5,886 matches
-
pronunțate de scriitori ? Fraze, conversații, gînduri, emoții resimțite și exprimate de scriitori ? Da. Bătrînelul furios fu categoric. acele cutii reprezentau un tezaur istoric. o comoară de gînduri. Din păcate însă urmau să rămînă în veci niște semne mute. Cum așa, exclamă Guy Courtois. există specialiști în decodificare, pînă și scrierea cuneiformă a fost descifrată, pînă și hieroglifele egiptene... Poate că secretul hieroglifelor a fost găsit, dar cheia scrierii rapide inventată de doamna masek era pierdută pe vecie. Și doamna masek ? Ce
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
cu apă. îi veniră în minte imaginile unei tabere de refugiați din nigeria, unde mii de malieni așteptau la o coadă imensă ca să primească fiecare cîte două sau trei sticle de apă. Ce rușine, ce rușine, suntem toți niște porci ! exclamă domnul Busbib în mintea sa extinzînd analiza la întreaga lume occidentală. Împins de un elan de care nu se crezuse niciodată capabil, domnul Busbib se așeză la masa din bucătărie, înarmat cu o foaie de hîrtie și cu un pix
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
veniți, îndrăzniți, chiar dacă vă temeți că Pexy ar putea face pipi pe trandafirii mei, nu vă formalizați, în definitiv urina canină nu este chiar un acid mortal pentru plante, deși nu le face chiar foarte bine. — Vai ce gingași sunt, exclamă doamna Bordaz aplecînd-se deasupra unuia dintre trandafirii mei urcători (un Cezanne, creație destul de recentă). reacția doamnei Bordaz îmi făcu mare plăcere. Cu atît mai mult cu cît în creierul ei dădură buzna concomitent și alte cuvinte elogioase pe care eu
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
de departe. — Chiar așa, toată lumea vă consideră un artist, făcu și domnul Kuntz de pe parcela sa, ascuns la numai cîțiva metri de mine în spatele unor araci acoperiți de o vegetație incertă (fasole verde sau mazăre ?). — sunteți efectiv un mare creator, exclamă și un tînăr înalt, cu mîini subțiri, care tocmai își potrivea ceasul să sune la ora 6 și 37 de minute. își dăduseră oare toți acești locatari ai imobilului meu întîlnire în jurul parcelei mele ? Uitîndu-mă cu mai multă atenție în
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
lui Iisus. El este sacrificat asemenea unui miel nevinovat. În noaptea de Înviere, atunci când preotul împreună cu creștinii înconjoară Biserica, aceștia cântă: „Hristos a înviat din morți / Cu moartea pre moarte călcând / Și celor din morminte viață dăruindule”. De asemenea preotul exclamă: „Hristos a Înviat”, credincioșii răspunzând prin „Adevărat a Înviat”. După ce preotul și lumea adunată înconjoară Biserica de 3 ori slăvindu-l pe Hristos, preotul se oprește în fața ușii Bisericii și bate. Cineva dinăuntru îl întreabă: „ Cine este?” preotul răspunzând: „ Împăratul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN MUNTENII DE SUS. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Bianca Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2080]
-
adevăr, mai târziu, când toți erau strânși în salon (afară plouase) și Simion își broda perna în semiântuneric, ușa se deschise, și un bărbat și o femeie, tineri amândoi, apărură. Aglae și Aurica întoarseră capul, simulând surpriza. - Olimpia! tu ești? exclamă Aglae cu o solicitudine încare voia să pună totuși o ușoară supărare. G. Călinescu Olimpia se lăsă sărutată de Aglae pe amândoi obrajii, în vreme ce mâna acesteia era sărutată cu un respect afectat de Stănică. Cei doi salutară pe toți, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Călinescu - Da. - Ce nostim! Nu cunoșteam până acum un student înmedicină. Stănică făcu încă o dată încurajator cu ochiul către Felix și zise: - Fată faină! - Lasă-mă-n pace, frate, se supără Georgeta, ce-i tot daizor cu "fată faină"? - Divină! exclamă Stănică. - Uf, ești agasant! Mai toarnă-mi puțin vin. Stănică turnă, apoi pretextă necesitatea unei convorbiri cu cineva în local și ieși afară. Georgeta se așeză mai bine lângă Felix, învăluindu-l într-un val de parfum fin. De afară
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
jos un intern mai în vârstă, care stătuse până atunci de vorbă cu medicul secundar. Acesta o răsfoi strâmbând din nas la fiece titlu, se opri la paginile lui Felix și, fără a-l privi în față, întors către medic, exclamă, în legătură cu articolul: - Domnule, ăsta, Ducos du Hauron, cu anaglyphele, spuneniște prostii îngrozitoare. Am controlat o dată la un bolnav viziunea binoculară cu fotografii stereoscopice suprapuse și am văzut că spune enormități. Internul continuă imprecația, îndepărtîndu-se cu revista în direcția medicului secundar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
