13,637 matches
-
regimului. Formulate aceste considerații, putem asocia fiecare configurație a elitelor naționale unui anumit tip de regim. Elita dezbinată trebuie asociată unui regim instabil, cea unificată consensual trebuie asociată unui regim reprezentativ stabil, iar cea unificată ideologic unui regim nereprezentativ stabil. Elitele cu orientare locală sau cu orientare cosmopolită La originea dihotomiei local/cosmopolit s-au aflat cercetările întreprinse sub conducerea lui Robert Merton la Rovere, un mic orășel de 11.000 de locuitori situat pe coasta estică a Statelor Unite. Cercetările aveau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cititori. S-a observat repede că revista respectivă era utilizată în moduri foarte diferite de categoriile de persoane ce beneficiau de niveluri de influență diferite în sânul comunității lor (Merton, 1968, p. 441). Aceasta a dus la clasica discriminare dintre elitele cu orientare „locală” și cu orientare „cosmopolită”. Așa cum arată Merton, acești termeni nu se referă câtuși de puțin la zone de influență geografice, ci la moduri de orientare înspre propria comunitate. Liderului „local” sau localist îi este propriu patriotismul local
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
facă dovada calităților cerute de o expertiză specifică: organisme care gestionează probleme legate de sănătate, de locuințe, de educație etc. Astfel, pentru Merton, este clar faptul că participarea la viața asociativă are o funcție diferită pentru cele două categorii de elite: pentru localiști, diversele asociații și organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele (ibidem, p. 453). Influența elitelor localiste se exercită în mod
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pentru cele două categorii de elite: pentru localiști, diversele asociații și organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele (ibidem, p. 453). Influența elitelor localiste se exercită în mod diferit față de cea a elitelor cosmopolite. Primele se bazează „pe o întinsă rețea de relații personale”. Influența lor este fundamentală „mai puțin pe ce cunosc decât pe cine cunosc („not so much on what they
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
și organizații sunt, înainte de toate, suporturi ale unor relații sociale; pentru cosmopoliți, ele oferă, în principal, ocazia de a-și pune în valoare cunoștințele și competențele (ibidem, p. 453). Influența elitelor localiste se exercită în mod diferit față de cea a elitelor cosmopolite. Primele se bazează „pe o întinsă rețea de relații personale”. Influența lor este fundamentală „mai puțin pe ce cunosc decât pe cine cunosc („not so much on what they know but on whom they know”). Dimpotrivă, cosmopoliții își fundamentează
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mediului și aptitudinilor sale de a aprecia reacțiile unora sau ale altora față de o acțiune pe care avem de gând s-o întreprindem (ibidem, p. 457). În cursul studiului condus de Merton la Rovere, cercetătorii s-au străduit să localizeze elitele (adică persoanele ce exercită un maximum de influență asupra concetățenilor lor) procedând într-o manieră „încrucișată”, astfel încât să dispună de evaluări reciproce. Astfel, informatorii au fost situați într-o „structură de influență” și împărțiți în trei categorii: factorii de influență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de la un domeniu la altul și exercită o influență „polimorfă” mai difuză (ibidem, p. 468). Datele cercetării întreprinse la Rovere sugerează că liderii localiști sunt mai frecvent factori de influență polimorfi, în vreme ce liderii cosmopoliți aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și să se ramifice în diverse sfere de influență. Dimpotrivă influența elitelor cosmopolite, fundamentată pe competențe definite cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
aparțin, mai adesea, tipului monomorf. Influența elitelor localiste, bazată în mare măsură pe o rețea de relații personale, ar avea tendința să se propage de la un domeniu la altul și să se ramifice în diverse sfere de influență. Dimpotrivă influența elitelor cosmopolite, fundamentată pe competențe definite cu mai multă precizie, ar tinde să se concentreze în domeniul de activitate unde aceste competențe sunt recunoscute (ibidem). Mendras și Forsé au rezerve în ceea ce privește posibilitățile de generalizare a acestor tendințe și văd în asta
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
