4,292 matches
-
Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și se află localizată pe Muntele Păltiniș la altitudinea de 1.426 metri în aria Munților Bistriței. Complexul monahal-social se întinde pe 1,52 ha și are o biserică, clopotnița, chilii, un prăznicar și anexe gospodărești. Hramul mănăstirii se celebrează în fiecare an în ziua de 15 august.
Mănăstirea Catrinari () [Corola-website/Science/325694_a_327023]
-
Moldovenesc, Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților , Mitropolia Moldovei și Bucovinei. În incinta mănăstirii se află: Lîngă mănăstire este o cruce înaltă, ridicată pe borna ce marca odinioară hotarul cu Imperiul Austro-Ungar. La poarta de jos a mănăstirii este o troiță cu hramul "Sfântul Antonie cel Mare". În curtea mănăstirii este încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră, este peștera
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
încorporată stânca din vârful Muntelui Piatra Tăieturii, de la care vine și numele locului. La baza acestei stânci, unde datorită poziției ei dominatoare a fost în vremea războiului cuib de mitralieră, este peștera care a fost pictată și sfințită tot cu hramul Sfântului Antonie cel Mare În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
Antonie cel Mare În pădurea de la Piatra Tăieturii a trăit în pustie părintele Ilie Cleopa în cei șase ani de prigoană comunistă, într-o groapă aflată la rădăcina unui brad. Inițial pe locul actualei mănăstiri a fost un schit cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Piatra de temelie a fost pusă în anul 1933 de catre preotul Iosif Achirilei, ctitorul acestui așezământ, pe locul proprietății familiei sale. Mormântul său se află astăzi în naosul bisericii mari acoperit de o lespede de marmură. Schitul
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
1962 fiind chiar demolat. Începând cu 1 iunie 1990 s-a trecut la reânființarea așezământului, de această dată cu rang de mănăstire, prin decizia Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, turnându-se temelia noii biserici mari pe vechiul amplasament și cu același hram, „Nașterea Maicii Domnului“. Aceasta a fost finalizată la 1 iunie 1997, fiind sfințită de către Pimen Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului. Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
și Teodosie Snagoveanul Arhiepiscop al Tomisului. Pictura a fost executată de către pictorul Nicolae Gavrilean din Gura Humorului, fiind finalizată la 23 august 1998. Mai întâi a fost însă terminat și sfințit la 8 septembrie 1992 de către Arhiepiscopul Pimen, Paraclisul cu hramul „Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul“. Doi ani mai târziu, la 11 septembrie 1994, s-a finalizat pictura acestuia tot de către Nicolae Gavrilean. La 1 octombrie 2000 s-au finalizat lucrările de construcție a clopotniței, a unei case de oaspeți cu două
Mănăstirea Piatra Tăieturii () [Corola-website/Science/325724_a_327053]
-
provenit din contribuții ale localnicilor și enoriașilor din Arhiepiscopia Tomisului, precum și ale unor companiilor din Suceava și Constanța. Sfințirea s-a făcut pe 20 octombrie 2004 de către Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului și de către Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Hramurile așezământului au fost alese ca fiind acelea al Acoperământului Maicii Domnului, al Sfântului Mare Mucenic Procopie și al Sfintei Cuvioase Elisabeta. Ulterior, așezământului i s-au alăturat un hotel cu cinci etaje finalizat în 2005 cu un pavilion administrativ aferent
Mănăstirea Acoperământul Maicii Domnului din Dorna-Arini () [Corola-website/Science/325824_a_327153]
-
luat în robie de către tătari, iar fiul său, Dumitrașcu Hîncu, vinde o parte din avere pentru a-l răscumpăra. Se consideră că scăparea din robie l-a făcut să ctitorească în 1678 o mănăstire în inima codrilor - mănăstirea Hîncu (cu hramul Sf. Parascheva.) Mihalcea Hîncu moare în 1698. De numele lui Hîncu este legată denumirea orașului Hîncești din Republica Moldova, precum și mănăstirea pe care a ctitorit-o. Strada principală a orașului Hîncești poartă numele lui Mihalcea Hîncu, iar blazonul familiei Hîncu apare
Mihalcea Hîncu () [Corola-website/Science/325861_a_327190]
-
