14,680 matches
-
tehnologice, ce reunea industria informatică, dublată de o industrie electronică incipientă, cu industrii de vârf ale noilor tehnologii precum industria aviatică și cea a comunicațiilor. O întreagă infrastructură socială - formată din specialiști, intelectuali, muncitori, comercianți etc. - se dezvoltase în jurul acestor „experimente” inițiale și exercita o presiune pentru dezvoltarea ulterioară. Centrul lor de greutate era strâns legat tocmai de acel sector socio-economic pe care economia socialistă îl trata ca pe un domeniu aparte - sectorul de „cercetare-dezvoltare” - și care își găsise, cu acest
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ecologic de proporții. Modelul evoluționist presupune întotdeauna că efectele produse de variații inițiale minore ale infrastructurii pot genera variații exponențiale la nivelul modificărilor produse în suprastructură. Ca orice stat comunist și societate socialistă, România a desfășurat, începând cu 1948, un experiment social pe scară largă a cărui esență consta în organizarea economiei după model industrial, dar fără capital și capitaliști. Primul a fost înlocuit de proprietatea de stat, iar rolul întreprinzătorilor a fost preluat de administrație. Ca urmare, trecerea la capitalism
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se numește dobândă și este - ar trebui să fie - principala sursă de venituri a capitalistului care vinde bani, adică a bancherului. Pe de altă parte, tranzițiile se bazează pe bănci. În ultimă instanță, o tranziție nu este decât un uriaș experiment social prin care clasa politică a unei societăți încearcă să transforme societatea utilizând un model extern - sau utopic, precum tranzițiile comuniste - drept termen de referință și autoritatea statului drept principal mijloc de acțiune. Ambele elemente esențiale ale acestui mecanism nu
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Lefter, Ion Bogdan (1994), „Ce este, de fapt, ASPRO?”, România Literară, 31, 17-23 august, București. Lefter, Ion Bogdan (1994b), „ASPRO pornește de la spiritul unei generații”, 22, 29, 20-26 iulie, București. Lefter, Ion Bogdan (1999), A Guide to Romanian Literature. Novels, Experiment and the Postcommunist Book Industry, Editura Paralelă 45, Colecția „Mediana”, București. Lefter, Ion Bogdan (ANUL), „Postmodernism. Din dosarul unei «bătălii» culturale”, REVISTA, NUMĂRUL. Lehmann, H.T. (1984), „Intelligenz”, În W.R. Langenbucher, R. Rytlewski și B. Weyergraf (coord.), Kulturpolitisches Wörterbuch. BRD
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
un erou postmodern, dar s-a spus despre palatul pe care și l-a construit că este o capadopera postmodernă! Ion Bogdan Lefter (1999, pp. 55-83). În aceeași ncolecție și la aceeasi editură, Monica Spiridon, Ion Bogdan Lefter, Gheorghe Crăciun, Experiment în Post-war Romanian Literature. Dezbaterea indică o mare porozitate a frontierlor dintre literaturile «experimentale», «moderne» și «postmoderne». Eugen Simion a fost președintele Academiei române, ales În 1998. Cele patru volume de studii pe care le-a consacrat literaturii române contemporaine
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Este fondator și director al revistelor „Contrapunct” (1990) și „Observator cultural” (2000), fondator și președinte al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România (1993). Debutează în 1978, cu un grupaj de versuri, la „Luceafărul”. Figurează în volumele colective Cinci (1982), Desant ’83, Experimentul literar românesc postbelic (1998), a coordonat lucrarea Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic (I-III, 2000-2001). Alături de Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Mariana Marin și Alexandru Mușina, L. este prezent în volumul Cinci cu poezie de tip avangardist, în
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
unitară, ca și o preocupare constantă de a clarifica în context românesc conceptul cultural postmodern în constituirea și dimensiunile sale esențiale. SCRIERI: Cinci (volum colectiv), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Globul de cristal, București, 1983; Alexandru Ivasiuc. „Păsările”, București, 1986; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun), Pitești, 1998; A Guide to Romanian Literature. Novels. Experiment and the Post-Communist Book Industry, Pitești, 1999; Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Postmodernism. Din
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
esențiale. SCRIERI: Cinci (volum colectiv), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Globul de cristal, București, 1983; Alexandru Ivasiuc. „Păsările”, București, 1986; Experimentul literar românesc postbelic (în colaborare cu Monica Spiridon și Gheorghe Crăciun), Pitești, 1998; A Guide to Romanian Literature. Novels. Experiment and the Post-Communist Book Industry, Pitești, 1999; Recapitularea modernității. Pentru o nouă istorie a literaturii române, Pitești, 2000; Postmodernism. Din dosarul unei „bătălii” culturale, Pitești, 2000; Scriitori români din anii ’80-’90. Dicționar bio-bibliografic, I-III, Pitești-Brașov-București-Cluj-Napoca, 2000- 2001; Alexandru
LEFTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287770_a_289099]
