56,083 matches
-
de o proză modernă, a cazurilor psihologice, a miturilor, a speculațiilor livrești, sustrasă în mare măsură circumstanțelor, în romane ale unor autori din generația '60. După 1960, peisajul estetic se diversifică mult. Literatura oportunistă este concurată întâi de literatura evazionistă (gen Ștefan Bănulescu), apoi de cea subversivă (în felul lui Marin Preda). În dramaturgie, tezismul este la fel de devastator ca și în poezie. Nimic nu se salvează din teatrul primelor două decenii. Poate că numai Moartea unui artist (1964) de Horia Lovinescu
Literatura oportunistă (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8310_a_9635]
-
Ca la toate aceste lansări, o emoție puternică a plutit în atmosferă, întreținută nu numai de amintirile comune, dar și de revederile prilejuite, tot mai rar, de asemenea evenimente. S-au revăzut personalități care au însemnat și înseamnă mult pentru genurile amintite, toți evocând apartamentul din Iași al muzicianului, unde doamna Mimi îi primea cu cele mai bune plăcinte din lume. De pildă, reputații oameni de televiziune, radio și producție artistică Dumitru Moroșanu și Octavian Iordăchescu (îi cităm împreună, fiindcă și
Moștenirea lui Titel by Ortansa Fronea () [Corola-journal/Journalistic/83136_a_84461]
-
care să binedispună iubitorii de muzică din întreaga lume. Pentru a-și răsplăți fanii, Deep Zone vor lansa o piesă în limba bulgară, „Nikoi Drug” („Nobody Else”), o colaborare cu superstarul bulgar Krisko. Proiectul Deep Zone este unul dintre favoritele genului dance - club din Europa noului mileniu, primind nenumărate premii internaționale și concertând din țara lor natală până în Londra, Portugalia și chiar SUA și Chină. Deepzone sunt: DJ Dian Solo, JuraTone (chitară), Startrax (clape) și Nadia, voce. R.E.M. celebrează 25 de
Mondo pop by Mihai Anton () [Corola-journal/Journalistic/83141_a_84466]
-
atunci e îndeajuns să cunosc parametrii acestei matrice originare pentru a putea apoi să calculez toate particularizările cărora le va da naștere. "Particularizare" însemnînd: orice undă sau orice particulară elementară ce ia naștere în univers. Suntem în plină paradigmă platoniciană: genul suprem se particularizează în specii, iar speciile în indivizi. Exact așa se întîmplă și la Heisenberg. Verdictul lui este univoc: particulele nu sînt decît formele locale de manifestare a unei forțe ubicuitare al cărei nume este cel de cîmp energetic
Simetria cea binecuvîntată by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8304_a_9629]
-
din juriile internaționale ale celor mai prestigioase concursuri de pian din Europa: Praga, București, Texas, Moscova, Varșovia, Viena, Munchen, Atena, Geneva, Bremen, Koln, Leipzig, Florența, Paris, Trieste dar și din SUA, Israel etc. Activitatea artistică, a acestui muzician-atins de aripa genului după cum menționa un cronicar român, s-a manifestat și în domeniul creației muzicale. O seamă de opusuri din domeniul muzicii simfonice: Coral și fugă pentru orgă și orchestră, Simfoniile nr.1 și 2, Concertul pentru pian și orchestră în La
Valentin Gheorghiu - la 85 de ani by Al. I. BĂDULESCU. () [Corola-journal/Journalistic/83123_a_84448]
-
discuri colective), apare abia la... 25 de ani de la debut! Ghinionul său s-a chemat, paradoxal, 1988, anul lansării cu Trofeu la Mamaia, fiindcă peste numai un an și jumătate muzica ușoară românească tradițională avea să fie strivită în malaxorul genurilor dansante, laolaltă cu slujitorii ei cei mai buni. L-am prezentat la Mamaia la acea ediție a triumfului (frumos că nu uită piesa consacrării, „Ce frumoasă este marea!”, a regretatului Aurel Manolache), dar și, imediat după, în spectacolele Teatrului „Al.
