4,163 matches
-
uzate, ale erei moderne. Pentru a Înțelege drumul pe care noua viziune europeană se luptă să-l deschidă, trebuie mai Întâi să revizităm vechile drumuri secundare pentru a avea un punct de referință și, sperăm, o Înțelegere care să ne ghideze În călătoria noastră. Ceea ce vom găsi, rememorând istoria europeană, sunt rădăcinile visului american pe care le-am discutat În primul capitol. Cu toate că istoricii se referă rar la el, realitatea este ca visul american reprezintă gândirea dintr-un anumit moment În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
trăiesc acum În ceea ce planificatorii urbani numesc exurbs. Exodul În masă al populației din orașele mai vechi către suburbii și exurbii a avut loc Într-o perioadă scurtă și cu puțină (sau fără) planificare spațială pe termen lung, pentru a ghida aceasta migrație. Aproape o șesime din totalitatea terenurilor dezvoltate În istoria națiunii noastre a avut loc În numai zece ani Între Începutul anilor ’80 și Începutul anilor ’9058. Rezultatul net al acestei dispersii haotice de populație este ceea ce numim sprawl
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Ceea ce au În comun toate aceste rețele este un stil de a face afaceri, care diferă fundamental de modelul schimbului pe piață articulat de Adam Smith, de economiștii clasici, precum și de urmașii lor neoclasici din secolul XX. Premisele operaționale care ghidează rețelele contrazic majoritatea teoriilor economice ortodoxe bazate pe piață și deschid o nouă fereastră pentru a regândi guvernarea politică. Să ne reamintim, că Adam Smith a argumentat că superioritatea economiei de piață stă În abilitatea fiecărui individ de a-și
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Blaga, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969, pp. 119-132. 4 A. D. Xenopol, Istoria Românilor, Cap. I Timpurile anteromâne, p. 23. De observat că psihanaliza, sondând fondul psihologic primar, pleacă de la o ipoteză similară. * Pentru date orientative ne-am ghidat după Istoria României, Editura Academiei, București, 1960, vol. I, Cap. Comuna primitivă și sclavagistă. 5 V. L. Bologa, Raportul din 1756 al unui chirurg german despre credințele românilor asupra moroilor, în Anuarul Arhivei de folclor, III, pp. 159-168. 6 A. D. Xenopol
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu există o repetabilitate cât de cât semnificativă. Prin însăși natura sa, istoria este o știință a individualului, metafizica istoriei (teoria generală a istoriei) neavând nici o justificare. În al doilea rând, obiectele de studiu ale istoriei sunt acte sau instituții ghidate de intenții și, datorită acestui fapt, legate de valori. Rațiunea umană este reconsiderată într-o perspectivă diferită de cea a filosofiei secolului al XVIII-lea. Ea nu este ceva dat, universal, ci există numai în istorie. Este o rațiune istorică
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
precedat sau însoțit evenimentul în cauză. O asemenea înregistrare poate să-l ducă la ideea că există o legătură între ele. Ce fel de legătură există nu mai poate spune, întrucât nu deține o teorie explicativă generală care să-i ghideze analiza. Presupunem că evenimentul de explicat este X. El poate, de asemenea, identifica o serie de alte evenimente „de context”: a, b, c, d etc. Există douăprobleme pe care ar trebui să le rezolve. În primul rând, care dintre acesteevenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
recompunere conjugală, legăturile dintre generații rezistă, În ansamblul lor. Concluzia noastră este că filiația Își are rădăcinile În axa stabilității construcției familiale. Dinamica generațiilor. Raporturile dintre generații și schimbarea socială Analizele transmiterilor culturale și ale solidarităților Între generații s-au ghidat după aceleași orientări ce se Înscriu În timpul lung al succesiunii generațiilor, În situarea lor la interferența vieții private cu cea publică. Cu alte cuvinte, aceste analize intergeneraționale se referă la schimbarea socială, la transformările economice sau la cele din sistemul
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
centru. Faptul că elevii sunt actorii principali implicați În propria educație, propria dezvoltare și propriul succes școlar este de necontestat. Parteneriatele școală-familie-comunitate nu pot produce de la sine elevi de succes. Mai degrabă activitățile parteneriale trebuie proiectate astfel Încât să angajeze, să ghideze, să determine și să motiveze elevii să se implice În obținerea propriului succes. Asumpția principală este aceea că, dacă elevii simt că celorlalți le pasă de evoluția lor și se simt Încurajați să muncească mult pentru a-și Îndeplini rolurile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
10-15 ani nimic nu s-a schimbat spre bine, iar 45% dintre cei ce au răspuns la un astfel de sondaj nu au putut defini un stat democratic. Autorul observă că populația a pierdut Încrederea În partidele democratice și este ghidată mai mult de nostalgia față de fostul regim socialist. Totuși, aproximativ 40% dintre cetățeni speră că Republica Moldova este pe cale de a deveni o democrație, ceea ce oferă observatorului motive de optimism, chiar În fața unei realități crude. Într-o societate democratică, populația are