-
naiv admirative („Măi și măi, crește aurul în clăi” sau „Ce muiere, măi, și luna”) sunt destul de rare, iar „tonul țărănesc silit” (G. Călinescu) are rostul de a întrerupe aglomerarea suavităților. Și în versificație tiparul folcloric face loc unor rafinate experimente („Pe ogor de malaiște,/ Sună boabele ca niște/ Bani de aur în chimir” sau „Năruie-te, năruie,/ Lutule, pe anii mei,/ Lună, codrilor de tei,/ Dăruie-te, dăruie”). Prin „stampe în lumină” ori în pasteluri pline de culoare, subiectivitatea se
LIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287795_a_289124]
-
fundamentale, familia este în sociologie și disciplinele conexe un subiect predilect din cel puțin trei motive: în primul rând, familia, ca unitate socială bine circumscrisă și relativ stabilă în timp, este un gen de cvasilaborator, prezentând avantajele rigorii apropiate de experiment, având totodată față de experimentul de laborator calitatea de natural, de „in vivo”; altfel spus, din cauza numărului mic de membri, în microcosmosul familial se pot urmări și înregistra în principiu date, mecanisme, determinări cauzale cu destul de mare precizie. În al doilea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sociologie și disciplinele conexe un subiect predilect din cel puțin trei motive: în primul rând, familia, ca unitate socială bine circumscrisă și relativ stabilă în timp, este un gen de cvasilaborator, prezentând avantajele rigorii apropiate de experiment, având totodată față de experimentul de laborator calitatea de natural, de „in vivo”; altfel spus, din cauza numărului mic de membri, în microcosmosul familial se pot urmări și înregistra în principiu date, mecanisme, determinări cauzale cu destul de mare precizie. În al doilea rând, pe aceeași linie
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în atribuire, dar și un transfer efectiv (pe baza mecanismului clasic al inducției nervoase a excitației). Oricum, o stare mentală ambiguă, încărcată de tensiune și excitație nervoasă, puțin derutantă duce frecvent la nevoia de fixare pe o persoană. Bineînțeles că experimentele de felul celui mai sus redat ne spun destul de puțin despre factorii importanți în alegerea partenerului de dragoste și mai cu seamă a soțului sau soției. Dar povestea cu podul poate fi luată ca o metaforă pentru nu puținele cazuri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în cale la „capătul podului”. 5.3.2. Atractivitatea fizicătc " 5.3.2. Atractivitatea fizică" Felul în care arată fizic semenii noștri nu este fără importanță în relațiile de afinitate în general, cu atât mai mult în dragoste și căsătorie. Experimentele cu întâlniri pe „neve” (blind date) - cei ce urmează să se întâlnească nu se cunosc în prealabil - au evidențiat, de exemplu, că la „bobocii” de la Universitatea din Minnesota atractivitatea fizică a fost singurul factor semnificativ în aprecierea cât de mult
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
puțin „bine”, la fel. Adică, altfel spus, în alegeri ei țin seama și de statutul de atractivitate fizică. Este ceea ce s-a afirmat ca ipoteza potrivirii fizice (matching hypothesis). Studiile întreprinse oferă în general date ce susțin respectiva ipoteză. Astfel, experimentul lui T. Huston (1973) demonstrează deopotrivă interesul subiecților pentru persoanele foarte atractive, ca și realismul în alegerea partenerului, în funcție de imaginea de sine (componenta ei fizică, de constituție corporală). El a rugat subiecții bărbați să selecteze pentru întâlniri pe „neve” din
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
învețe pe părinți o serie de principii, tehnici și deprinderi (de comunicare, de rezolvare de probleme, de comportament general) care să modifice conduitele copiilor lor. Sunt și unele tehnici mai specifice, cum ar fi contractele bazate pe recompense și pedepse, experimente comportamentale (vezi 10.1. și 10.4). Nu e greu de înțeles din cele mai sus menționate că terapia comportamentalistă se poate combina eficient cu cea cognitivă, care face apel la schema de gândire automatizată, la false atribuiri, la raționamente
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt punctele nevralgice în relațiile familiale. Se pot organiza apoi jocuri de comunicare pe baza unui subiect ales de terapeut sau împreună cu membrii familiei. Mai ales terapeuții de orientare cognitivistă și/sau behavioristă insistă că sunt eficiente în terapie și experimentele comportamentale. În acest caz, atunci când terapeutul consideră că unul dintre membrii familiei are o părere (atribuire) greșită despre altul cu privire la un comportament specific, îl invită să-și testeze părerea. Dacă, de exemplu, mama se plânge că are probleme întrucât copilul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
paradoxale și conotații pozitivetc "10.4. Inventare, contracte contingențiale, injoncțiuni paradoxale și conotații pozitive" O întreagă panoplie de procedee sunt angajate ca prescripții de urmat în viața cotidiană a familiei, cum ar fi fișe (grile) de înregistrare a actelor comportamentale, experimente comportamentale și inventare de evaluare și autoevaluare. Prin acestea se urmărește atât cunoașterea sistemului familial, cât mai ales schimbarea în interiorul lui, având ca bază conștientizarea cauzelor problemei de rezolvat. De aceea, asemenea inventare se brodează pe realitatea comunicațională, interpersonală, pe