principale s-au format soluri de lunca. Hidrografia localității este alcătuită din râul Șabăr, râul Ciorogârla și Baltă Clinceni. În apropierea localității se află "Aerodromul Clinceni", administrat de Aeroclubul „Aurel Vlaicu” București, membru al Aeroclubului României. Biserică din Clinceni, cu hramul Sf. Nicolaie, numită și "Biserică lui Ramadan Paleologul", datează din 1694, conform datei înscrise pe frescă de pe fațada bisericii. În 2007 a fost înălțata și restaurată catapeteasma ce datează de la 1694, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
Șarului - Gură Hâiții și are o lungime 15 km. Este modernizat până la Gură Hâiții. Merge pe axialul Negrei Șarului până la confluenta acesteia cu Călimănelul . Arealul Șaru Dornei Arealul Panaci - Păltiniș Accesul se face prin DJ174A Obiective: Biserică de lemn cu hramul "Sf. Nicolae" Este limita sudică a arealului deservit de DJ174 prin DJ174A - vest și DJ174B - est. Oferă acces la: Acces prin DJ174, DJ174E. Avantaje
DJ174 () [Corola-website/Science/325172_a_326501]
-
teritoriul stăpânit de el eramic și prezenta puține oportunități de expaniune. Titlul său ducal era descris de către cronicarul Otto de Freising ca fiind unul dintre "titlurile lipsite de conținut" din Germania medievală. În 1093, el a întemeiat mănăstirea benedictină cu hramul Sfântului Petru din Pădurea Neagră, care a devenit apoi mausoleul familiei. Mănăstirile fondate de Berthold erau de obicei de tip reformat, ostile împăratului. Odată cu dizlocarea conților de Hohenburg din regiunea Pădurea Neagră, Berthold a trecut teritoriul acestora în baza sa
Berthold al II-lea de Suabia () [Corola-website/Science/325271_a_326600]
-
distrugere datorită intemperiilor ). Casa țărănească - muzeu de la Grădiștea, înființat la 15 august 2011, conține piese de mobilier țărănesc, obiecte de uz casnic și gospodăresc și costume populare. VII. VIAȚA RELIGIOASĂ Grădiștea are 5 biserici ortodoxe. Biserica Grădiștea, biserică parohială cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena„ - monument istoric - zidită în anul 1840 cu contribuția lui Constantin Pîrîianu, Matei Pîrîianu și alți. A fost reparată în anii 1859,1948, 1951 și 1964. ( Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului și Argeșului - monografie, Râmnicu - Vâlcea, 1976
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
istoric - zidită în anul 1840 cu contribuția lui Constantin Pîrîianu, Matei Pîrîianu și alți. A fost reparată în anii 1859,1948, 1951 și 1964. ( Dumitru Sandu, Eparhia Râmnicului și Argeșului - monografie, Râmnicu - Vâlcea, 1976). Biserica Valea Grădiștei, biserică parohială cu hramul Sfinții Voievozi - monument istoric - a fost zidită în anul 1816 cu contribuția lui Popa Dumitrașcu, Niță Cumpănașu, Popa Radu și un boier din com. Livezi, Udrea Pleșoianu. A fost renovată în anii 1950 și 2003. ( Ibidem). Biserica Obislavul, biserică parohială
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Voievozi - monument istoric - a fost zidită în anul 1816 cu contribuția lui Popa Dumitrașcu, Niță Cumpănașu, Popa Radu și un boier din com. Livezi, Udrea Pleșoianu. A fost renovată în anii 1950 și 2003. ( Ibidem). Biserica Obislavul, biserică parohială cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1910. A fost reparată și reconsolidată în 1961. De aceeași parohie ține și Bisericuța din lemn din satul Diaconești, cu hramul Sfântul Nicolae - monument istoric. În acest loc fiind și cimitirul. ( Ibidem
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
în anii 1950 și 2003. ( Ibidem). Biserica Obislavul, biserică parohială cu hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost zidită în anul 1910. A fost reparată și reconsolidată în 1961. De aceeași parohie ține și Bisericuța din lemn din satul Diaconești, cu hramul Sfântul Nicolae - monument istoric. În acest loc fiind și cimitirul. ( Ibidem). Biserica din Dobricea, biserică cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu și alții
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
zidită în anul 1910. A fost reparată și reconsolidată în 1961. De aceeași parohie ține și Bisericuța din lemn din satul Diaconești, cu hramul Sfântul Nicolae - monument istoric. În acest loc fiind și cimitirul. ( Ibidem). Biserica din Dobricea, biserică cu hramurile Sfântul Nicolae și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu și alții. Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și Cuvioasa Paraschiva a fost zidită între anii 1889-1892 cu sprijinul lui Vasile Popa Barbu, Constantin Băescu, Vasile Popescu și alții. Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan cel Mare. ( Ibidem). Biserica Străchinești - monument istoric - cu hramul ” Intrarea în biserică” a fost zidită între anii 1737-1748 cu sprijinul mamei și soției lui Vlad Romanescu și de Vlăduțu Străchinescu