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și condițiilor sociale, aprilie 2003 În concluzie, menționăm că la Începutul celei de-a doua decade a procesului de tranziție modul de funcționare a regimului democrat În Republica Moldova lasă de dorit. Populația a pierdut Încrederea În partidele democratice și este ghidată În comportamentul său de nostalgia față de viața din fostul regim socialist, care Îi asigura o bunăstare decentă. Cetățenii Republicii Moldova Încă nu au perceput esența regimului democrat de guvernare și drepturile pe ce acesta le oferă, inclusiv pe cel de a
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
se bazează pe nesiguranța oamenilor În legătură cu propriile acțiuni. Nesiguranța, ca factor declanșator, a fost numită de autor „mâna dreaptă” a principiului dovezii sociale. În momentul În care oamenii devin nesiguri, ei au nevoie să observe acțiunile altora pentru a-și ghida propriile acțiuni. Acesta constituie un prilej pentru ca agenții de influențare să acționeze și să exploateze „mentalitatea de turmă” identificabilă și În spiritul uman. Robert B. Cialdini făcea următoarea mențiune referitor la această atitudine: „Trebuie doar să determini câțiva membri să
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
timp și spațiu) a conceptelor-cheie ale acestei cercetări, aderând la ceea ce Giovanni Sartori (1970) numea definiții minimale (cf. Collier & Gerring, 2009). Astfel, scopul principal al acestui capitol este acela de a oferi un cadru conceptual și teoretic clar, capabil să ghideze studiile de caz individuale ale cărții, asigurând un nucleu teoretic comun, dar lâsând, în același timp, loc pentru accentele individuale. În primele două secțiuni definim termenii cheie ai cadrului teoretic: populismul și democrația (liberală). Vom discuta pe scurt direcțiile principale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și democrație, asigurându-ne de fiecare dată că un caz este selectat din Europa (de Vest sau de Est) și celălalt din America (de Nord sau de Sud). Studiile de caz din această carte vor analiza, dintr-o perspectivă empirică, ghidându-se în același timp după cadrul teoretic elaborat în acest capitol, efectele pe care principalii actori politici le imprimă asupra democrației din țara lor. Tabelul 1.1 Relația populism democrație în funcție de soliditate Democrație/Populism Populismul în opoziție Populismul la guvernare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
grupuri importante din SPR-RSČ (Mareš, 2003: 190-9, 225-38). 7 Această perspectivă căpăta uneori o coloratură și mai pronunțat antipolitică. Așa cum s-a exprimat Sládek politica era privită ca un tunel întunecat, în care singura lumină care ar fi putut să ghideze poporul era reprezentată de Partidul Republican și de scopurile sale. 8 O lege din 1991 (modificată în 2001) interzice propagarea mișcărilor care "tind în mod evident și demonstrabil către suprimarea drepturilor omului și a libertăților sau care îmbrățișează și profesează
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a comite acte iraționale, de a deveni nebun sau de a muri... Căutarea de obiecte contrafobice, consum necontrolat de medicamente, consum exagerat de alcool... Teamă de a pierde controlul, de a deveni nebun... Această analiză se realizează prin intermediul auto-observației pacientului ghidat cu ajutorul instrucțiunilor terapeutului. Aproximativ douăzeci de ședințe pentru o tulburare de panică cu agorafobie. Pacientul respiră puternic și rapid timp de două minute; acesta resimte imediat aceleași fenomene anxioase de amețeală, înțepături, amețeală, greață...pe care le poate resimți în timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
un sistem Holter) înainte de intervenții chirurgicale pentru reflux, pentru dozarea medicației antiacide etc. Avantajul major este evaluarea cantitativă și calitativă a RGE, corelarea sa cu simptomele (Fig. 6). Nu este necesară dacă există confirmare endoscopică. Diagnostic pozitiv Evaluarea BRGE trebuie ghidată de tipul și severitatea simptomelor: A. pacienții sub 50 de ani cu simptome tipice - diagnostic clinic (anamneză și examen fizic) + test terapeutic B. pacienții cu simptome atipice, persistente, recidivante sau datorate complicațiilor necesită examene complementare Testul terapeutic este empiric dar
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
