6,255 matches
-
aramă, Soarele privește galben peste-a morții lungă dramă Și s-ascunde în nori roșii, de spectacol speriat. Și popor și regi și preoți îngropați-s sub ruine. Pe Sion templul se sparge - nici un arc nu se mai ține, Azi grămezi mai sunt de piatră din cetatea cea de ieri. Cedrii cad din vârf de munte și Livanul pustiește, Jidovimea risipită printre secoli rătăcește - În pustiu se-nnalță-n soare desfrunziții palmieri... O, lăsați să moiu în ape oceanici a mea liră! Să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
trece-n lanuri verzi, Încît numai pîrae ți-ar povesti cu șoapte, Că în a ta privire eu mințile îmi pierz. 125" Cînd ai muri, iubito, căci contra morții n-are "Nici Dumnezeu putere, atuncea cu amar "Aș stinge în grămadă sistemele solare Și-n ăst mormânt te-aș pune ca pe-un mărgăritar, Iar eu, eu singuratec în lumea cea pustie, "În chaos fără stele și fără de nimic, M-aș arunca - un demon - să cad o vecinicie, "Deapururea și singur
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
fine Cuprins de pustiuri, de negură pline, Încet poticnește al calului pas, Și-n noapte departe se pierde-al său glas. El vede munți mândri, asupra cărora Pădurile negre nu știu aurora Și toate formează clădire înnaltă De stânci ce grămadă stau una pe alta. Un munte e poartă și streșini păduri Și scările-s dealuri... În falnicii muri, Prin aspru arcate boltiri de fereastră, Priveai o lumină ca cerul albastră. Cum marea de valuri nu știe repaos, Astfel se frământă
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
tinere fecioare... Și[-s] chiote, blesteme din inimă, rărunchi. 20Prin porțile cetății curgeau pân în genunchi Șiroaele de sânge... pe pruncii cei de țâță Ii aruncau în flăcări, să nu rămîe viță Și urmă de Troada... Și dând în vistierie Grămezile de aur răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale țara lui Priam împăratul. Când oamenii[-s] grămadă uciși în orice loc, Elinii atunci dederă cetății mândre foc {EminescuOpIV 368} De răsărea din ziduri o mare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
de țâță Ii aruncau în flăcări, să nu rămîe viță Și urmă de Troada... Și dând în vistierie Grămezile de aur răpeau cu lăcomie. Trei zile pustiiră cetatea și olatul Împlând cu jale țara lui Priam împăratul. Când oamenii[-s] grămadă uciși în orice loc, Elinii atunci dederă cetății mândre foc {EminescuOpIV 368} De răsărea din ziduri o mare de jeratec Roșind bolta întreagă și crugul singuratec. Ard turnurile-n vânturi - de vaetele mumii Nu se vedea de flăcări nici marginile
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Cetățile în flacări și țările deșerte... Astfel doar aș preface durerea-mi fără nume, Desbinul meu din suflet într-un desbin de lume. Și tot ce-ncîntă ochii cu mii de frumuseți, Tot ce pământul are și marea mai de preț, Grămezi să stee toate la mine în comori. Alăturea cu ele să trec nepăsătoriu, Simțindu-mă în mine stăpân al lumii-ntregi, {EminescuOpIV 435} Un zeu în omenire, un soare între regi Și raze să reverse din frunte-a mea coroană
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
căciulă, Tatei o gumă, mamei bumbăcel. De-a ta privire casa nu-i sătulă, Odor al casei vechi, copil frumos. Nu vezi cum ochii toți țintesc la tine? Tu scoți timidă cu mîna-ți parale Din sacul tău - pui bani mărunți, grămadă Pe masă - prețul săptămînei tale. Și roșă ești ca mărul, de mândrie. Că mama-ți netezește fruntea albă. Ești dragă tatei și numiri o mie Îți dă Ciulei în cisme fără talpă. Fii binecuvîntată-n vecinicie, Tu, înger blond în arătare
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
belșug zeciuiala din toate. 6. Totodată, copiii lui Israel și Iuda, care locuiau în cetățile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi și oi, și zeciuiala din lucrurile sfinte care erau închinate Domnului, Dumnezeului lor, și au făcut mai multe grămezi. 7. Au început să facă grămezile în luna a treia, și au isprăvit în luna a șaptea. 8. Ezechia și căpeteniile au venit să vadă grămezile, și au binecuvîntat pe Domnul și pe poporul Său Israel. 9. Și Ezechia a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
