4,667 matches
-
trântesc pe jos pentru că s-a putut Întâmpla așa ceva...” „Nimic important”, oare? Doar fusese o substituire („nu era vorba de tine”)... O a „treia persoană”, deloc livrescă de data asta, deși fără nume și Înfățișare, Își trimisese deja umbra sau fantoma... Asigurarea pe care și-o oferă soția („nu era ceva concret”) funcționează Însă și ca avertisment, un fel de motiv introductiv al uverturii care va reveni, ulterior, căpătând Înfățișare, nu Însă și nume (nici soțul nu are un nume, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pentru Africa atunci când va citi un Proust african. Primise amenințări, se pare, nu se mai simțea acasă În orașul a cărui glorie literară fusese vreme de decenii. Chiar dacă ceea ce invocase drept motive ale separării (moartea prea multor prieteni din Chicago, fantomele tot mai insuportabile ale trecutului) erau reale, chiar dacă neplăcerile din ultima perioadă nu atinseseră tensiuni extreme, părea greu de crezut că nu contribuiseră și ele la acutizarea Înstrăinării. * În sumarul unui volum recent - adunând introducerile publice care au prefațat prezența
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de puerile conspirații culturale. Să fi profitat CONSPIRAȚIA până și de această drastică deosebire? Să fi devenit operațiile ei atât de subtile, Încât să folosească până și un conspirator deloc conspirativ, care - cine știe - poate nici habar n-avea de fantoma care trăgea invizibilele fire ale magiei? Acțiunea debutează la Începutul anilor ’80, când volumul meu Octombrie, ora opt, apărut la Editura Dacia din Cluj, ajuns pe căi misterioase În Germania, printr-un transfug balcanic cu nume de cod Dieter Schlesak
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
experimentat și supraviețuit acel ceva... și că acum știu, o dată pentru totdeauna și irevocabil, ceva la care nu voi renunța niciodată.” Scrisul - „săpatul continuu al gropii” - Își relevă, totuși, În cele din urmă, scopuri și speranțe, care vin dinspre fugara fantomă, de neuitat, a Profesorului: supraviețuirea spirituală. Când instinctul „nu mai vrea și probabil nu mai este capabil să supraviețuiască”, spiritul solicită propria formă, ca să poată continua, „oricum și dincolo de orice”, adresându-se oricui și nimănui, „pentru cel care există și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
despre Recviem au participat ambele clase, dat fiind că personaje ale acestui roman „halucinatoriu” provin din opera lui Fernando Pessõa. Naratorul petrece torida zi de vară cu unii dintre ei, În preliminariile cinei pe care urmează s-o aibă cu fantoma poetului decedat. „Ce Înseamnă pentru un autor să scrie printr-un alt autor?”, Întreba Lucy, studenta eminentă a clasei. „O reincarnare literară? Naratorul rămâne vag. Un sine dispersat În măști multiple, În așteptarea poetului mort și venerat, a cărui viață
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la succesiunea pașilor, care trebuiau făcuți pentru atingerea scopului propus, cunoscut acum tuturor celor antrenați în acțiune: dărâmarea regimului în frunte cu însuși regele Carol al II-lea. Pe măsură ce această pregătire sufletească se adâncea, tot ce păruse la început o fantomă, un vis greu realizabil, prindea contur de realitate prin pașii mărunți spre finalizarea lui, pe care îi coordona cu măiestrie neîntrecută Horia Sima, asemeni unui mare maestru de șah. Cei care fuseseră cooptați rând pe rând în grupul de acțiune
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și simplu: „Este vorba de tineretul din închisori, cel legionar, nu de cel de care vorbești Dumneata”. Ecoul acestui fapt, pe lângă altele similare erau de natură să-l înnebunească pe rege, apărându-i mereu Codreanu și legionarii lui, ca o fantomă obsedantă a vinovăției sale. Se simțea înconjurat spiritual de legionari și în exteriorul și în interiorul țării, de cei care ar fi stat gata de moarte în jurul tronului, dacă nu ar fi făcut greșeala de neiertat, să-i ucidă ca pe