juxtapunere a unor eforturi și rezultate individuale, paralele. Preluând ideea franceză, dar delimitându-se de ea, Gusti a reconstruit în întregime experiența cooperării între diferite științe încorporând-o în schema analitică a sistemului voinței sociale, cadrelor și manifestărilor voinței sociale, ghidat de legea paralelismului sociologic. Din acest laborator analitic a rezultat principiul interdisciplinarității, care vine cu o noutate de necontestat. Aici, cooperarea științelor sociale particulare se sprijină pe terenul sociologiei, prin dizolvarea punctelor de vedere specifice în sinteza sociologică, prin „sociologizarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sociale construite prin dialog și consens. Ancheta apreciativă nu caută soluții la probleme (cum face cercetarea-acțiune), ci reconstruiește arhitectura organizațională. 8. Limbajul reprezintă un artefact social, nu doar o oglindă a realității, și participă la trasarea hărții care precede viitorul (ghidează construirea viitorului organizației). 9. Unele organizații sunt văzute ca ineficiente, birocratice și din cauza intrepretărilor membrilor săi. Practicile din organizații reflectă interpretarea pe care o dau oamenii acestor organizații. 10. Strategiile organizațiilor guvernamentale sunt construite de un număr restrâns de membri
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
P. Selznick pe linia lui R.K. Merton; b) al relației cultural-normative a organizației cu mediul instituțional și al legitimității acesteia - T. Parsons; c) al comportamentului instituționalizat al indivizilor, dotați cu capacități cognitiv-decizionale limitate (raționalitate limitată) și al suporturilor rutiniere care ghidează și facilitează comportamentele din cadrul organizațiilor - H. Simon. Una dintre primele încercări de aplicare a teoriilor neoinstituționale în studiul organizațiilor îi este atribuit, de către autor, lui D. Silverman. Prin prezentarea concepției acestuia se conturează modul de intrepretare a relației dintre mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să surprindă esența metodologiei cercetării în științele sociale, contrastând modul de a face știință în disciplinele sociale cu demersul similar din științele naturale. Scopul principal al acestui capitol este acela de a formula câteva principii practice care este bine să ghideze activitatea de cercetare. În capitolele tehnice și, mai ales, în exemplele oferite în carte, aceste principii transpar ca linii de structurare a argumentării și demonstrației empirice și criterii de decizie în alegerea unei soluții. Cel de-al doilea capitol discută
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
prezentare succintă sau detaliată a discuțiilor privind metodologia cercetării sociale. În schimb, va aduce la lumină câteva dintre practicile cercetării în științele sociale, constitutive cunoașterii pe care o produce. De aici voi încerca să formulez câteva principii practice care să ghideze cercetarea în spațiul social. Cunoașterea în științele socialetc "Cunoașterea în științele sociale" Care este tipul de cunoaștere pe care o putem formula în științele sociale și cum ajungem la ea? Pentru a răspunde cât mai bine la aceste întrebări, voi
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
a informației, conștient sau adesea fără să fie conștient de acest lucru. E vorba despre selecția operată de propriile scheme de percepție și conceptualizare, ele dându-i o înțelegere și interpretare a celor pe care le observă și care îi ghidează activitatea de înregistrare a informației. Orice observație și investigație empirică se bazează pe presupuneri conceptuale, pe presupuneri asupra sensului, semnificației, înțelesului celor observate. Ca atare, ceea ce vede și înregistrează un observator diferă, în mai mare sau mai mică măsură, de
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
infinit de structuri cauzale ortogonale și oblice care să conducă la aceeași matrice de corelații. Pentru a determina configurația care corespunde realității, putem restrânge mulțimea de modele factoriale urmând un model teoretic plauzibil și solid argumentat sau putem să ne ghidăm după rezultatele unor cercetări anterioare în tema respectivă. 2) Aceeași structură de covarianță, număr variabil de factori. Se poate demonstra matematic că există o corespondență între numărul de factori într-un model cauzal și rangul unei matrice construite, numită matrice
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
interpretarea lui R2 în modelele de regresie: valoarea sa se îmbunătățește pe măsură ce creștem numărul de dimensiuni, așa cum valoarea lui R2 se îmbunătățește pe măsură ce introducem mai multe variabile explicative în modelul de regresie. Ca în cazul regresiei, și aici ne vom ghida urmând principiul simplității. Vom alege soluția acceptabilă cu cele mai puține dimensiuni. În afară de f-stress, în general programele statistice mai calculează alți câțiva indicatori de adecvare a modelului, care ne pot ghida în alegerea modelului cu cea mai bună dimensionalitate. Unul
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
regresie. Ca în cazul regresiei, și aici ne vom ghida urmând principiul simplității. Vom alege soluția acceptabilă cu cele mai puține dimensiuni. În afară de f-stress, în general programele statistice mai calculează alți câțiva indicatori de adecvare a modelului, care ne pot ghida în alegerea modelului cu cea mai bună dimensionalitate. Unul dintre aceștia este RSQ, corelația simplă pătratică între proximități și transformate. Cu cât aceasta este mai mare, cu atât modelul este mai bun. Un altul este stress, care are o formulă
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]