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fragmente din Gorila și un fragment de Mărturisiri, Camil Petrescu - cu nuvela Moartea pescărușului (un text în continuarea romanului Patul lui Procust), G. Călinescu - cu scurte „proze și mistere”. Postum, se tipărește nuvela Noaptea focurilor de Gib I. Mihăescu. Fertilul experiment modernist al „autenticității” este ilustrat de nuvela Bunica se pregătește să moară și de un fragment din romanul Jocurile Daniei de Anton Holban, în timp ce Mircea Eliade trimite nuvela Tărâmul nevăzut (editată în volum sub titlul Secretul doctorului Honigberger, în 1940
REVISTA FUNDAŢIILOR REGALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289212_a_290541]
-
prin considerațiile despre raportul dintre stereotipie și originalitate, ca și prin reflecțiile din Avertisment, privitoare la metodologia cercetării. R. acceptă laturile profitabile din punct de vedere științific ale metodelor moderne, însă respinge diletantismul, absolutizarea anumitor metode, „formalizarea” cercetării, investigațiile hibride, experimentele gratuite, ermetismul, „limbajele secrete”. SCRIERI: Stereotipia basmului, București, 1973; Tradiționnâe formulî skazki, Moscova, 1974; Folclor literar rus, București, 1979; Eseuri despre folclor, București, 1984; Folclor și folcloristică, București, 1996; Model și variantă în folclor, București, 1996; Poetică folclorică, București, 1997
ROSIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289381_a_290710]
-
care dezvoltă multe dintre ideile și cauzele care au apărut pentru prima oară pe străzile ghetourilor și În campusurile universitare cu mai mult de o generație În urmă. Totuși, În mod curios, sentimentele generației anilor ’60 au dat naștere unui experiment social curajos, ale cărui contururi erau de-abia perceptibile pentru noi, În anii tinereții. Se pot găsi multe explicații În ceea ce privește faptul că europenii par să se Îndrepte pe drumul spre o nouă eră. Dar dintre toate explicațiile posibile, una e
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
două perioade. Postmodernitatea nu a fost niciodată Înțeleasă ca o noua eră, ci, mai degrabă, ca o zonă crepusculară a modernității un timp pentru a medita la multiplele probleme ale erei moderne. Gândirea postmodernă este fundamentul intelectual al protestelor și experimentelor anilor ’60, care au Încercat să dărâme vechi limite care constrângeau spiritul uman și să probeze noi realități. Postmoderniștii s-au Întrebat cum a ajuns lumea să fie prinsă Într-o incantație funebră. Care au fost motivele care au dus
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
atâtea perspective asupra lumii câte experiențe umane individuale. Sociologia postmodernă pune accent pe pluralism și tolerarea diferitelor puncte de vedere care alcătuiesc totalitatea experienței umane. Pentru postmoderniști, nu există un regim ideal către care să aspirăm, ci un potpuriu de experimente culturale, fiecare cu propria sa valoare. Postmoderniștii s-au angajat Într-un asalt frontal al fundamentelor ideologice ale modernității, chiar negând ideea că istoria este o saga eliberatoare. La sfârșitul procesului postmodern al deconstrucției, ne găsim În fața modernității reduse la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sa este prima impresie a celor care vizitează aceste tărâmuri pentru prima oară. Este de mult un far Într-o lume plină de probleme; un loc unde o ființă umană poate deveni ceea ce dorește. Ceea ce separă America de toate celelalte experimente politice care au precedat-o, este speranța și entuziasmul nelimitat, optimismul atât de viguros că te poate răsturna. Aceasta țară este dedicată posibilităților, un loc unde Îmbunătățirea constantă este singura busolă, iar progresul este o certitudine la fel ca răsăritul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
participării mai scăzute pe piața locurilor de muncă În Europa - mai puține persoane angajate În raport cu populația totală -, diferențelor În ceea ce privelte vârsta de pensionare și rata de șomaj. Dar 75% se datorează orelor de lucru mai puține În Uniunea Europeană 36. Experimentul francez este interesant În special deoarece sfidează gândirea americană tradițională cum că munca intensă și orele multe de lucru sunt indispensabile pentru a obține creșteri importante ale productivității și o calitate mai bună a vieții pentru lucrători. Așa cum am menționat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pare atât de mic și de Închis, așa cum aveam Înainte sentimentul când călătoream prin Europa. Este loc să respiri și nimeni nu pare sigur acum ce să facă cu tot acest nou spațiu obținut. Un lucru este sigur. Un nou experiment are loc În Europa. Toată Europa a devenit un vast teren de Încercare, pentru a regândi politica și comerțul și pentru a ne reimagina cum pot oamenii trăi Împreună. Numerele brute sunt impresionante și ne dau o idee despre vastitatea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]