unei anumite faze de dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de dezvoltare a influenței persoanelor respective, monomorfismul transformându-se treptat în polimorfism prin ceea ce Merton califică într-un mod metaforic ca fiind efectul „de halo” (Merton, 1968, p. 468). De la nivelul microsocial la nivelul macrosocial Noțiunile de elite localiste și elite cosmopolite au fost elaborate plecându-se de la datele culese cu privire la micromediul unui orășel. Totuși, trebuie menționat faptul că opoziția localist/cosmopolit are o aplicație mai largă. Mai întâi, poți fi „localist” la mai multe niveluri (oraș, regiune, țară), în funcție de limita
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
îl propulsăm pe scena unei metropole politice, economice sau culturale. Apoi, orientările dobândite în tinerețe pot supraviețui unei transformări geografice și pot crea un fel de habitus „localist” sau „cosmopolit” independent de mediul de origine. Sub lustrul cosmopolit al membrului elitei de cel mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor informale și polimorfismul
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor informale și polimorfismul influenței dobândite. Elitele strategice și cercetarea empirică Încă din clipa când obiectul raționamentelor noastre devine societatea modernă diversificată, suntem puși în situația să identificăm sectoarele de activitate interdependente, dar autonome care-și au propriile canale de acces la excelență și la preeminență. Cu
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
modelizare identificând sectoarele de activitate cu câteva mari funcții societale. Din acest punct de vedere, modelizarea parsoniană citată în capitolul 1 este în continuare operantă, chiar dacă nu resimțim nevoia de a recurge la ilustrarea grafică a schemei AGIL. Rezultă niște elite distincte, care, până la un anumit punct, pot nutri sentimentul de conivență remarcat de Charles Wright Mills, dar care au totuși ierarhii de preocupări diferite: elite politice, economice, culturale și elite asociate într-un mod mai direct cu menținerea ordinii interioare
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
chiar dacă nu resimțim nevoia de a recurge la ilustrarea grafică a schemei AGIL. Rezultă niște elite distincte, care, până la un anumit punct, pot nutri sentimentul de conivență remarcat de Charles Wright Mills, dar care au totuși ierarhii de preocupări diferite: elite politice, economice, culturale și elite asociate într-un mod mai direct cu menținerea ordinii interioare și exterioare. Ierarhiile de preocupări diferite sunt considerate, în mod frecvent, ca fiind expresii ale unor interese diferite. Fără îndoială că anumite interese personale sau
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
a recurge la ilustrarea grafică a schemei AGIL. Rezultă niște elite distincte, care, până la un anumit punct, pot nutri sentimentul de conivență remarcat de Charles Wright Mills, dar care au totuși ierarhii de preocupări diferite: elite politice, economice, culturale și elite asociate într-un mod mai direct cu menținerea ordinii interioare și exterioare. Ierarhiile de preocupări diferite sunt considerate, în mod frecvent, ca fiind expresii ale unor interese diferite. Fără îndoială că anumite interese personale sau de grup joacă un anumit
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
au și ele rolul lor. În fiecare caz, efectele dispunerilor și cele ale poziționărilor se combină pentru a crea un habitus specific, ce orientează concepțiile și acțiunile. Este firesc să ne așteptăm să găsim mai mulți „tehnocrați” potențiali în sânul elitelor economice decât în altă parte. Elitele politice vor fi mai sensibile la necesitățile „guvernării oamenilor” decât la constrângerile „administrării lucrurilor”. Dacă mentalitatea „clasei timpului liber” persistă, probabilitatea de a o întâlni va fi cu siguranță mai mare în rândul anumitor
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fiecare caz, efectele dispunerilor și cele ale poziționărilor se combină pentru a crea un habitus specific, ce orientează concepțiile și acțiunile. Este firesc să ne așteptăm să găsim mai mulți „tehnocrați” potențiali în sânul elitelor economice decât în altă parte. Elitele politice vor fi mai sensibile la necesitățile „guvernării oamenilor” decât la constrângerile „administrării lucrurilor”. Dacă mentalitatea „clasei timpului liber” persistă, probabilitatea de a o întâlni va fi cu siguranță mai mare în rândul anumitor elite culturale. Cât despre elitele din
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