Apostol, nedreptățitul by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/83148_a_84473]
-
Muzical), „Jazz pe românește”, „Jazz Lexicon”, „Album de colecție” (România Cultural), rubrică „Aur în fonoteca Jazz” cuprinsă în „Nocturnele RRA” de joi, ele însele purtătoare de jazz și blues (România Actualități), „Jazz cu Uși Mendea” (București FM), plus referiri de gen prilejuite de diverse evenimente - toate acestea fiind semnate de Daniela Nicolae, Cristian Marica, Liviu Zămora, Viorel Grecu, Marină Nedelcu, Berti Barbera, Mirela Stoenescu, Maria Monica Bojin, Constantin Uși Mendea, Ioana Mărculescu, Maria Balabaș, Anca Romeci și... subsemnatul. De relevat atît
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
de 2 decembrie 2001, în Sala Radio s-a derulat cel mai amplu concert de jazz ce a avut loc vreodată la noi, cel intitulat „Johnny Răducanu - 70 de ani de jazz în România”, cu participarea majorității exponenților autohtoni ai genului.
Radioul public ?i jazz-ul by Florian Lungu () [Corola-journal/Journalistic/83133_a_84458]
-
Canto Clasic. Eu am susținut-o în demersul ei căci am sesizat poten- țialul său extraordinar în acest domeniu. Este adevărat că se spune că nu poți să le faci bine pe amândouă deoarece impostația vocală este diferită pentru fiecare gen muzical în parte. Rodica Anghelescu a contrazis faptic acest precept și a demonstrat că poate cânta la fel de bine și Aria clopoțeilor din opera “Lakme” de Leo Delibes sau rolul Reginei Nopții din opera „Flautul fermecat” de W. A. Mozart, ca
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
Române, dirijată de maeștrii: Ștefan Bucur, Paraschiv Oprea și Adrian Grigoraș. Cunoscută mai ales ca foarte bună interpretă de muzică populară și apoi ca solistă de operă, Rodica Anghelescu face acum dovada unor multiple posibilități și valențe interpretative, conferind fiecărui gen muzical interpretat o altă culoare sonoră. Aceste experiențe ale glasului și registrului său sunt argumente grăitoare pentru faptul că nu e de ajuns să vrei, îți trebuie și puterea de a-ți demonstra voința continuu prin expresiile artei proprii. Rodica
Eleganță by Elise Stan () [Corola-journal/Journalistic/83146_a_84471]
-
Radio România Muzical. Tema scrisă în program s-a referit la muzica compusă pentru acordeoane. Au fost abordate, în discuții, tehnici noi utilizate de compozitorii români și străini în lucrările audiate în deschiderea concertului, dar și alte creații de acest gen semnate de compozitorii Jukka Tiensuu, Erkki Jokinen, Ana Bondue, Sofia Gubaidulina, Magnus Lindberg, Costin Miereanu, Aurel Stroe etc. În cea de-a doua zi, sâmbătă, 21 iulie, în aceeași sală, programul a fost rezervat în întregime, ca și în următoarele
O prestigioasă manifestare artistică Țintea muzicală - ediția a IV-a - 2012 by Alexandru I. Bădulescu () [Corola-journal/Journalistic/83157_a_84482]
-
poate spune așa, rămîne, în eternitate, fie hoțul care, cu decenii în urmă, a dat un sens comun cîtorva lucrări care obiectiv nu aveau nici o legătură, fie Serviciul Vamal al Statelor Unite care, prin gestul recuperării simultane, a instituit un nou gen proxim și a introdus în destinul fiecărei lucrări un tîlc supraindividual, fie Președintele însuși care, preluîndu-le împreună, ca beneficiar simbolic și exponențial, a revărasat asupra lor atîta energie subtilă și atîta autoritate directă încît, subit, tablourile au devenit elemente ale
Patrimoniu recuperat, la aniversară by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8320_a_9645]
-