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
toată armata lor de securiști și informatori nu a putut prinde de veste nimic, nici în timpul redactării, nici al tipăririi, nici chiar al distribuirii. Se vedeau depășiți, și această constatare, care le demonstra forța organizației legionare îi înspăimânta ca o fantomă uriașă care bântuia țara de la un capăt la altul și nimeni nu o putea opri. Pe data de 24 August 1945, D.G.P. înregistrează o notă informativă cu următorul conținut: La Legația Angliei a fost depus un memoriu din partea Mișcării Legionare
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
acasă, în bucătăria apartamentului era mama, poate și mătușa mea și „două grămezi de gunoaie” - aceasta a fost, pentru mine, imaginea celor doi bărbați din familie, pe care i-am așteptat cu atâta drag zeci de ani. Erau ca două fantome, slabi până la limită, tata era cu corpul micșorat, cu obrazul scofâlcit, dinții incisivi erau proeminenți, cu niște zdrențe de haine „să nu le iei de pe jos”. Desigur, bucuria revederii și faptul că au scăpat de acest interminabil calvar de iad
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
vor duce nicăieri pentru că ea nu are suflet. Oamenii fără suflet nu sunt decât niște stafii. Și-atunci o să începi să te întrebi ce sens are să iubești? Ești convins că așa ceva îți dorești toată viața? Vrei și tu să fii fantomă? Dacă eu mor, tu devii un locuitor pașnic al orașului, captiv aici pe vecie. În încăpere s-a lăsat o liniște apăsătoare. Umbra a tușit iar. Nu o pot lăsa aici pe fată. Indiferent ce are sau ce nu are
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
litere și 3 cifre, de trei ori mai mult decât ați declarat. Rebarbativă minciună domnii mei! În economia utopicei dvs acțiuni,(mai propriu,6 = o facțiune ANTICRISTICĂ) eșafodajul forte s-a aneantizat, tot așa cum, în neant s-a pulverizat și fantoma zilei de “14 decembrie 1989”. Sunteți ridicoli și penali, domnilor căuzași! Vom merge cu analiza până la capăt. Au fost imprimate CÂTEVA SUTE de exemplare format CARTE POSTALĂ. Pag. 125 - “... menționăm pe inginerul Georgel Moraru pe a cărui ramură s-au
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
revoluționarilor ieșeni a avut un larg ecou intern și internațional. N.n. Cum vine chestia asta? ADUNAREA NU S-A MAI ȚINUT... în schimb , audiența a rămas stupefiată de marele ei succes - intern și internațional ! Stupefiați , mai ales suporterii din Blocul Fantomă de lângă bodega Souflaki ! Pag. 288 - “Raportul SRI privind evenimentele din dec.1989 dat publicității în 1994 , exclude acest episod ,( 14 dec.’89, Iași Piața Unirii) , din cronologia Revoluției Române”. Pag. 222 - “Tot cu ocazia împlinirii celor 7 ani de la începutul
RAVAGIILE NIMICULUI PRETENŢIOS by ALEXANDRU TACU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91634_a_93189]
-
Marin Sadoveanu, Scrieri, îngr. I. Oprișan, IV, București, 1975, 311-313, V, București, 1978, 297-301; Perpessicius, Opere, VI, 296-298, VII, 110,222, XI, 94-98; Mihail Sebastian, Întâlniri cu teatrul, îngr. și introd. Cornelia Ștefănescu, București, 1969, 91-93; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 101-113; Călinescu, Ist. lit. (1982), 653-657; Dumitru D. Panaitescu, Alexandru Davila inedit, București, 1963; Victor Eftimiu, Oameni de teatru, pref. Constantin Măciucă, București, 1965, 81-92, 172-186; Mihai Vasiliu, Al. Davila, București, 1965; Ciopraga, Lit. rom., 603-611; Micu, Început
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