economice decât în altă parte. Elitele politice vor fi mai sensibile la necesitățile „guvernării oamenilor” decât la constrângerile „administrării lucrurilor”. Dacă mentalitatea „clasei timpului liber” persistă, probabilitatea de a o întâlni va fi cu siguranță mai mare în rândul anumitor elite culturale. Cât despre elitele din domeniul juridic și păstrarea ordinii, logic ar fi ca în cadrul lor să întâlnim cel mai frecvent opinia potrivit căreia reprezentanții altor elite prezintă o propensiune exagerată spre angelism în fața perturbărilor de tot felul. Astfel, diverse
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
parte. Elitele politice vor fi mai sensibile la necesitățile „guvernării oamenilor” decât la constrângerile „administrării lucrurilor”. Dacă mentalitatea „clasei timpului liber” persistă, probabilitatea de a o întâlni va fi cu siguranță mai mare în rândul anumitor elite culturale. Cât despre elitele din domeniul juridic și păstrarea ordinii, logic ar fi ca în cadrul lor să întâlnim cel mai frecvent opinia potrivit căreia reprezentanții altor elite prezintă o propensiune exagerată spre angelism în fața perturbărilor de tot felul. Astfel, diverse elite tind să se
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
de a o întâlni va fi cu siguranță mai mare în rândul anumitor elite culturale. Cât despre elitele din domeniul juridic și păstrarea ordinii, logic ar fi ca în cadrul lor să întâlnim cel mai frecvent opinia potrivit căreia reprezentanții altor elite prezintă o propensiune exagerată spre angelism în fața perturbărilor de tot felul. Astfel, diverse elite tind să se constituie în grupuri de influență, adesea în serviciul unor interese particulare, dar, în mod fundamental, în serviciul unor viziuni distincte despre viața în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
culturale. Cât despre elitele din domeniul juridic și păstrarea ordinii, logic ar fi ca în cadrul lor să întâlnim cel mai frecvent opinia potrivit căreia reprezentanții altor elite prezintă o propensiune exagerată spre angelism în fața perturbărilor de tot felul. Astfel, diverse elite tind să se constituie în grupuri de influență, adesea în serviciul unor interese particulare, dar, în mod fundamental, în serviciul unor viziuni distincte despre viața în societate și exigențele ei. Pentru a vorbi despre astfel de elite diferențiate, care-și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
felul. Astfel, diverse elite tind să se constituie în grupuri de influență, adesea în serviciul unor interese particulare, dar, în mod fundamental, în serviciul unor viziuni distincte despre viața în societate și exigențele ei. Pentru a vorbi despre astfel de elite diferențiate, care-și exercită influențele în sensuri diferite la cel mai înalt nivel, mai mulți autori au propus folosirea sintagmei elite strategice (Putnam, 1976, p. 14). Printre aceste elite strategice îi găsim, în afara membrilor „clasei politice” în sens strict, pe
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
fundamental, în serviciul unor viziuni distincte despre viața în societate și exigențele ei. Pentru a vorbi despre astfel de elite diferențiate, care-și exercită influențele în sensuri diferite la cel mai înalt nivel, mai mulți autori au propus folosirea sintagmei elite strategice (Putnam, 1976, p. 14). Printre aceste elite strategice îi găsim, în afara membrilor „clasei politice” în sens strict, pe înalții funcționari, pe managerii marilor întreprinderi publice sau private, pe liderii organizațiilor de masă, (cum ar fi sindicatele sau uniunile agricole
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în societate și exigențele ei. Pentru a vorbi despre astfel de elite diferențiate, care-și exercită influențele în sensuri diferite la cel mai înalt nivel, mai mulți autori au propus folosirea sintagmei elite strategice (Putnam, 1976, p. 14). Printre aceste elite strategice îi găsim, în afara membrilor „clasei politice” în sens strict, pe înalții funcționari, pe managerii marilor întreprinderi publice sau private, pe liderii organizațiilor de masă, (cum ar fi sindicatele sau uniunile agricole), pe militarii de rang înalt, pe cei mai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
pe ziariști, dar și înaltele fețe bisericești. Enumerate în acest fel, aceste categorii par să acopere, mai mult sau mai puțin, noțiunea anglo-saxonă de Establishment. Totuși, persoanele ce trec drept reprezentanți ai unei „contraelite” opoziționale pot fi și ele asimilate „elitelor strategice”, dat fiind faptul că au, în felul lor, capacitatea de a influența procesele de luare a deciziilor fie și într-un mod negativ, prin potențialul de opoziție pe care-l constituie. Importanța relativă a diferitelor elite strategice poate varia
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]