6,312 matches
-
sugereze mirajul senzualității răsăritene. Pe de altă parte, aprecierile observatorilor maghiari cu privire la frumusețea româncelor ne lasă să Întrevedem, mult mai limpede, două modele culturale care fasonau viziunea lor idealizată. În primul rând, pentru generațiile de la Începutul secolului al XIX-lea, estetica de factură neoclasică a iluminismului mai transforma Încă peisajul transilvan Într-un decor rococo, ambient bucolic al unor idile pastorale, În care personajele feminine evoluau aidoma grațiilor cu alură mitologică din tablourile lui Poussin sau Fragonard. În al doilea rând
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
sălbatice, populată de fiicele rumene și sănătoase ale țăranilor români nealterați de viciile civilizației. Barabás XE "Barabás" Miklós, cel mai de seamă reprezentant al picturii romantice maghiare, va ilustra cu deosebit talent această perspectivă. Primul tip de percepție, modelat de estetica neoclasicismului, poate fi detectat Într-un lung poem aparținând lui Mátyási József XE "József" , un literat maghiar de la cumpăna secolelor XVIII-XIX. Călătorind prin Transilvania În anul 1789, Mátyási remarcă sate românești mizere, cu oameni zdrențăroși și urâți. Dar - se grăbește
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kampf um die völkische Freiheit, Junker und Dünnhaupt, Berlin, 1939. Bruckner, Pascal, Tentația inocenței, Editura Nemira, București, 2002. Călinescu, George, Istoria literaturii române de la origini până În prezent, ediție Îngrijită de Alexandru Piru, Editura Minerva, București, 1982. Călinescu, George, Principii de estetică, Editura pentru Literatură, Bucuirești, 1968. Carrier, James G. (coord.), Occidentalism. Images of the West, Clarendon Press, Oxford, 1995. Ceaușescu, Ilie, „Aspecte privind solidaritatea poporului român cu revoluția americană pentru câștigarea independenței de sub dominația britanică și cu războiul de secesiune al
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Literaturgeschichte. Untersuchungen zur Entstehung der komparatistischen Imagologie, Bouvier, Bonn, 1981. Fischer, Manfred S., „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, nr. 1. Florin Constantiniu, „Aspecte ale mentalului colectiv sătesc”, În Studii și materiale de istorie medie, VII, 1974. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996. Foucault, Michel, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Francastel, Pierre, Realitatea figurativă, Editura Meridiane, București, 1972. Frâncu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Magyari, Andrei, „L’image de la Révolution française dans la presse transylvaine de l’époque”, În Studia Universitatis „Babeș-Bolyai”. Historia, XXXIV, 1989, fasc. 1. Păcurariu, Francisc, Românii și maghiarii de-a lungul veacurilor, Editura Minerva, București, 1988. Pânzaru, Ioan, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989. Pecican, Ovidiu, Troia, Veneția, Roma. Studii de istoria civilizației europene, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998. Pervain, Iosif, Studii de literatură română, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1971. Petcu, Dionisie, Conceptul de etnic, Editura Științifică și Enciclopedică, București
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
literară românească. 1944-1984, Editura Minerva, București, 1984, pp. 175-206. Vezi E. Lovinescu, Istoria literaturii române contemporane, vol. I, Editura Minerva, București, 1981, pp. 149-162. Vezi eseul „Istoria literară ca știință inefabilă și sinteză epică”, În volumul George Călinescu, Principii de estetică, Editura pentru Literatură, București, 1968. Vezi Al. Piru, Ioan Șerb, Poezia română clasică. De la Dosoftei la Octavian Goga XE "Goga" , Editura Minerva, București, 1976, vol. I, pp. 499-500. Problema „romantismului ardelean” a generat o discuție, Întreținută de: Mircea Popa XE
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istoric al epicii populare”, Revista de etnografie și folclor, IX, 1964, nr. 1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1964, nr. 1, pp. 5-15; Al.I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, Editura Minerva, București, 1986, pp. 1-41, 97-124, 125-165. Vezi Ovidiu Bârlea, Poetică folclorică, București, Editura Univers, 1979; Adrian Fochi, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980; Ioan Pânzaru, Cercetare de estetică a oralității, Editura Univers, București, 1989; Al.I. Amzulescu, op. cit., pp. 255-280; Nicolae Roșianu, op. cit., pp. 27-52: Stereotipie și originalitate În folclor. Vezi Al.I. Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981, subiectele
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe când destinul ca atare a rămas neglijat. Autorul ajunge la concluzia că, În raport de , destinul este În prima sa lucrare de anvergură, Essai pur la création artistique - Contribution à une esthétique dynamique, Liviu Rusu pornește de la teza că o estetică nu este posibilă decât luându-se ca un punct de plecare creația artistică. Creația este o revelare a sensului existenței, iar orice operă de artă are o bază existențială. Analiza creației ca și tipologia propusă În acest eseu constituie o