divinității, prin sacrificiul Mântuitorului, acesta se risipise în lume, făcând să participe toată făptura la divinitate, însă omenirea ignorase caracterul divin al creației și izgonise cu totul spiritul din univers. - Deci crezi că redempțiunea a fost zadarnică? E interesant! - Ha? exclamă uluit Simion, neînțelegînd. Mi-au omorât hainele, îmi fură toate vorbele. "Hotărît, își zise Felix, e nebun." G. Călinescu XIII Stănică se lăsase târât acasă de Olimpia, dar ciuda i se zugrăvea pe față. Însă era un om incapabil de
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
spuse ultimele vorbe triumfător, rotindu-și privirile asupra întregii asistențe. Inocentă, madam Iorgu întrebă pe Olimpia: G. Călinescu - Studiază?Olimpia făcu o strâmbătură, pe care Stănică o remarcă. - Studiază muzica, zise el, făcând totuși cu ochiul spregrupul din jurul generalului. - Așa? exclamă madam Iorgu, fără să intuiască jenacelorlalți. Trebuie să cheltuiești, domnule Costache, multe parale... cu întreținerea. Moș Costache bâlbâi ceva în paharul de vin pe care tocmai îl ducea la gură. Stănică, făcând iarăși cu ochiul, explică: - Are bursă. A remarcat
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
uscat se aplecă familiar peste umărul cântăreței și-și lipi, cu concursul acesteia, obrazul de obrazul ei. Cealaltă domnișoară se dădu jos de pe pervazul ferestrei și începu să valseze. - Dansezi? întrebă ea pe Stănică. - Tinerețe, tinerețe, parcă sunt iar student! exclamă Stănică, privind semnificativ spre moș Costache și se prinse în vals cu studenta. Aceasta întrebă pe bătrân peste umărul lui Stănică: - Moșule, nu mai ai o țigară? G. Călinescu Bătrânul, înspăimîntat, bulbucă ochii mari, nerăspunzând, apoi la o întoarcere a
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dusă la mama. Mănîncăși tu prăjituri. - Dar ce s-a întîmplat, dragă? observă Stănică, în sfîrșit,cam iritat, dând drumul Olimpiei. - S-a întîmplat că Titi iar a fugit de acasă. Unde, și cu cine, știe Dumnezeu! - Nu mă-nnebuni! exclamă Stănică, lăsîndu-se pe pat,plin de toate voluptățile senzaționalului. Și luând și el o prăjitură, începu s-o mănânce, clătinând mereu din cap. XVII Felix visă înspre ziuă diguri lungi, pe care se spărgeau mari valuri, debutând cu urlete și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de fum. Moș Costache, pe canapea, începuse să tușească, dar părea limpezit la față, normal. Așezată pe un scaun, alături, Otilia îi îndrepta aci punga cu gheață, aci plapuma, întrebîndu-l în șoaptă dacă se simte mai bine. - Na, afurisită carte, exclamă Stănică, trântind o figurăoarecare, e tot ce am. Așa mi se-ntîmplă când joc cu Olimpia. Nevasta e piază-rea. Vasiliad, foarte atent, mușcând cu dinții dintr-un țigaret de os, ședea înfundat în evantaiul lui de cărți și arunca hoțește numai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
că era mai-mai să ia de nevastă pe Georgeta! În același timp, Felix se cobora de sus și intra în sufragerie. Fu foarte uimit când auzi numele Georgetei. - Georgeta voia să se mărite cu Titi? Vezi, asta n-am știut! exclamă Pascalopol. Felix se înroși, crezând că fusese vorba și de dânsul și, prefăcîndu-se că are treabă, plecă de asemeni. - Îl vezi? zise Stănică, cu aere confidențiale, și Felix aavut o combinație cu Georgeta, fată faină, mie-mi spui?! Pascalopol bătu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aproape de elefant. Primul dintre ei a atins urechea mare și lată a elefantului și a simțit cum se mișcă ușor, înainte și înapoi și spuse imediat: elefantul este ca un evantai mare. Al doilea atinse picioarele mari și nemișcate și exclamă: nu, este ca un copac. Ați greșit amândoi, spuse al treilea. Elefantul este ca o funie cu noduri și foarte dură. Acesta tocmai atingea coada elefantului în acel moment. Imediat al patrulea orb puse mâna pe un fildeș al elefantului
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
greierul care era deja în agonie. „Acum nu, însă s-a meritat atunci”, răspunse greierul. Și furnica: „Trebuie să-ți spun un lucru, dar nu știu dacă pentru tine este o veste bună sau nu. Există un antidot!” „Imediat, imediat”, exclamă greierul. „Cred că tu nu poți să-l folosești”, replică furnica, „deoarece mai întâi te face să te simți foarte rău și mai apoi te însănătoșește”. „Rea veste” trase concluzia greierul, „văzând că eu nu pot să investesc într-o
Secretul fericirii în viaţa consacrată : însemnări psihologice şi metodice by Giuseppe Crea () [Corola-publishinghouse/Science/101008_a_102300]
-
tac-su. Din care sărmanul Cristian nu-și mai revine, până când nu-și pierde, pe rând, și parcă în dușmănie: căminul (fiindcă, între timp, se căsătorește), școala, bietele înclinații muzicale, casa în care locuiau... - Adică nevastă-sa, bășinoasa, îl părăsește? exclamă bucuros taximetristul, vîrîndu-și nasul în ciorba singurului subiect pe care-l pricepea. - Au existat unele neînțelegeri! Îmi place cum gândești. Nu e prea confortabil de conviețuit cu Cristi... De fapt, tot nevastă-sa revine și-l îngrijește, când, ca o