liber și ferm de escaladele demonice. Georges Minois (autor care crede, culmea, că „Dracul este un mit căruia i-a trecut timpul”) are totuși o viziune suprarealistă a diavolului, ieșită cumva din negura unui ev mediu ahtiat după hiperbole, anticipând genul actual al monștrilor robotizați, excesiv de sonori. Aici în care se amestecă diavolul creștin, golemul iudaic, androidul anglo-saxon, toate într-o formulă ritmico- melodică asistată de ordinator: „un animal cu adevărat înspăimântător, atât prin mărimea exagerată a corpului său, cât și
Necuratul ?i p?catul by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83216_a_84541]
-
și ultima ei instanță - are o intimă legătură cu afectivitatea”. Contribuția maestrului Petre Crăciun la statuarea unui învățământ universitar modern nu s-a rezumat numai la orizontul teoretic, ci și la abordarea unui repertoriu muzical de largă suprafață, din toate genurile și stilurile reprezentative pentru problematica tehnică și psihotehnică pe care universul muzical ni-l oferă generos și cuprinzător, militând - cu fervoare - pentru cunoașterea muzicii din toate timpurile, dar și a celei contemporane, pe care a promovat-o, punând-o în
G?ndirea aforistic? a Maestrului Petre Cr?ciun by Ioan Golcea () [Corola-journal/Journalistic/83214_a_84539]
-
intervalul dintre artă și viață, pentru a găsi punctul de convergență și, eventual, de aglutinare a lor, fiind străbătută de un filon, să-i spunem doctrinar: în ce condiții devine arta marfă și marfa artă. Și tot aici putem încadra genul performance-ului, care inspiră destui creatori încă din anii ’60 ai secolului trecut. Ambele felii sunt efecte ale societății de consum, pe care o exprimă folosind însăși metodele societății de consum, reflectând angro sau în detaliu, mai mult sau mai puțin
Bi-polaritatea by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/83217_a_84542]
-
care Elliot discută cu un arbust de mărimea unui stat de om și care stă cuminte în ghiveciul lui dintr-un colț al camerei părînd să lanseze vibrații dialogale, arbust care se dovedește a fi din plastic. Din păcate, tocmai genul acesta de evenimente nu le exploatează Shyamalan, evenimente menite a reflecta realist psihoza generalizată care însă transpare grotesc și neinspirat din privirea permanent exoftalmic-rătăcită a lui Zooey Deschanel închipuind o nevastă nevrotică în pragul unei crize de nervi sau a
Ce va urma? by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8319_a_9644]
-
Meditând la Curtea Principelui... Luminița CIOBANU Compozitoarea Felicia Donceanu oferă o nouă perspectivă asupra genului dramatic într-o lucrare vocal- instrumentală: Oratoriul de cameră cu solist, fără cor Una volta alla corte del Principe. După Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră (p.a.a. mai 2010), Opera de cameră Una volta alla corte del
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
alla corte del Principe. După Monodrama Salbe pentru soprană și orchestră de cameră (p.a.a. mai 2010), Opera de cameră Una volta alla corte del Principe pentru voce, clavecin, viola da gamba și percuție (p.a.a. 2012), iată un alt gen inedit care pune în valoare pasiunea compozitoarei pentru genul dramatic exprimat de-a lungul creației în diverse ipostaze vocal-camerale. Prin acest oratoriu de cameră compozitoarea invită publicul la meditație, echilibru, liniște, într-o poveste imaginată la curtea domnitorului Petru Cercel
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
și orchestră de cameră (p.a.a. mai 2010), Opera de cameră Una volta alla corte del Principe pentru voce, clavecin, viola da gamba și percuție (p.a.a. 2012), iată un alt gen inedit care pune în valoare pasiunea compozitoarei pentru genul dramatic exprimat de-a lungul creației în diverse ipostaze vocal-camerale. Prin acest oratoriu de cameră compozitoarea invită publicul la meditație, echilibru, liniște, într-o poveste imaginată la curtea domnitorului Petru Cercel. Lucrarea se înrudește cu Opera de cameră omonimă ce
Medit?nd la Curtea Principelui... by Lumini?a CIOBANU () [Corola-journal/Journalistic/83239_a_84564]
