5,050 matches
-
invocă o problemă de constituționalitate a legii, ci de interpretare și aplicare a prevederilor acesteia. Avocatul Poporului apreciază că textul legal criticat nu încalcă principiul egalității în drepturi a cetățenilor. Se arată că "aceasta critică conform căreia se creează o inegalitate între persoană care poate cere și obține o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, prin care să se constate nulitatea absolută a unei donații și după intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001 , și persoana care nu mai poate solicita
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151471_a_152800]
-
și persoana care nu mai poate solicita anularea unei donații datorită împlinirii termenului de prescripție nu poate fi primită, pentru motivul că, potrivit Codului civil, aceste două persoane nu au aceleași drepturi". Diferența de temei juridic nu poate fi considerată inegalitate, ea având scopul să ofere o protecție mai mare persoanei căreia i s-a încălcat grav un drept al său. Președintele Senatului nu a comunicat punctul său de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele
DECIZIE nr. 312 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151471_a_152800]
-
de judecată, la data publicării legii, pentru fapte comise în același interval de timp. Curtea de Apel Brașov și Judecătoria Marghita consideră că sunt întemeiate argumentele invocate de autorii excepției. În acest sens, apreciază că prevederea legală criticată "instituie o inegalitate de tratament juridic a diferiților cetățeni condamnați pentru comiterea unor fapte penal, neexceptate de la grațiere, în intervalul de timp dinaintea intrării în vigoare a legii de grațiere". Tribunalul Brașov consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, însă nu procedează la
DECIZIE nr. 306 din 10 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151541_a_152870]
-
art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens arată că prin dispozițiile art. 17 din Legea nr. 146/1997 "se instituie un regim discriminatoriu în raporturile procesuale dintre părți și se creează o inegalitate de tratament judiciar în cadrul aceluiași proces, în limita în care, în cadrul procesului în care este implicată o parte scutită de timbru, nu se oferă scutire de taxă de timbru și părții adverse". Instanță de judecată apreciază că textul de lege
DECIZIE nr. 179 din 8 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149906_a_151235]
-
consecutiv expunerii profesionale la azbest - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la zgomot - Monitorizarea incidentei bolilor profesionale la nivel național - Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii Obiectivul 4: Monitorizarea stării de sănătate și supraveghere demografică Activități - Identificarea inegalităților în starea de sănătate a populației - Studii de percepție a problemelor de sănătate - Screening - Formarea profesională în domeniul managementului programelor de sănătate - Elaborarea Raportului stării de sănătate a comunității Indicatori de evaluare a subprogramului ● Indicatori de rezultate - Reducerea efectelor factorilor
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149862_a_151191]
-
consecutiv expunerii profesionale la azbest - Evaluarea impactului asupra sănătății consecutiv expunerii profesionale la zgomot - Monitorizarea incidentei bolilor profesionale la nivel național - Armonizare legislativă, formare profesională în domeniul medicinii muncii Obiectivul 4: Monitorizarea stării de sănătate și supraveghere demografică Activități - Identificarea inegalităților în starea de sănătate a populației - Studii de percepție a problemelor de sănătate - Screening - Formarea profesională în domeniul managementului programelor de sănătate - Elaborarea Raportului stării de sănătate a comunității Indicatori de evaluare a subprogramului ● Indicatori de rezultate - Reducerea efectelor factorilor
ANEXE din 21 martie 2003 privind subprogramele de sănătate în anul 2003*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149860_a_151189]
-
Legea fundamentală, invocând jurisprudența constantă a Curții Constituționale, apreciază că acesta din urmă "nu este aplicabil persoanelor juridice față de care s-a promovat un tratament diferențiat, numai în cazul în care, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii și a autorităților publice". De asemenea, consideră că nu este întemeiata nici critică referitoare la încălcarea principiului constituțional privind accesul liber la justiție, consfințit în art. 21 din Constituție. Astfel, potrivit jurisprudenței Curții, accesul liber la justiție