copiii lui Israel și Iuda, care locuiau în cetățile lui Iuda, au dat zeciuiala din boi și oi, și zeciuiala din lucrurile sfinte care erau închinate Domnului, Dumnezeului lor, și au făcut mai multe grămezi. 7. Au început să facă grămezile în luna a treia, și au isprăvit în luna a șaptea. 8. Ezechia și căpeteniile au venit să vadă grămezile, și au binecuvîntat pe Domnul și pe poporul Său Israel. 9. Și Ezechia a întrebat pe preoți și pe Leviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
din lucrurile sfinte care erau închinate Domnului, Dumnezeului lor, și au făcut mai multe grămezi. 7. Au început să facă grămezile în luna a treia, și au isprăvit în luna a șaptea. 8. Ezechia și căpeteniile au venit să vadă grămezile, și au binecuvîntat pe Domnul și pe poporul Său Israel. 9. Și Ezechia a întrebat pe preoți și pe Leviți de grămezile acestea. 10. Atunci, marele preot Azaria, din casa lui Țadoc, i-a răspuns: "De cînd au început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
luna a treia, și au isprăvit în luna a șaptea. 8. Ezechia și căpeteniile au venit să vadă grămezile, și au binecuvîntat pe Domnul și pe poporul Său Israel. 9. Și Ezechia a întrebat pe preoți și pe Leviți de grămezile acestea. 10. Atunci, marele preot Azaria, din casa lui Țadoc, i-a răspuns: "De cînd au început să se aducă darurile în Casa Domnului, noi am mîncat, ne-am săturat, și a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvîntat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
din casa lui Țadoc, i-a răspuns: "De cînd au început să se aducă darurile în Casa Domnului, noi am mîncat, ne-am săturat, și a mai rămas mult, căci Domnul a binecuvîntat pe poporul Său. Și iată ce mare grămadă a mai rămas!" 11. Ezechia a dat poruncă să pregătească niște cămări în Casa Domnului; și le-au pregătit. 12. Au adus în ele cu credincioșie darurile de mîncare, zeciuiala și lucrurile sfinte. Levitul Conania avea grija lor, și fratele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
stau sau pot sta - și astfel se comunică și auditorului, și el se simte în fața unei lumi armonice, care-l atrage. Din contra, la cel mărginit, el vede chipuri pe care prelectorul nu le-a priceput el însuși, ieșind cu grămada din intelectul lui, tot astfel precum intrasă, necunoscute între ele, indiferente una față cu alta și unite doar esterior prin împrejurarea că ies din aceeași gură. De-aceea mulți oameni învățați vor simți cumcă au un fond negru în sufletul
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
din viață și senzul * răspunsul[ui] era cadavrul îmbălsamat al regelui ajuns până la noi. Dar care este raportul just între finit și infinit? E proporționala - e ecuația. Natura însăși o urmează. O lopată de pământ căzând jos, s-așază în grămadă, tot astfel o mână de *** - e purtarea* corpului față cu atracțiunea admisă * infinită a pământului. Acțiunea pământului se manifestă în atracție, reacțiunea corpului în forma piramidei. [PERSPECTIVA] 2255 [1] Orice mișcare pe fața pământului nu este decât o formă în
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
luat ca arvună cu ultimii bani găsiți în buzunărașul din piept, abia mai răsuflam înverșunați recitind într-un gând șoptit tot ce aveam pe suflet; păreai părăsită însă ți-ai schimbat registrul vocal și supozițiile până te-am pierdut în grămada de vise timide; pe măsură ce te apropiai gândurile dansau... râdea verde Împăratul Verde! În magazinul de antichități din nou ai dat peste mine... exasperată că nici aici nu-ți las inima să se scufunde m-ai dat primei venite în căutarea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
busculat, muștruluit și cu părul zburlit și-a luat tălpășița cu filmul plin cu poze. A doua zi articolul era gata publicat în ziarul studențesc de mare tiraj, desigur nu chiar așa ci în stilul ușor democratic nerespectând adevărul; gașca grămadă la Decan, exmatriculată din toate facultățile și căminele studențești din țară și probabil ziaristul Omicron promovat în funcție! M-aș mira să nu fie acum... mare sculă de basculă! În plus barmanul nostru a fost concediat, pierzându-și locul de
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
doi dolari bucata. Am fost și eu cu el într-o zi și m-am crucit. Închiria câte un maidan pe care descărca două-trei basculante cu pantofi de toate formele, mărimile și culorile, legați cu șireturile unii de alții la grămadă, de damă și bărbătești, fără importanță că sânt de vară sau toamnă. Apoi făcea un țarc în jurul lor și se așeza la ieșire cu un scăunel și un sac de plastic în care arunca banii, echivalentul a doi dolari pe
