4,033 matches
-
de a întări forța voluntarilor ardeleni veniți de le Kiev pentru a fi puși la dispoziția guvernului basarabean și de a le aduce armamentul și muniția necesare. Cu o zi înainte de incidentul de la Chișinău trupele au pornit organizate pe 3 eșaloane, 2 dintre acestea fiind oprite de trupele ruse la Ghidighici, iar cel de-al treilea - eșalonul de aprovizionare, la Ungheni. Efective ale acestor unități au căzut în prizonierat la ruși, unii dintre voluntari reușind să scape după câteva săptămâni, iar
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
guvernului basarabean și de a le aduce armamentul și muniția necesare. Cu o zi înainte de incidentul de la Chișinău trupele au pornit organizate pe 3 eșaloane, 2 dintre acestea fiind oprite de trupele ruse la Ghidighici, iar cel de-al treilea - eșalonul de aprovizionare, la Ungheni. Efective ale acestor unități au căzut în prizonierat la ruși, unii dintre voluntari reușind să scape după câteva săptămâni, iar restul s-au retras luptând, spre Prut. După proclamarea independenței Basarabiei, în cadrul Armatei Române unitățile "Corpului
Corpul Voluntarilor Români Ardeleni-Bucovineni (Hârlău) () [Corola-website/Science/337235_a_338564]
-
fost întâmpinați „în numele guvernului român” de către maiorul Cădere. Pe drumul de la Harbin spre Vladivostok parcurs până la 18 mai 1920, comandantul Misiunii le-a acordat în continuare sprijin administrativ, pentru a fi dejucate manevrele coordonate de câtre cehii care urmăreau întârzierea eșaloanelor românești, astfel încât locurile de evacuare din mai și iunie să fie ocupate de către aceștia în detrimentul soldaților români. Între timp, Alevra obținuse pentru repatriere un fost cargou care ar fi urmat să meargă pe o ruta Vladivostok - Halifax (Canada) - Triest, dar
Comisia Militară Română din Siberia () [Corola-website/Science/337401_a_338730]
-
echitația. A deținut, recordurile naționale pe distanțele: București - Constantinopol (1907); Constantinopol - Constanța (1907) și Roman - București (două zile).). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Romulus Scărișoreanu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 4 Roșiori și al Regimentului 9 Călărași. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Călărași, comandant al Brigăzii 2 Călărași și al Brigăzii 5
Romulus Scărișoreanu () [Corola-website/Science/335869_a_337198]
-
Mondial. A îndeplinit funcții de comandant de brigadă și de divizie de cavalerie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918. După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de aghiotant regal în Casa Militară Regală și de comandant al Brigăzii 6 Roșiori. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcția de comandant al Brigăzii 6 Roșiori (în perioada 15 /28 august 1916
Petre Greceanu () [Corola-website/Science/335870_a_337199]
-
Justiție. A avut trei frați: "Albert Alexandru" - fratele geamăn, mort în 1900 (căpitan), "Eustațiu" (1863-1919) și "Gheorghe" (1872-1936). După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Mihail Schina a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de cavalerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 9 Roșiori și ofițer în statul major al Diviziei 3 Infanterie. În perioada Primului Război Mondial a îndeplinit funcțiile de comandant al Regimentului 9 Roșiori, șef al Etapelor Armatei de
Mihail Schina () [Corola-website/Science/335866_a_337195]
-
căreia a fost admis să susțină examenul de absolvire a Școlii Militare de Infanterie și Cavalerie, pe care îl promovează în anul 1883 cu gradul de sublocotenent. Ulterior, Constantin Teodorescu a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de infanterie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de sub-șef de stat major al Corpului II Armată, comandant al Regimentului IV Ilfov nr. 21, director superior al Direcției personalului din Ministerul de Război sau șef al Secției mobilizare din Marele
Constantin Teodorescu () [Corola-website/Science/335937_a_337266]
-
războiului kosovar, la vârsta de 12 ani s-a mutat în Italia alături de mama și de fratele său în Tarzo, o comună din Provincia Treviso a regiunii sud-italiene Veneto. Și-a început cariera la AC Vallata, o echipă din ultimul eșalon al fotbalului de amatori din Italia. În competițiile regionale, Llullaku a demonstrat că este un golgheter talentat, așa că a fost recrutat de către Denis Florin, director sportiv la Conegliano, unde a jucat în Eccellenza, la acea vreme. Llullaku acceptă cu entuziasm
Azdren Llullaku () [Corola-website/Science/335931_a_337260]
-
să utilizeze tactica unui atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care avea misiunea de a exploata strategic
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care avea misiunea de a exploata strategic străpungerea realizată, prin executarea unei manevre învăluitoare de întoarcere a aripii
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
1916 - 11 noiembrie 1918. La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Divizia 9 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Corpului VII Armată, alături de Divizia 19 Infanterie. Corpul VII Armată era comandat de generalul de divizie Ioan Rașcu, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 3, comandată de generalul de divizie Mihail Aslan.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917, Divizia 9 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în
Divizia 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336004_a_337333]
-
1917, Divizia 9 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului V Armată, alături de Divizia 10 Infanterie și Divizia 15 Infanterie. Corpul V Armată era comandat de generalul de brigadă Ioan Istrate, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:><br> Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial, Divizia 9 Infanterie a avut următorii comandanți:
Divizia 9 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336004_a_337333]
-