nu devine postmodernismul o temă a sfîrșitului din momentul În care nazismul a fost Înfrînt cu ajutorul monstruoasei coaliții dintre Vestul american - yankeu, puritan, mercantil - și Estul comunist - dictatorial, plebeu, conservator? Unde era, Între unul și altul, Revoluția franceză? Nicăieri: o fantomă, un spectru, al lui Marx sau nu, ce contează? Ancheta lui Ruffel e interesantă În special În ceea ce privește corpusul lucrărilor post-marxiste ales, din care fac parte Badiou, Nancy, Derrida, Jean-Claude Milner, Jacques Rancière, Jean-Christophe Bailly. Foarte interesantă atîta vreme cît explică
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Mereu, spre alte camere, vântul deschide ușile./ De catifea e iarba în care-mi pierd monedele./ Bananieri de naylon îmi mângâie plafoanele./ Copite de argint au toate patrupedele:/ mesele, taburetele, fotoliile, scaunele./ Sunt regele castelului cu jucării mecanice,/ cu leoparzi, fantome, roboți și scări rulante./ Din când în când, bezmetic, pornesc casetofoanele/ și se aude vocea subțire a lui Dante.” O atmosferă colorată de iarmaroc al livrescului umple spațiul dintre piesele de mobilier ale acestei poezii, care se refuză convenționalului actual
IARIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
Sidonia Drăgușanu, București, 1956 (în colaborare); G.V. Starikova, Creația lui L. M. Leonov, București, 1956 (în colaborare cu R. Hefter); S. Podiacev, Nuvele și povestiri, I-II, București, 1957 (în colaborare cu Ștefana Velisar-Teodoreanu și Irina Andreescu); Jerome K. Jerome, Fantoma lui Whibley, București, 1957; Louis Aragon, Săptămâna patimilor, pref. Valentin Lipatti, București, 1960, Clopotele din Basel, București, 1964, Frumoasele cartiere, București, 1966, Călătorii din imperială, București, 1969; Anatole France, Crima lui Sylvestre Bonnard, pref. Valentin Lipatti, București, 1960, Povestiri, București
DAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
luminii, Cluj-Napoca, 1981; Agave, Cluj-Napoca, 1985; Corabia de cristal, Cluj-Napoca, 1987; Iataganul și alte povestiri, București, 1988; Magica întâlnire, Cluj-Napoca, 1989; Misterul din Lacul Nuferilor, București, 1990; Triunghiul Bermudelor, Cluj-Napoca, 1992; Poiana nălucilor (în colaborare cu Radu Constantinescu), Cluj-Napoca, 1997; Fantoma Corăbiei Stea - The Phantom of the Star Ship, ed. bilingvă, tr. Adina Cârâc, Oradea, 1999; Taximetristul roșu, pref. Irina Petraș, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Felea, Poezie, 149-147; Daniel Dimitriu, Doina Cetea, „Cutremurul albastru”, CL, 1973, 16; Magda Ursache, „Cutremurul albastru
CETEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286182_a_287511]
-
în Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, îngr. și pref. Ion Breazu, Cluj, 1937, 199-200; Lovinescu, Ist. lit. rom. cont. (1937), 21-22; Sever Bocu, Drumuri și răscruci, I, Timișoara, 1939, 65; [Ilarie Chendi], SDL, VIII, 215-220; Victor Eftimiu, Fum de fantome, București, 1940, 285-287; G. Călinescu, Ist lit. (1941), 566; Eftimiu, Amintiri, 19-37; Vasile Netea, Figuri ardelene, București, 1945, 107-112; G. Călinescu, Chendi, CNT, 1957, 11; Eftimiu, Portrete, 102-116; Perpessicius, Opere, II, 67-98; Adriana Iliescu, Prezențe transilvănene la sfârșitul secolului al
CHENDI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286191_a_287520]
-
cu chibrituri, după Andersen, premiat la festivalurile de la Teheran, Barcelona, Veneția, scenariul de avangardă Carnavalul (1972), realizat împreună cu cineastul Ion Truică, prin care deschide o cale nouă genului - și, mai ales, în calitate de comentator de film - cărțile Comedia burlescă (1967), Eroi, fantome, șoricei (1970). Poet suprarealist, prozator fantezist și tandru ironic, scenarist cu premii internaționale, comentator de film, disident singuratic, C. este și un bun critic de artă. În 1976, în ajunul bicentenarului independenței Americii, reușește să publice volumul Grafica americană. Un