-
Pragheze. Mărturisesc vinovat că am plecat cu sentimentul că știu dinainte, precis, ce se va petrece acolo. Aveam deja în minte de la București filmul evenimentelor viitoare, film care, îmi ziceam, nu are cum să iasă cu nimic din tipicul acestui gen de manifestări: ceva nici cald, nici rece. Din fericire, lucrurile n-au stat așa. Încerc să rezum cum a fost. În primul rând, despre proiectul antologiei: lansarea a avut loc la Institutul Cultural Maghiar din Praga. Prima surpriză: deși era
Literatura română la Praga by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/8324_a_9649]
-
pentru tânăra generație aflată sub umbrela ideologică a lui Nae Ionescu. Ele pot indica, în fond, o filieră de cercetare de al cărei traiect diaristica lui Mihail Sebastian nu e străină. Lăsăm, din nou, la o parte câteva inexactități de genul acelora prin care Mateiu pare să neglijeze numărul real al fraților săi paterni, doar Tușchi și Luchi având, la o analiză grăbită, dreptul la vizibilitate. Esențial și deconcertant e, însă, felul în care pretinsul autor al jurnalului acestuia fraged se
Memoria lui Mateiu Caragiale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8327_a_9652]
-
a Nadejdei Mandelștam, că "tăcerea împotriva totalitarismului este o crimă împotriva umanității." Volumul Arheologia terorii este o antologie de portrete demistificatoare închinate principalelor figuri ale comunismului românesc și global: biografia lor, cariera lor politică, atrocitățile pe care le-au comis. Genul de carte pentru care paleo și neo-staliniștii români îl urăsc pe Tismăneaanu cu aceeași ardoare cu care detractorii lui îi contestă dreptul de a judeca comunismul. O carte pe care un Ion Iliescu, un Paul Niculescu-Mizil, un Petre Roman sau
Un Marsyas contemporan by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8326_a_9651]
-
Smărăndescu. Artista stabilită în Italia este absolventă a conservatorului din București și a celui din Vicenza, perfecționându-se în arta interpretării muzicii vechi cu Patrizia Marisaldi, Ton Koopman, Patrick Ayrton, Pierre Hantai, Andreas Staier. Laureată a mai multor concursuri de gen, Cipriana Smărăndescu susține concerte și recitaluri în Europa și a realizat înregistrări pentru Radio România, Radio Vaticana, RAI-Radio 3 și SarxRecords. În cele două concerte pentru clavecin, Cipriana Smărăndescu a încântat audiența prin rafinamentul ornamentației, cascadele și improvizațiile realizate toate
La Sala Radio by Cleopatra David () [Corola-journal/Journalistic/83305_a_84630]
-
același lucru se înregistrează în engleză și în alte limbi în care cuvîntul a intrat recent). În articolul citat din Wikipedia, adjectivul apare în multe contexte; se vorbește de "cultura emo", "muzica emo", "curentul emo", "o formație emo", "versurile emo", "genul emo" etc. Sînt pomeniți și - pornind de la englezescul emo-kids, preluat ca atare, dar tradus și parafrazat -, de "copii emo" ("Copiii emo sunt din ce în ce mai mulți și în România. Poartă tunsori asimetrice, haine ciudate și își ascund fețele după ochelari de soare
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]
-
acolo?"; "astăzi, emo-ul a evoluat în diverse stiluri" (Wikipedia) -, cît și persoana, adeptul curentului (scris uneori cu majusculă inițială): "Primul film (...) vorbește despre familia unui . Cum se comportă un Emo în familie?" (Evenimentul zilei = EZ, 16.05.2008). Substantivul aparține genului comun, fiind folosit invariabil, atît pentru masculin, cît și pentru feminin, cu respectivele articole: "o emo a fost molestată" (locker4emos.wordpress.com, 14.06.2008); "o filă din viața unei emo" (manga-anime.ro, 30.01.2008). E invariabil și în funcție de
Emo by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8335_a_9660]