159,780 matches
-
v-ați ascunselea pe sub poduri; moartea, ca-n cimitire, le scrijelea cifre pe frunte. Hăituit parcă de niște ochi flămânzi, Petru a alergat toată noaptea. Farurile automobilelor înghițeau stâlpii de înaltă tensiune. Drumul spre pasul Tihuța era flancat de rețele electrice. Cablurile, ca niște vene negre, gata să pocnească, resuscitau felinarele. În inima rătăcitului, un licurici orb imita intenția focului pus sub icoană. A ajuns dimineața. Soarele, suveică în mâna lui Dumnezeu peste livada cu meri, urzeli de lumină. Printre ruinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
în icoană; buzele tale lasă dâră de pământ în fotografie, cărnoase, mușcate, crăpate, descompuse; o tușă de praf, un grăunte de nisip tremurând, sărutul tău, Mamă. Și avea palme alungite și subțiri, i se vedeau venele suprapuse ca o rețea electrică, și gâtul la fel, alb, alungit, drept, parcă pentru a privi peste creștetul meu, și umerii, și genunchii la fel de netezi, netezi umeri avea mama, acoperiți cu cerculețe violacee acolo se așeza îngerul. Eva nu putea fi femeia tatălui său: Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
împreuna cu prietena sa Antoaneta. Pe Sărărie, lângă "Radio Iași", o casă jidovească: demisol, fereastră, alee, piatră cubică, pași. Dimineața, pantofii textilistelor de la "Sercomf" dădeau ora exactă. La 5 intra schimbul. Camera era traversată de conducte: apă, canal, căldură, instalații electrice, frânghii de uscat rufe. Alături, o magazie cu scule: cărămizi suprapuse, netencuite, geam vopsit albastru, crăpat parcă cu o piatră, ușă încuiată, belciuge din fier beton și un bătrânel care tot își găsea de lucru dimineața, dincolo de sticla zgâriată a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
triumfal: "Gata, Dumnezeule, n-am crezut niciodată că este atât de ușor să fii cruce. Umil sau smerit, tot una-i, părinte, lecția aceasta o știu pe de rost." Ce să le spun? Posibil că aici nu ajung ziarele, curent electric nici atât, chiliile sunt luminate de candele. Nu văd nici un cablu, nici un stâlp de telegraf. Adevărul este undeva în spatele meu, la 500 de metri, coboară sau urcă pe roți, Dorna 64 km, Bistrița 52. În gara Iași, pe fereastra sălii de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
despre un Noe ce-a uitat să mai vină, mamă-sa despre o moarte ce-a uitat să mai plece; mătușa Casandra blestema cerul: i-a murit casa de pământ deasupra copiilor, mormântul era acoperit cu șindilă și avea consolă electrică în loc de cruce... părintele Tatu, călare pe iapa lui badea Gheorghe, cânta dezamăgit, trist, cu jumătate de gură, despre un loc cu verdeață și răcoare. Hai, di, gloabelor, di, să o ducem pe țața Lențuca și vă sloboade tata în șură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
electrificare, de biserica satului și de asfaltarea trotuarelor din porunca noului primar - „Valerucu nost’, deie-i Dumnezău zile și noroc!“. După care musafira Își relua jeluirile pentru cîte un necaz, cîte un ghinion. Nu biruiau a se lămuri dacă lumina electrică În biserica din Pișcari, unde pogorîse mai demult Sfînta Fecioară, era o faptă vrednică și de seamă ori o ispită pentru cel ce o hotărîse, adică tot noul primar. După nenumărate vorbe, moșu’ Ștefan a zis: — Ascultați-mă: mai mîndra
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
neașteptate În Încăperea de alături, așa că a sărit pe fereastră și a tras el primul. Atunci, l-au retezat cu o rafală de mitralieră. Tremuram tot de atenție și de curiozitate: — Cum, cum ai spus, tată? Mai descrie o dată instalația electrică, n-am Înțeles prea bine... — Mă, tu abia aștepți să le torni altora tot ce-ai auzit de la mine! — Nu, am bîiguit, pentru că să vezi... Lasă că te știu eu. Nu te-am auzit cu cît drag poves tești Întîmplări
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
pișcăranii“, cum obișnuiau ei să-și zică. Numele satului venea de la țipari. Erau pline bălțile Crasnei de vietățile astea lungi, subțiri și cafenii semănînd cu șerpii. Unii le spuneau „cici“, alții „pișcari“ fiindcă ciupeau rău mîna pescarului prin glanda lor electrică. Prăjiți pe jăratec, se pare că erau tare buni la gust. Afară de aceste delicatese la vreme de vară, pișcăranii se hrăneau, ca toți sătenii din CÎmpia Tisei, cu ce dădeau pămînturile, grădi nile, curtea și poiata, mai puțin cu poame
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