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
și alții. Tot de aceasta parohie ține și Cimitirul din Dobricea. Aici se găsește o bisericuță ridicată în anul 1814, cu hramul Cuvioasa Paraschiva construită cu contribuția lui Dinu, Vladu și Stan cel Mare. ( Ibidem). Biserica Străchinești - monument istoric - cu hramul ” Intrarea în biserică” a fost zidită între anii 1737-1748 cu sprijinul mamei și soției lui Vlad Romanescu și de Vlăduțu Străchinescu, proprietari. Reparată în anii 1830 și 1903. Pe unul din pereții bisericii este o frescă ce reprezintă un sfânt
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
a rămâne în serviciul imperial. Robert a adus cu sine o reclivă prețioasă, anume brațul Sfântului Gheorghe, primit în dar de la Alexios însuși. Relicva a fost depusă în biserica abației Anchin din Flandra. Revenit acasă, Robert a construit mănăstirea cu hramul Sfântului Andrei din Betferkerke, în apropiere de Bruges. Datorită rolului central jucat în această cruciadă, ca și a moaștelor aduse din Țara Sfântă, Robert al II-lea a primit supranumele de Robert de Ierusalim. Pe perioada absenței sale, împăratul Henric
Robert al II-lea de Flandra () [Corola-website/Science/324546_a_325875]
-
a rezistat mai bine de un secol în curtea urmașului lui Iosip Pintea, anume Todor Pintea, până spre sfârșitul anului 2011. Intenția de a păstra lemnele vechii biserici sau măcar a celor mai reprezentative elemente ale acesteia în cadrul Mănăstirii cu hramul "Adormirii Maicii Domnului" ridicate în anul 1997 în imediata apropiere a satului este cu atât mai meritorie cu cât acestea constituie importante elemente de identitate locală și de ce nu, un suport temeinic pentru studiile viitoare cu privire la bisericile de lemn din
Biserica de lemn din Rus () [Corola-website/Science/324599_a_325928]
-
donatoare ci numai de supraveghetorul Ocolului Trotus, autenticitatea ai rămâne discutabila. Din lemnăria bisericii schitului s-a făcut o capelă mică la Mănăstirea Bogdana iar pe locul vechiului schit a rămas o vreme clopotnița și cimitirul din jur. Biserică cu hramul „Sf. Voievozi” este cunoscută și sub numele „Biserică de Jos”, si a fost adusă în anul 1795 din loc. Schitul Frumoasă. Pe un zapis vechi găsim următoarea inscripție: „Eo, Toader Mititelu, moșnean din satul Buciumi, am primit știre de la părintele
Buciumi, Bacău () [Corola-website/Science/324588_a_325917]
-
la Biserica din Brașovul Vechi. A slujit acolo ca protopop și paroh timp de 14 ani și la nevoie îi înlocuia pe preoții de la Sf. Nicolae. În 12 iulie 1838 moare protopopul Ignatie Carabeț. La 6 decembrie 1838, la serbarea Hramului Bisericii Sf Nicolae și sfințirea bisericii vechi (1403-1420) care a fost reparată și lărgită, Ioan Popazu primește statutul de protopop primar actual în districtul Bârsei. Este angajat revoluționarul pașoptist Ioan Bran pentru 200 de florini care urmeaza să se ocupe
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
o perioadă în care se înregistrează treceri succesive a unei părți a comunității din Vima Mare de la Biserica Ortodoxă la Biserica Greco-Catolică și invers, pentru ca în anul 1807 o parte a comunității să accepte uniația, fiindu-i atribuită biserica cu hramul ”Sfânta Maria”, cunoscută de localnici sub apelativul ”"biserica de jos"”. După mutarea bisericii în Măleni, aceasta a fost sființită cu hramul ”Sfântul Gheorghe”, starea bisericii în anul 1947 fiind considerată bună. În anul 2011 biserica a fost reparată, cu această
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Greco-Catolică și invers, pentru ca în anul 1807 o parte a comunității să accepte uniația, fiindu-i atribuită biserica cu hramul ”Sfânta Maria”, cunoscută de localnici sub apelativul ”"biserica de jos"”. După mutarea bisericii în Măleni, aceasta a fost sființită cu hramul ”Sfântul Gheorghe”, starea bisericii în anul 1947 fiind considerată bună. În anul 2011 biserica a fost reparată, cu această ocazie fiind refăcut acoperișul de șindrilă. De asemenea a fost schimbată o parte din talpa bisericii de pe latura de nord, în
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Biserica de zid cu hramul „Sfântul Ierarh Nicolae” din Ribița, comuna Ribița, județul Hunedoara, a fost construită la începutul secolului al XV-lea (1417). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Satul Ribița este consemnat în documente în anul 1439
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]