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vreo trei, încă de pe vremea când dumneavoastră, ca să mă exprim așa, exclamați: "Uite, mamă, militarii!..." (E-te-te! A prins și asta ceva din trăznitura de copită a Patriciei.) - Nu e vorba de militari. Nu e vorba nici măcar de ce exclamam eu, doamnă Cocondy. Când dumneavoastră azvârleați muntele ăla de minuni ale tehnicii, adevărat, eu o spuneam, la grădiniță, pe aia cu "Șoricelul mititel". Vi-o mai spun. E vorba 229 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI nemaipomenite, încă înainte ca
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și responsabilitate, de pahar. - Și SIGLA... Cine e SIGLA? se interesă Pink, cu ușurătatea obraznică și plină de farmec a cuiva care nu se sfiește ca, sărind câteva pagini, să ajungă mai aproape de deznodământul romanului polițit. - A, SIGLA!... Bineînțeles, SIGLA! exclamă, spre continua surprindere a invitatului, cu timbru de cucoană tânără, Cocondy. Iată un subiect asupra căruia bunele maniere, nu mă îndoiesc, nu ne dau voie să flecărim... Surpriză. Reverență. Pentru o secundă, se comportară precum o muză de salon literar
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
uniformă care se țineau cu dragoste de mână? Stani considera că este cea mai frumoasă imagine! A ieșit un scandal monstru și cum pedeapsa cu moartea nu era prevăzută în programa școlară, Victor a fost exmatriculat trei zile. - Urrra! Au exclamat toți amicii, bucurându-se pentru el, însă cele trei zile trebuia să le petreacă în biblioteca școlii. Fata a fost pedepsită identic, așa că vă închipuiți prin ce chinuri au trecut cei doi; să stea singuri< în biblioteca pustie, fără să
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
purtat cu umbrele de soarta lucrurilor trecătoare. Hegel însuși, prea mult metafizician pentru a înțelege indivizii, a făcut din marile individualități, după cum bine se exprimă Friedrich Meineke, funcționari ai spiritului absolut. Metafizica anulează individuația. "Spiritul absolut călare pe cal", a exclamat Hegel, văzând pe Napoleon intrând victorios în Jena. Și a scris apoi mai departe la Fenomenologia spiritului, pentru a ne arăta ce puțină răspundere avem în istoria universală. Și acum, să revenim la România și să vedem cum ar putea
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Astfel defineau ei contrastul ce opunea calitățile probabile ale fiecărui senator considerat separat, lipsei de înțelepciune, de considerație și rigoare morală, caracteristică deliberărilor comune ale ilustrei adunări de care depindea în acele vremuri pacea sau războiul lumii antice. Reluînd proverbul, exclama și Albert Einstein: "Cîte nenorociri nu se fac în numele umanității! Ea e izvorul războaielor ce umplu pămîntul de durere, de amărăciune și de lacrimi"8. Și filosoful italian Gramsci, cel care avea o bogată experiență în privința oamenilor și a meditat
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
se poată baza, determină masele să se supună conducătorului. El le domină și le face să se supună ordinelor sale doar cu consimțămîntul lor. Iar acesta din urmă merge uneori extrem de departe, pînă la limita la care conducătorul ajunge să exclame: "Doar eu singur, și e îndeajuns!" V Iată că și masa e un animal despotic. Din clipa în care admitem că are nevoie să se supună și să admire, se impune și concluzia că numai un singur individ care exercită
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ar fi fideli dictatorului, Elena Ceaușescu declară că a auzit că aceștia sunt securiști, dar evită să fie tranșantă. Cuplul Ceaușescu era interesat ca victimele din și de după 22 decembrie să nu fie puse pe seama lor - de aceea Ceaușescu și exclamă: „Cine a dat lovitura de stat poate să împuște pe oricine!” (Procesul Ceaușeștilor..., 1991, p. 73). În final, pe fondul scenei în care inculpații sunt legați la mâini pentru a fi duși la locul de execuție, soldații care îi leagă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
el, impactul era imediat. Entuziasmul și activitatea s-au intensificat foarte mult. Productivitatea a atins cote spectaculoase. La câteva luni după preluarea grupului de ingineri, noul manager s-a Întâlnit cu o colegă de serviciu la o cafea. „Doamne”, a exclamat ea, „departamentul tău chiar pare a fi pus pe treabă. Nici nu-mi vine să cred câte proiecte ați terminat deja numai În trimestrul acesta!”. Lăsându-se pradă laudelor neașteptate și Îmbătătoare ale colegei atrăgătoare, managerul a căzut În capcană
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]