parcă special pentru turiștii nostalgici mi-am spus. De fapt, noaptea chiar "căzuse", așa, deodată, ca o cortină, odată cu ploaia, umbrele și vuietul râului de munte pe care parcă nu-l auzisem până acum. Iar se face economie la curentul electric ! mă gândeam în timp ce calul urca pe drumul pieptiș. Casa și drumul până la ușă îl știam, nu-mi trebuia lumină. Iar n-au tuns copacii de o parte și de alta a potecii, trebuia să-mi croiesc drum printre crengile ude
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
nu venise cu mâna goală, ba chiar de data aceasta el își permisese să fie mai darnic decât în urmă cu trei ani. Surorii sale îi aduse acum o mică garderobă de sezon, iar lui Victor, printre altele, un aparat electric de ras și multe reviste italiene de automobilism. Păi după câte văd eu, nu se putu abține Ticu să nu comenteze, rău vă mai exploatează pe voi capitaliștii ăia, de vii încărcat cu atâtea marafeturi!... Așa mi-ar plăcea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
detașarea totală de cele lumești. Dintr-o dată, măsuța pare scuturată de un vânt puternic și un nor violet își face loc între cele două femei. Dora simte în degetele atinse de acest nou venit niște ușoare înțepături ca niște descărcări electrice. Emoția Teodorei este perceptibilă atunci când Dora mai percepe: "Ești tu, spiritul Minodorei mele ?" Da, sunt eu, cea nechemată la masa dorului...". Un parfum tare de brad înlocuiește delicatul parfum de lăcrămioare. Dora abia percepe gândul noii venite, este sau prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
nu poți să scoți nici o vorbă. Ei știu una și bună: Evoluția, tata, materia! Era convins că în dormitorul lui și al soției avea infinit mai multă treabă. Pentru început a îndepărtat tencuiala cu dalta din zona tubului cu cablurile electrice, de la întrerupător și până la becurile din pereții laterali. Acolo a auzit el noaptea trecută acel hârșâit care i-a băgat în cap sârma căpitanului cu microfonul cel minuscul. După aceea a extras din perete cablurile de la prize și până la veioze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
a extras din perete cablurile de la prize și până la veioze. Din pardoseală, aici a îndepărtat o întreagă diagonală din lamelele parchetului și toate frizele ce delimitau planșeul de pereții încăperii. Mai întâi a cercetat cu mare băgare de seamă cablajul electric din tuburi, în care a și suflat din toți plămânii, apoi instalația telefonică, fir cu fir și piesă cu piesă, a demontat garnija de la draperie și a pipăit-o centimetru cu centimetru pe la toate îmbinările unde credea el că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
tocmai ce îi vorbise mamă-sa la despărțire. În gară, o așteptau, cu legitimațiile de călătorie la vedere, frații ei cei mari, deja studenți la Politehnica ieșeană și care au lucrat întreaga vară ca sezonieri la sectorul de reparații locomotive electrice de la depoul CFR. Aceștia au ajutat-o să-și ocupe locul în internat, i-au înmânat suma de lei 25 pentru mici cheltuieli, i-au promis că-i vor cumpăra cărțile și caietele necesare, după care i-au urat succes
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
zici? Profesoara de chimie mă botezase și mai sofisticat, spunându-mi "domnul număr atomic" sau, chiar și mai drăguț, "atomicul". Bătrânelul care răspundea de destinele fizicii mă etichetase, pentru a demonstra că râde hârb de oală spartă, cu drăgălașul "impedanță electrică", despre care nici astăzi nu știu prea multe, deși, am înțeles, o lume întreagă o notează, abuziv, cu prenumele meu: Z. Bineînțeles că și profesorul de matematică avea o simpatie ieșită din comun pentru mine, cu toate că notele mele șchiopătau bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
ce ești, de ce faci știința-regină a lumii să roșească din cauza nepriceperii tale?" Mă simțeam onorat de toate prenumele astea noi care fuseseră lipite cu drag de mine, dar, recunosc, atunci când mă strigau unii 31, 26, impedanță, număr natural, atomicul, impedanță electrică sau Z mă simțeam aidoma insului fără memorie prea bună și, uneori, nu răspundeam... Amuzându-mă temperat, am aflat mai târziu că bogata gură a târgului broda voluptuos pe ideea că Andra mi-ar fi dat papucii și la sugestia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
respect simbolul partidului, pe conducătorul iubit; n-am cedat. Apoi, împotrivirea mea față de Dej a fost de poveste. Stătusem în ploaie, mai mult timp, cu detașamentul, ca să-l întâmpinăm la vremea sosirii în vizita de lucru de la uzina de motoare electrice din cartier. Până să vină Dej, am tremurat rău de tot, ud până la piele, și m-am trezit a doua zi internat în spital. De-atunci am avut mereu un dinte împotriva vizitelor de lucru, deși, ca să fiu drept, vizita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