La declararea mobilizării, la 27 august 1916, Divizia 11 Infanterie a făcut parte din compunerea de luptă a Corpului I Armată, alături de Divizia 1 Infanterie și Divizia 2 Infanterie. Corpul I Armată era comandat de generalul de divizie Ioan Popovici, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1, comandată de generalul de divizie Ioan Culcer.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:<br> În prima jumătate a anului 1917, Divizia 11 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în
Divizia 11 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336012_a_337341]
-
1917, Divizia 11 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului I Armată, alături de Divizia 2 Infanterie și Divizia 4 Infanterie. Corpul I Armată era comandat de generalul de brigadă Nicolae Petala, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:><br> Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial, Divizia 11 Infanterie a avut următorii comandanți:
Divizia 11 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336012_a_337341]
-
1917, Divizia 13 Infanterie s-a reorganizat în spatele frontului. Divizia a fost inclusă în compunerea de luptă a Corpului III Armată, alături de Divizia 5 Infanterie și Divizia 14 Infanterie. Corpul III Armată era comandat de generalul de brigadă Constantin Iancovescu, eșalonul ierarhic superior fiind Armata 1.<br>Ordinea de bătaie a diviziei era următoarea:><br> Pe perioada desfășurării Primului Război Mondial, Divizia 13 Infanterie a avut următorii comandanți:
Divizia 13 Infanterie (1916-1918) () [Corola-website/Science/336019_a_337348]
-
în Andorra și Marea Britanie. Procurorii au reținut că, din 2011, rețeaua a fost concepută, inițiată și organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider - comandant suprem, identificat în persoana lui Adrian Botez, zis "Țâță" - și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de "ofițer". Tineri recrutați din familii fără posibilități materiale Ultimul eșalon era cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri, atât minori
ACADEMIA INFRACTORILOR. Zeci de ani de închisoare pentru membrii grupării by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104379_a_105671]
-
identificat în persoana lui Adrian Botez, zis "Țâță" - și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de "ofițer". Tineri recrutați din familii fără posibilități materiale Ultimul eșalon era cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri, atât minori, cât și majori, din județul Neamț, de regulă din familii fără posibilități financiare, unii din orfelinate, alții cu antecedente penale, dispuși să se alăture grupării și să comită jafuri
ACADEMIA INFRACTORILOR. Zeci de ani de închisoare pentru membrii grupării by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/104379_a_105671]
-
producția de armament, remarcă Suvorov, era de tip ofensiv, nu defensiv. Principala lovitură, condusă de Jukov împotriva României Concentrarea de forțe militare realizată de Stalin depășește tot ce s-a cunoscut în istorie. Între 1939 și 1941, Stalin pregătește trei eșaloane strategice, mobilizând inclusiv forțele din Extremul Orient. Primul eșalon strategic se îndrepta împotriva României, pentru a tăia rezervele de petrol ale nemților, arată Suvorov. Eșalonul din linia a doua era pregătit pentru contralovitura germană, care ar fi venit cu siguranță
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]
-
nu defensiv. Principala lovitură, condusă de Jukov împotriva României Concentrarea de forțe militare realizată de Stalin depășește tot ce s-a cunoscut în istorie. Între 1939 și 1941, Stalin pregătește trei eșaloane strategice, mobilizând inclusiv forțele din Extremul Orient. Primul eșalon strategic se îndrepta împotriva României, pentru a tăia rezervele de petrol ale nemților, arată Suvorov. Eșalonul din linia a doua era pregătit pentru contralovitura germană, care ar fi venit cu siguranță, pentru că nemții nu puteau funcționa fără petrolul românesc. Armata
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]
-
depășește tot ce s-a cunoscut în istorie. Între 1939 și 1941, Stalin pregătește trei eșaloane strategice, mobilizând inclusiv forțele din Extremul Orient. Primul eșalon strategic se îndrepta împotriva României, pentru a tăia rezervele de petrol ale nemților, arată Suvorov. Eșalonul din linia a doua era pregătit pentru contralovitura germană, care ar fi venit cu siguranță, pentru că nemții nu puteau funcționa fără petrolul românesc. Armata a 9-a, cea mai mare din lume la acel moment, trebuia să atace, prin Basarabia
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]
-
cu siguranță, pentru că nemții nu puteau funcționa fără petrolul românesc. Armata a 9-a, cea mai mare din lume la acel moment, trebuia să atace, prin Basarabia, capitala și câmpurile petroliere de la Ploiești. Armata a 16-a, din al doilea eșalon, urma să atace Ungaria, din Ucraina. Decizia de ataca fusese luată, irevocabil, în februarie 1941, când s-au desfășurat punctele de comandă ale fronturilor pe granița de vest a URSS. Jukov urma să conducă operațiunile din România. Dacă unii istorici
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]
-
atacul. Ce s-ar fi întâmplat în 6 iulie 1941 Suvorov scrie că data cea mai probabilă a atacului pregătit de Stalin era 6 iulie 1941. Operațiunea ”Furtuna” nu a putut fi declanșată mai devreme pentru că nu se finalizase concentrarea eșalonului doi pe fronturile din Vest. Data la care urma să se încheie concentrarea era 10 iulie, potrivit arhivelor sovietice, deci atacul putea fi lansat cu trei-patru zile mai devreme. La ora 3,40 a zilei de 6 iulie 1941, un
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]
-
una dintre ele. A doua este mult mai importantă: au fost înființate formațiunile de front pe baza regiunilor militare vestice de frontieră. Cu alte cuvinte, scrie Suvorov, s-a formalizat juridic planul de invazie. Spionajul german a aflat de primul eșalon al dispozitivului, dar nimeni nu a bănuit că, în realitate, Stalin mai avea două eșaloane în rezervă. Iar forța Armatei a 9-a, îndreptată împotriva României nu era una de șoc, ci de supra-șoc. Lovitura ar fi anihilat total rezistența
Ce se întâmpla cu România, dacă Hitler nu-l ataca pe Stalin-dezvăluirile unui spion sovietic condamnat la moarte by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/105039_a_106331]