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ca să mă scot și eu puțin în fața ta, că în fața mea nu era nevoie de justificări, Patrik era, la rândul lui, un escroc care tocmai îl bobina pe unul pe care-l înțepase. Am aflat la plecare cum. Din toată grămada rămăseseră doar pantofi desperecheați, sau rupți de la căutările coloraților. Știi cum arată găina care scormonește în băligar? Așa arătau și ăștia care căutau câte un pantof desperecheat în maldărul din țarc. Acum mai erau doar câțiva nemulțumiți, întorși din sat
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
omul potrivit. Și am asistat la un număr de virtuozitate al lui Patrik. "Te-ai speriat?" a citit el spaima de pe fața mea, pentru că eu nu am apucat să-i spun nimic. Stai liniștit, așa fac întotdeauna, fură pantofi din grămadă și după aia vin aici și așteaptă să se termine vânzarea ca să adune perechile pe care la început, ca un prost, le aruncam. Fii atent ce le fac. Ăsta cu care negociez de o oră e un șef de trib
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
ca un prost, le aruncam. Fii atent ce le fac. Ăsta cu care negociez de o oră e un șef de trib care a cumpărat de la mine un lot mai mare de pantofi. Eu i-am luat la kilogram, la grămadă, nu m-am prins că erau de carton, pentru înmormîntări, m-a înțepat și pe mine altul, așa că ăsta de i-a cumpărat i-a vândut mai departe în sat, dar la prima ploaie s-au făcut zob, carton de
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
avea dreptate. Pe supărat îl ajuta deja tot satul. Nu știu de unde dracu' au apărut, dă parcă erau acolo toți cumpărătorii de adineauri. Și toți scoteau de sub bubu-urilee gigantice pantofi desperecheați pe-care încercau să-i potrivească cu resturile din grămadă. Am făcut ceva bani cu pantofii, îmi povestea pe drumul de întoarcere la hotel, acum nu-mi mai rămâne decât să-i învăț să poarte ciorapi și mă mai scot o dată", a izbucnit Patrik în râs. "Da' tu de unde ești
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
cu gândurile mele. În copilărie, la țară, auzeam în fiecăre dimineață cocoșii. Cântau pe mai multe voci, din mai multe curți, parcă era concurs. De multe ori ne trezeam și plecam la pescuit. Eram mai mulți nepoți, dormeam claie peste grămadă, care în pat, care afară pe prispă, care în pătulul din podul grajdului. Dimineața cu aburul ei fin de ceață, cu iarba încă udă de rouă, în care nu găseam lăcuste, și pe care alergam, fără frica albinelor, trîntore șa
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
fost o dimineață: aceasta a fost ziua a doua. 9. Dumnezeu a zis: "Să se strîngă la un loc apele care sunt dedesubtul cerului, și să se arate uscatul!" Și așa a fost. 10. Dumnezeu a numit uscatul pămînt, iar grămada de ape a numito mări. Dumnezeu a văzut că lucrul acesta era bun. 11. Apoi Dumnezeu a zis: "Să dea pămîntul verdeață, iarbă cu sămînță, pomi roditori, care să facă rod după soiul lor și care să aibă în ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Faraon să pună prefecți în țară, ca să ridice o cincime din roadele Egiptului în timpul celor șapte ani de belșug. 35. Să se strîngă toate bucatele din acești ani buni care au să vină, să se facă, la îndemîna lui Faraon, grămezi de grîu, provizii în cetăți, și să le păzească. 36. Bucatele acestea vor fi provizia țării, pentru cei șapte ani de foamete care vor veni în țara Egiptului, pentru ca țara să nu fie prăpădită de foamete." 37. Cuvintele acestea au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
fanteziste anatomic. Alături de centrală (prin a cărei ușă deschisă se văd uneori misterioși cilindri vopsiți în albastru) e un maidan atât de plin de cotarle, încît niciodată n-o iau pe acolo când îmi duc fetița la școală. O mare grămadă de gunoi de pe acel 31 maidan m-a făcut întotdeauna curios: ce e, de fapt, gunoiul? Noi nu distingem, ca americanii, între waste, trash, garbage etc. Totuși, consistența a ceea ce numim gunoi diferă mult de la morman la morman. Cârpele împuțite
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]