el se văd stelele difuzând, Iar sub el, pe moalele pământ, Acoperit de frunze, vezi arzând, În flăcări incolore, arome inodore. Lângă mine stă culcată o adiere, Iar sub mine e prinsă o tăcere, Pe când pe pielea-mi descoperită Jocuri electrice înlemnesc plecând, Cu aerul veșnic frecând Într-un dor de gol oprit. Frunzele-s ude, iarba e rece, Încetișor, mireasmă caldă se ridică din pământ, Apa e înțepenită în a morții simulare, Nu realizez dacă-i aievea sau visare Clipocitul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
30 Rareș Tiron oarecum a fost flacăra slabă și pâlpâitoare a unei lumânări de ceară, ce ardea pe o măsuță foarte scundă, răspândind în jur numai fâșii tremurânde de lumină, cu nuanțe întunecate, chiar acum, în secolul în care energia electrică stă fără încetare și cu devotament în slujba omului. Însă, mai cu seamă, uimirea a încolțit în mine, fiindcă, în mijlocul acelei odăii, stătea un bărbat care, deși părea deja trecut de vârsta a doua la prima vedere, aveam a trage
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
vulcan, să iasă furtunos la iveală și să împroaște totul în jur. În acel moment, o încremenire cumplită puse stăpânire pe intrus - în speță, pe mine -, căci un fel de fluid începuse a-mi străbate tot trupul, ca un curent electric, așa cum se petrece mai întotdeauna, când spaima intră-n om, din care pricină am luat-o la fugă pe drum în vale, cu graba unui hoț prins asupra faptului, tulburat fiind și nevoind a mai privi cumva în urmă. Cititorul
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
și, călcând greșit și alunecând pe pardoseala lucioasă și proaspăt lustruită, străpunse sticla și se prăvăli, peste pervaz, în gol... Pentru o clipă, am rămas încremenit. Deloc nu-mi puteam crede ochilor. Am simțit atunci, pe loc, cum un curent electric mă străbate cu iuțeală, iar timpul înțepenește parcă locului. Îmi bătea inima precum nu mai bătuse niciodată; parcă nici nu era inima mea. Asta, căci întotdeauna trăisem cu impresia că am o inimă rece și domoală, care nu se agită
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
măsură convingătoare ca cele din astrofizică. Oricât de detaliat ar fi explicată, trecerea de la neînsuflețire la viață urmează totdeauna legi biochimice ce se repetă regulat, se bazează pe organizarea automatică a materiei și moleculelor. Precum din materia originală, prin intermediul descărcărilor electrice, s-au format sisteme și molecule mereu mai complexe, la fel din acizii nucleici și din proteine a luat naștere viața bazată pe carbon. Am înțeles deja că la nivel molecular totul este dominat de principiul "selecției naturale" și de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
creștine, ci numai o singulară obișnuință"134. O asemenea atitudine nu exprima astfel doar dispreț. Șerboianu încadra o asemenea realitate într-un șir lung de reacții greșite ale Bisericii, opuse progresului, cum au fost utilizarea narcoticelor pentru gravide, introducerea curentului electric în biserici, utilizarea instrumentelor muzicale laice la diverse servicii religioase etc. În această ordine de idei, el admitea deschis că reprezentanții bisericii puteau comite erori, care dacă persistă se transformă în chestiuni de discuții publice. Concluzia acestei primei părții a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
a marcat pentru biserica creștină, după arhimandrit, trezirea la o nouă viață, marcată prin tot felul de interogații noi și stimulative pentru spiritul uman (statutul sufletului înainte de naștere; a femeii, în comparație cu cel a bărbatului; a îngerilor; a cremațiunii; a curentului electric ș.a.m.d.). O asemenea situație, în opinia sa, nu a făcut decât să pregătească terenul pentru secolul următor, când "biserica creștină este nevoită să-și încadreze activitatea în elementul social și să-ntindă mâna frățească științei, care i-a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai bine Biblia și ceva mai târziu biserica a fost de acord cu ei. În țara noastră, nu mai departe, am avut victime și martiri pentru introducerea pălăriei în locul potcapetului grecesc; pentru cântarea în cor a femeii; pentru introducerea luminei electrice în biserică, pentru cântarea la violină, orgă sau pian, care sunt instrumente laice, deci diavolești; pentru cântarea-n cor obștesc a laicilor etc. etc. Nu facem o vină bisericii, din acestea, ba dimpotrivă, admirăm spiritul ei conservator, însă numai timp
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]