DECIZIE nr. 177 din 8 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 10 şi 17 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149924_a_151253]
-
privind încălcarea acestei prevederi din Legea fundamentală se mărginește la afirmația că textele criticate îi privilegiază "pe cei care au preluat imobilele foștilor proprietari deposedați în mod abuziv"; or, o asemenea argumentare nu îngăduie nici o analiză a existenței unei presupuse inegalități. Curtea Constituțională nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește motivarea excepției de neconstituționalitate. În acest sens este și practica jurisdicționala a Curții, așa cum rezultă, de exemplu, din Decizia nr. 338 din 18 iulie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIE nr. 33 din 28 ianuarie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 46 alin. (1), (2) şi (5) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150145_a_151474]
-
în stabilirea paternității, nu au nici o legătură cu situația copilului rezultat din căsătorie în cazul căruia nu se pune, sub nici o formă, problema pornirii acțiunii în stabilirea paternității. Pe de altă parte, textul criticat nu stabilește, prin el însuși, nici o inegalitate sau discriminare, toți copiii din afara căsătoriei având acces de a intenta acțiune în stabilirea paternității, cu respectarea condițiilor prevăzute de text. În legătură cu susținerea autorului excepției privind încălcarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Constituție, Curtea constată că este neîntemeiată, întrucat
DECIZIE nr. 166 din 15 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 60 din Codul familiei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150292_a_151621]
-
acest text constituțional garantează egalitatea în drepturi a cetățenilor, nu și egalitatea persoanelor juridice; totuși acesta este aplicabil persoanelor juridice față de care s-a pronunțat un tratament juridic diferențiat, "dacă, astfel, regimul juridic diferit s-ar răsfrânge asupra cetățenilor, implicând inegalitatea lor în fața legii și a autorităților publice". Se invocă în acest sens jurisprudența Cur��îi Constituționale, prin care s-a statuat că principiul egalității se aplică și persoanelor juridice, în măsura în care, prin intermediul acestora, cetățenii își exercită un drept constituțional. În speță
DECIZIE nr. 176 din 6 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150327_a_151656]
-
este justificată rațional și obiectiv, având finalitatea de a îndruma instanță tocmai pentru a evita arbitrarul în formarea loturilor și atribuirea lor acelor părți care au un drept de proprietate comună. Textul nu prevede, prin reglementarea criteriilor, nici un fel de inegalitate sau discriminare, întrucât, fără a se crea vreo diferențiere, este aplicabil tuturor părților, în aceeași măsură. În consecință, Curtea Constituțională constată că nu sunt încălcate dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție. Curtea nu poate reține nici pretinsa încălcare a
DECIZIE nr. 182 din 8 mai 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 673^9 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150388_a_151717]
-
din Legea nr. 543/2002 aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) și (2), precum și celor din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, care se referă la egalitatea persoanelor în fața justiției, deoarece se creează o inegalitate evidență între persoanele care au săvârșit infracțiuni similare, dar care, din motive independente de voință lor, nu au fost condamnate definitiv până la data de 4 octombrie 2002. Judecătoria Mediaș a apreciat că excepția de neconstituționalitate este întemeiata, întrucat actul de
DECIZIE nr. 291 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151410_a_152739]
-
desi îndeplineau toate condițiile necesare pentru a putea beneficia de înlăturarea executării pedepsei, nu au fost condamnați definitiv din motive obiective, neimputabile lor. Judecătoria Sectorului 1 București a apreciat că excepția de neconstituționalitate este întemeiata, deoarece textul criticat creează o inegalitate evidență între persoanele care au săvârșit infracțiuni similare, cu același grad de pericol social concret, si care, desi îndeplinesc toate condițiile prevăzute de Legea nr. 543/2002 , nu pot beneficia de aplicarea grațierii întrucât, din motive independente de voință lor
DECIZIE nr. 291 din 3 iulie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 din Legea nr. 543/2002 privind graţierea unor pedepse şi înlăturarea unor măsuri şi sancţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151410_a_152739]