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să întreprindem o anumită acțiune concretă. Poezia adevărată ne afectează într-un mod mai subtil. Arta creează un fel de cadru oare scoate conținutul operei din lumea realității. Putem deci reintroduce în analiza noastră semantică unele dintre conceptele obișnuite ale esteticii: "contemplare dezinteresată", "distanțare estetică", "detașare". Trebuie însă din nou să subliniem că distincția dintre artă și nonartă, dintre literatură și expresia lingvistică neliterară este fluidă. Funcția estetică se poate extinde la mesaje lingvistice dintre cele mai variate. Ar însemna să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
artistică, de asemenea și predica, în vreme ce astăzi, potrivit tendinței contemporane împotriva confuziei genurilor, se produce o îngustare a funcției estetice, se pune un accent deosebit asupra purității artei, are loc o reacție împotriva panestetismuilui și a pretențiilor lui formulate de estetica de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Cel mai nimerit este să nu se considere drept literatură decât operele în care funcția estetică este dominantă, ceea ce nu ne va împiedica "să recunoaștem existență" unor elemente estetice, de stil și de compoziție
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
se considere drept literatură decât operele în care funcția estetică este dominantă, ceea ce nu ne va împiedica "să recunoaștem existență" unor elemente estetice, de stil și de compoziție, de pildă, în opere care au un scop complet diferit, străin de estetică, cum ar fi tratatele științifice, disertațiile filozofice, pamfletele politice, predicile. (b) Dar natura literaturii iese la iveală în modul cel mai clar dacă analizăm lumea la care se referă ea. Sâmburele artei literare se află, evident, în genurile tradiționale, adică
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
Erezia didactică", cum a numit Poe concepția despre poezie ca instrument de educație, nu trebuie identificată cu vechea părere a Renașterii că poezia face plăcere și instruiește sau că instruiește făcând plăcere. 55 În linii mari, lectora unei istorii a esteticii sau a (poeticii lasă impresia că natura și funcția literaturii, în "măsura în care pot fi exprimate în termeni generali, pentru a putea fi comparate cu alte activități si valori umane, nu s-au schimbat în esență. Istoria esteticii aproape
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
a esteticii sau a (poeticii lasă impresia că natura și funcția literaturii, în "măsura în care pot fi exprimate în termeni generali, pentru a putea fi comparate cu alte activități si valori umane, nu s-au schimbat în esență. Istoria esteticii aproape că ar putea fi rezumată ca un proces dialectic în care teza și antiteza sunt dulce et utile, cele două epitete date de Horațiu: poezia este plăcută și utilă. Aceste adjective, luate separat, exprimă două concepții greșite, diametral opuse
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
și prolepsă) prezente în cele două fragmente. 5. Comentează conceptele timp obiectiv - timp subiectiv, cu referire la cele două citate. 6. Prezintă problema raportului dintre timpul „pierdut” și cel „regăsit”, așa cum apare în fragmentele date. 7. Notează un element al esteticii simboliste, care poate fi identificat în fragmentul B. 8. Evidențiază relația dintre real și imaginar, plecând de la fragmentul B. 9. Exprimă-ți, în 4-6 rânduri, opinia despre timp, pornind de la afirmația autorului: Timpul de care dispunem în fiecare zi este
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
slava-nvierii îneacă oftarea... Avut și puternic emir, voi să fii.” Și flacăra spune: „Aduc inspirarea” Și-n alba odaie aleargă vibrarea. (Al. Macedonski, Noaptea de decemvrie) 1. Plasează fragmentul dat în contextul poemului. (1p.) 2. Evidențiază două trăsături ale esteticii simboliste. (1p.) 3. Comentează un aspect al artei poetice, vizând rolul inspirației în procesul creației artistice. (2p.) Barem de notare: se acordă 1 punct din oficiu; 1 punct pentru redactare (dacă au fost abordate toate subiectele): exprimare, ortografie, punctuație, așezare
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
e considerat apriori mai obiectiv și mai adevărat decât unul scris de mână, discursul filmat al cuiva pare mai credibil decât discursul aceluiași pe viu - datorită intermediarului mașină, tiparniță sau aparat de filmat. Nu face obiectul acestei lucrări foarte interesanta estetică a marilor regizori sovietici din anii ’20. Ceea ce urmărim este modul în care au reușit să-și îndeplinească prin creația lor misiunea de propagandiști ai comunismului pe care regimul sovietic o aștepta de la ei. O deosebire fundamentală între „douăzeciștii” sovietici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