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
educația, felul în care se face raportarea la exil. SCRIERI: Western. Filmele Vestului îndepărtat, București, 1966; Comedia burlescă, București, 1967; Lamento pentru peștișorul Baltazar, București, 1968; Câte-o gâză, câte-o floare, câte-un fluture mai mare, București, 1970; Eroi, fantome, șoricei, București, 1970; Închide ochii și vei vedea Orașul, București, 1970; Baladă pentru vechiul drum, București, 1976; Grafica americană. Un portret al Americii, București, 1976; America Latină. Sugestii pentru o galerie sentimentală, București, 1984; Exil, București, 1999; Împreună cu Elli în Imaginaria
CHIMET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286196_a_287525]
-
atacului violent. Manifestările violente au valențe și consecințe diferite pentru agresor și victimă deși îi influențează, îi modifică funcțional și chiar structural, pe ambii. Consecințele nu sunt doar aici și acum, ci pot avea o extindere transgenerațională. Prin conceptul de „fantome în camera copiilor”, Selma Fraiberg dezvăluie mecanismul prin care suferința căreia părinții i-au fost victime trece în ființa copilului lor (Killen, 2003; Shapiro, 2009). Un alt lucru demn de remarcat este că violența poate avea o manifestare de reacție
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
trezorier experiența șocantă pe care a traversat-o. Desigur, o asemenea strategie de apărare nu echivalează cu extincția evenimentului, căci el continuă să „supureze”. Singura soluție, oricât de grea și destabilizatoare ar fi ea este ca trauma să devină o fantomă, care să-l bântuie discreționar. Pentru aceasta, individul trebuie să o privească față în față, să și-o asume și să-i dezamorseze capitalul ei poluant. Este singura cale de a o depăși, este singura cale de vindecare. Pentru aceasta
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
avea pretenția unei contorizări pedante a tuturor exponenților acestei orientări, vom menționa și pe N. Abraham și M. Torok (1978), care vorbesc de existența unei „cripte a inconștientului familial”(unde sunt depozitate toate aceste întâmplări dramatice), dar și a unei „fantome psihice”(respectiv acea fantomă care este pusă spre păstrare în cufărul menționat și care migrează simbolic și experiențial, de la inconștientul părintelui în cel al copilului, adică al unui urmaș capabil să-l perpetueze). Faptul că orice ființă umană este și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pedante a tuturor exponenților acestei orientări, vom menționa și pe N. Abraham și M. Torok (1978), care vorbesc de existența unei „cripte a inconștientului familial”(unde sunt depozitate toate aceste întâmplări dramatice), dar și a unei „fantome psihice”(respectiv acea fantomă care este pusă spre păstrare în cufărul menționat și care migrează simbolic și experiențial, de la inconștientul părintelui în cel al copilului, adică al unui urmaș capabil să-l perpetueze). Faptul că orice ființă umană este și agentul unui „mandat”transgenerațional
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
miturile ospitalității; în articole, care constituie adevărate mici monografii, sunt prezentate figuri tipice precum Amfitrion, Filemon și Baucis, Sfinții ospitalieri, Marta, dar și figuri contradictorii precum Don Juan, sau Evreul rătăcitor. Reversul ospitalității, neospitalitatea este ilustrată de figuri precum străinul, fantoma, parvenitul, vampirul, parazitul sau fenomene ca imigrarea, exilul, xenofobia. Scriitori, artiști și filozofi, ca Balzac, Kadare, Klossowski, Dickens, Homer, Hirschfeld, Shakespeare, Veronese, Derrida, Jabès, care au ilustrat, fiecare cu mijloacele și instrumentele sale, ospitalitatea sunt prezentați prin operele și ideile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]