-
sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată nu este întemeiata, întrucat instituirea unor facilități nu înseamnă inegalitate în ocrotirea dreptului de proprietate. De asemenea, instituirea prin lege a unor facilități numai pentru întreprinderile mici și mijlocii cu capital integral privat "se înscrie pe deplin în obligația statului de a asigura protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară
DECIZIE nr. 247 din 10 iunie 2003 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 6 din Legea nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, cu modificările şi completările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/151177_a_152506]
-
unor drepturi sau al unor libertăți doar în situațiile expres și limitativ prevăzute acolo. În plus, Tribunalul Constantă - Secția civilă apreciază că, prin efectul lor, textele de lege criticate contravin și principiului egalității în drepturi, întrucât se creează atât o inegalitate față de celelalte două puteri în stat, cât și "o diferență de tratament juridic între magistrați și celelalte categorii beneficiare ale dreptului câștigat", fără a exista un motiv obiectiv și rezonabil care să justifice această discriminare. În sprijinul acestor argumente se
DECIZIE nr. 96 din 15 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstitutionalitate a dispoziţiilor art. III al. 2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 33/2001 privind unele măsuri referitoare la salarizarea functionarilor publici şi a altor categorii de personal din sectorul bugetar, precum şi a personalului din organele autorităţii judecătorești, ale art. 12 al. 4 din Legea nr. 743/2001 , ale art. 10 al. 3 din Legea nr. 631/2002 , ale art. 7 al. 3 din Legea nr. 632/2002 , ale art. 9 al. 7 din Legea nr. 507/2003 , precum şi ale art. 8 al. 7 din Legea nr. 511/2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165877_a_167206]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile legale criticate încalcă dispozițiile art. 16, 20 și 44 din Constituție. Se arată că prevederile art. 13 din Legea nr. 10/2001 încalcă dreptul de proprietate și creează o poziție de inegalitate juridică între chiriași și proprietari. În ceea ce privește prevederile art. 7, 11 și 14 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 , se arată că acestea reglementează un drept de locațiune asupra unui imobil aflat în proprietatea altei persoane, fără ca aceasta
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a prevederilor art. 7, 11 şi 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165272_a_166601]
-
40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe". În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, aceste prevederi legale încalcă dispozițiile art. 16 din Constituție referitor la principiul egalității în drepturi a cetățenilor, deoarece creează o "inegalitate juridică" între chiriașii imobilelor cu destinația de locuințe și proprietarii acestora. Curtea constată însă că finalitatea textului de lege criticat este de a reglementa situația contractelor de închiriere a imobilelor cu destinația de locuințe, în scopul prevenirii unor stări litigioase
DECIZIE nr. 22 din 20 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 13 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum şi a prevederilor art. 7, 11 şi 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165272_a_166601]
-
Curții Constituționale, care a statuat că principiul egalității și al nediscriminării este aplicabil numai cetățenilor, nu și persoanelor juridice. În plus, se precizează că din analiza textului de lege criticat nu rezultă existența vreunei dispoziții de natură să instituie o inegalitate. Cu privire la critica de neconstituționalitate, raportată la art. 120 și art. 121 alin. (2) din Constituție, arată că dispozițiile legale criticate privesc situația juridică a unor imobile deținute de societățile comerciale care fac obiectul privatizării, neavând legătură cu textele invocate din
DECIZIE nr. 566 din 20 decembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 32^1 alin. (1) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165331_a_166660]
-
dispozițiile art. 21 din Constituția României", în același timp fiind "îngrădit dreptul de a obține recuzarea unui executor judecătoresc care a dovedit atitudine partizană și neprofesionalism". Totodată, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că prin prevederile criticate "se reglementează și o inegalitate între poziția părților în procedura de executare, creditorul având posibilitatea de a alege executorul care să instrumenteze procedura executării titlului executoriu, în timp ce debitorului i se răpește această posibilitate". De asemenea, se consideră că, prin "îngrădirea posibilităților de recuzare" operată de