în materie de scenariu, regie, actori, muzică etc. „Țarul” noului sistem cinematografic sovietic va fi, până la arestarea și executarea sa în 1938, Boris Șumiațki. Mai întâi, Șumiațki a aruncat anatema asupra montajului : „Supraevaluarea montajului reprezintă primatul formei asupra conținutului, izolarea esteticii de politică”. Apoi a așezat pe tron scenariul literar convențional : Povestirea reprezină expresia constructivă a ideii care stă la baza operei. O operă de artă fără povestire e neputincioasă în a exprima o idee cât de cât semnificativă. Iată de ce
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Filmul trebuie să îndeplinească patru cerințe : ideinost, angajarea în susținerea unei idei sau ideologii cu valoare social-politică ; narodnost, popularitate și accesibilitate pentru a fi receptat de popor ; klassovost, caracter de clasă, reflectat în lupta împotriva idealurilor, modului de viață și esteticii burgheze ; partiinost, alegerea acelor procedee de creație pe care le indică Partidul și respingerea celorlalte. În anii ’40, realismul socialist a degenerat în ceea ce s-a numit cultul personalității. Fie că era vorba de filme cu subiect inspirat din prezent
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de obiecte cu care copiii se joacă, ci de mulțimi de obiecte semnificative care poartă în ele principiile, legitățile matematice pe care copiii trebuie ajutați să le descopere, să le sesizeze, acționând cu ele. Nu cantitatea materialului didactic și nici estetica lui nu constituie calitățile de bază ale intuiției ci modul în care aceste materiale servesc ca aspect concret pentru înțelegerea esenței logice a chestiunilor matematice. În legătură cu această problemă se pot reține câteva aspecte care trebuie atenționate de educatoare
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
am rămas. Niciodată nu am fost atrasă către zona rurală, dar nici nu cunosc prea multe persoane care să fie...probabil din cauza modului în care lumea este privită acolo, sau tratată. Inestetic, simplu. Sau să fie vorba despre o nouă estetică a urâtului? M-aș cam îndoi.
Cărți care nu ne-au plăcut la ora de română. In: Apogeul by Cucu Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1794]
-
șansă, chiar și atunci când lucrurile par să nu aibă rezolvare. Arhitectura pare un domeniu smuls dintre arte... nu e nici matematică, nici desen. Cu ce ar putea fi comparată, în cazul acesta? Arhitectura este și matematică și desen, muzică, dans, estetică, literatură, fotografie, teatru. Putem proiecta lucruri care au o anumită caracteristică, pe care trebuie să le înțelegem înainte, trebuie să ni le asumăm în așa fel încât să putem avansa. Este vorba de “atmosfera” (Peter Zumthor) care comunică cu percepția
Target Interview. In: Apogeul by Băgireanu Astrid Corina () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1799]
-
face cu o “imagine idilică ce nu corespunde pe deplin realității” (Maria Hatmanu - Catalog C. D. Stahi, 1971, pag. 98), dacă ne raportăm la condițiile de viață ale țăranilor. Este un punct de vedere care răspunde conceptelor anchilo- zate ale esteticii de tip materialist dialectic, conform cărora imaginea țăranului din regi- murile trecute nu putea fi decât una a obidei, sărăciei și mizeriei, ca și cum în acele vremuri nu ar fi existat țărănci tinere, frumoase, îm- brăcate cuviincios, cu haine curate făcute
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
autor, ci, dimpotrivă, apreciind profesionalismul său de critic avizat, vom prezenta un comentariu, doar pentru a arăta cum o astfel de operă, pentru a fi prezentată publicului, trebuia interpretată într-un anume fel, înscriindu-se cu prudență în grila principiilor esteticii materialist-dialectice. Iată fragmentul de comentariu: "Chiar atunci când evocă realitatea, pictorul vizează, subtextual, o intenție simbolică. Prezența unor obiecte în structura compoziției devine astfel explicabilă determinând reconsiderarea calificativului de opere mimetice, deseori utilizat pentru creațiile lui Stahi. Iată, spre exemplu
Natura moart? ?n opera lui C. D. STAHI by Liviu Suhar () [Corola-publishinghouse/Science/84079_a_85404]
-
pentru mama, Smaragda Theodorovna, era numai Vania, pentru mama Irina era cînd puiul sau puișorul, cînd Pimperlicul, cînd zărghitul: -Pimperlicule dragă! Puiul mamei! Dragul mamei! Apariția numelui Ion, În loc de Vania, este neconvingătoare În prima parte din punctul de vedere al esteticii romanului. Ține mai mult de dorința autorului de a marca schimbări În conștiința personajului. În condițiile În care limba rusă era singura limbă folosită de elevii gimnaziști, este greu de crezut că, Încă din prima zi de școală, În prima
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]