DECIZIE nr. 40 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165353_a_166682]
-
stabilirea cazurilor de recuzare este de competența legiuitorului, iar Curtea Constituțională, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , nu poate să modifice sau să completeze prevederile legale supuse controlului de constituționalitate. În ceea ce privește susținerea conform căreia există o inegalitate între poziția părților, având în vedere că numai creditorul are "posibilitatea de a alege executorul care să instrumenteze procedura executării titlului executoriu", Curtea constată că această critică este nefondată, întrucât, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, în cadrul procedurii
DECIZIE nr. 40 din 27 ianuarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165353_a_166682]
-
fi, de pildă, cele de abuz de încredere ori gestiune frauduloasă prevăzute și pedepsite de art. 213 și 214 din Codul penal, acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate și împăcarea părților înlătură răspunderea penală. Inegalitatea este cu atât mai pregnantă în situația infracțiunii prevăzute de art. 210 din Codul penal, care, deși întrunește elementele constitutive ale infracțiunii-cadru de furt, în considerarea unor aspecte referitoare la rudenie ori găzduire, oferă persoanei interesate posibilitatea de a dispune
DECIZIE nr. 87 din 10 februarie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 208 şi 209 din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165673_a_167002]
-
românești și totodată importante resurse pentru soluționarea problemelor țării, pentru tratarea securității naționale pe baze mai solide și mai eficiente. 3.5. Principalele probleme de securitate a României sunt cele de natură economică. Dificultățile tranziției economice prelungite, scăderea calității vieții, inegalitățile sociale, creșterea numărului celor care trăiesc sub pragul sărăciei, toate acestea pot produce intoleranță, afectează solidaritatea socială, favorizează populismul, pot alimenta manifestările radicale și extremiste, având efecte dintre cele mai grave asupra instituțiilor și mecanismelor de funcționare a statului. Societatea
STRATEGIE din 18 decembrie 2001 de securitate naţionala a României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165377_a_166706]
-
muncii; 7. Activități de inspecție și control privind acțiunea factorilor de risc din mediul de muncă; 8. Alte acțiuni destinate rezolvării priorităților locale. Obiectivul 5: Monitorizarea stării de sănătate și supraveghere demografică Activități 1. Instruire și formare profesională; 2. Identificarea inegalităților în starea de sănătate a populației; 3. Elaborarea Raportului stării de sănătate a comunității; 4. Alte acțiuni destinate rezolvării priorităților locale. ÎI. Activități derulate la nivelul institutelor de sănătate publică regionale: 1. Elaborarea metodologiilor de monitorizare și inspecție pe domenii
PROGRAMELE, SUBPROGRAMELE ŞI INTERVENTIILE DE SĂNĂTATE din 12 ianuarie 2005 (**actualizat**) finantate din bugetul de stat, gestionate de Ministerul Sănătăţii, obiectivele şi activităţile aferente, indicatorii fizici, de eficienta şi de rezultate*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165426_a_166755]
-
egalitatea în drepturi, art. 21 privind accesul liber la justiție și în art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, deoarece restrâng accesul liber la justiție pentru persoanele lipsite de mijloace bănești și creează, prin aceasta, o inegalitate între cetățeni. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate
DECIZIE nr. 499 din 16 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164836_a_166165]
-
motivele invocate mai sus nu se poate reține încălcarea art. 53 din Constituție, plata taxei de timbru nereprezentând o restrângere a accesului liber la justiție. Nu se poate primi nici susținerea că dispoziția legală criticată este de natură să genereze inegalitate între cetățeni, legea fiindu-le aplicabilă, fără discriminări, tuturor persoanelor aflate în situația de a plăti o taxă judiciară de timbru. Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității textului de lege criticat, raportat la prevederile constituționale invocate de autorul
DECIZIE nr. 499 din 16 noiembrie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 20 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164836_a_166165]