10,350 matches
-
poezie) și politizarea poeziei (Poeme pentru propagandă). De o deosebită virulență polemică este, de asemenea, Scrisoare deschisă către Aron Cotruș, text al lui Matei Socor, unde i se reproșează poetului îndepărtarea de popor, fapt ce ar fi dus la slăbirea inspirației din versul său. I.M.
ROMANISMUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289349_a_290678]
-
să scrie Poezie cu majusculă și s-o adore ca pe o mare divinitate. Nici instrumentul poeziei (cuvântul) nu este contestat. Poetul ieșean nu cunoaște boala neîncrederii în limbaj, răspândită în generația lui. Cuvintele, ideile i se supun cu docilitate. Inspirația vine repede, cel puțin așa ne lasă să înțelegem acest poet ce nu trece prin starea de umilință a așteptării. Singura umilință, transformată ușor într-o expresie a orgoliului personal, este aceea de a nu fi profet. „Însă ceva magic
ROMANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289310_a_290639]
-
care în tinerețe nu își poate stăpâni pornirile vindicative, se afirmă cu satira Domnul Kanitferstan, extras din jurnalul unui trândav (1877). Victima este V.A. Urechia, înfățișat drept un plagiator, un farsor, un om cu o moralitate dubioasă. „Poema” de inspirație byroniană Radu (1878) e închinată celor „ce după idealuri zadarnic au umblat”. Sortit să alerge după năluciri, dezamăgit în dragoste, în prietenie, proscrisul Radu, bântuit de negre melancolii, își caută refugiul în mijlocul naturii. Iluziile spulberate rând pe rând au făcut
RONETTI-ROMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289366_a_290695]
-
cu versuri publicate înainte de război în „Flacăra”, ce provoacă o oarecare rumoare, suspectate fiind ca traduse dintr-un poem sanscrit. De altfel, în anii 1914-1916 el e un bun tălmăcitor din Lamartine și din poemele ossianice. La producțiile proprii, de inspirație exotică sau națională, ecourile din critică sunt însă cu totul descurajante, ceea ce nu îl va opri să ocupe, la un moment dat, trei fotolii de director, la revistele „Venus” (1921), „Civilizația” (1925) și „Străbunii” (1926-1927), probabil ca să căpete independența de
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
Biruința”, „Cuvântul nostru”, „Flacăra”, „Noua revistă română”, „Vremuri nouă”, „Capitala”, „Viața literară”, „Lupta” ș.a. A mai semnat și Rovinnae Costya. Nici genul dramatic nu îi scapă, Comitetul de lectură al Teatrului Național din București acceptându-i două piese, una de inspirație istorică, Regele Runa, iar cealaltă - pretext de a-și afirma poziția antisemită - Svastica, ambele nevăzând luminile rampei. A avut și preocupări de cosmologie și nu unele întâmplătoare, de vreme ce devine membru al Societății Astronomice din Paris, preocupări ilustrate în volumul Evoluțiunea
ROVINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289392_a_290721]
-
mobilizat la Școala de Ofițeri de Rezervă din Câmpulung. Obține gradul de sublocotenent într-un regiment din Sibiu, pleacă pe front și își pierde viața în luptele de la Turda. În 1944, postum, îi apare microromanul Ca floarea câmpului.... Sursa de inspirație a scrierii lui S., Ca floarea câmpului..., o constituie propria copilărie și adolescență, locul central ocupându-l figura prietenului și mentorului Alexandru Drăgănescu, un văr mai mare. Romanul polarizează sentimente puternice, transformându-se într-o evocare plină de delicatețe, generată
SADOVEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289423_a_290752]
-
în dorința de a se autoperfecționa. Auster până la puritanism, zbuciumatul lasă din când în când să i se întrevadă firea de un cotropitor senzualism. E loc, desigur, și pentru meditații despre soartă, fericire, moarte - diaristul având, dincolo de postura livrescă, de inspirație byroniană, un sentiment acut al morții. Se simte, în acest jurnal, o tensiune a sentimentului patriotic, pașoptistul asumându-și cu un soi de fanatism sarcina de „propagandist revoluționar”. De memorialistică țin și însemnările De la Paris la Stambul (Călătorie făcută în
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
și clare. Pe alocuri, nesocotind pentru o clipă angajamentul, ecouri din folclor, din V. Alecsandri și Tudor Arghezi creează senzația unui lirism mai curat, fără poncife. Tot așa, stepele Kazahstanului, într-o descriere degajată de obsesia luptei de clasă, oferă inspirației un câmp deschis. Altfel, mai totul, în versificările frânte, convulsive ale lui Ș. - care și-l luase ca model pe Vladimir Maiakovski - e, între îngrețoșare și mânie, discurs agitatoric, cu accese de furie proletară: tonuri de revoltă, gesturi demascatoare, îndemnuri
SAHIGHIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289433_a_290762]
-
sunt însă noutățile pe care le aduce lucrarea privind cele mai variate probleme ale esteticii: geneza procesului de creație, rolul inconștientului înnăscut și dobândit, ca și acela al conștiinței care se cristalizează în cele trei faze ale procesului, și anume inspirația, elaborarea și executarea, în sfârșit - interferența factorului colectiv în dialectica eului originar al artistului, care este veritabilul izvor al creației, zonă nucleară a unității existențiale, în opoziție cu caracterul individuat și pragmatic al așa-numitului eu derivat. Tripla tipologie a
RUSU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289410_a_290739]
-
direcției acestei cărți. Fiecare autor speră să lucreze cu un editor care este colaborator și prieten, Îndemn și suporter entuziast. Mă consider norocos să am un astfel de editor. În final, doresc să-i mulțumesc soției mele, Carol Grunewald, pentru inspirație. Această carte a fost ideea ei. Amândoi am petrecut mult timp făcând naveta Între America și Europa, În decursul anilor Întâlnind o mare varietate de oameni și bucurându-se de profunzimea și bogăția culturii europene. Am cunoscut Europa Împreună. Înțelegerea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sacrificăm bunăstarea socială a forței de muncă europene este cheia. Miturile mor greu. Cu toate că miracolul economic american a fost de scurtă durată și mai puțin robust decât ar indica exagerările, mulți lideri politici și oficiali publici europeni continuă să caute inspirație și Îndrumare În modelul american. Entuziasmul lor nu este bine direcționat. În loc să se Întrebe ce au făcut bine americanii și unde au greșit europenii - o ocupație favorită a liderilor europeni - europenii ar trebui să se felicite pentru crearea celei mai
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ajuns să Înțeleagă faptul că regimul proprietății private este Însăși sursa capitalismului de piață. Dar pentru filosofii utilitariști ai secolului al XVIII-lea, Însemna cu mult mai mult. Regimul proprietății private era mijlocul de a Înlocui vechea viziune utopică, de inspirație teologică, a Bisericii cu un nou vis utopic acționat de materialism. Mântuirea divină, În lumea de apoi, va deveni mai puțin importantă decât mântuirea materială, aici și acum pe Pământ. „Proprietatea este libertatea umană exercitată asupra naturii”, a scris Raymond-Théodore
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
aveau o contribuție valoroasă, care să fie transmisă În sus pe linia de comandă. Introducerea mașinilor inteligente, cu circuite de feedback, În domeniul informației și al comunicațiilor a schimbat natura tehnologiei și a creat noi metafore pentru regândirea artei guvernării. Inspirația filosofică pentru noua revoluție tehnologică datează de la Începutul secolului XX odată cu scrierile științifice ale lui Alfred North Whitehead, părintele filosofiei procesului. El a fost primul care a eliminat vechiul zid ce separa spațiul de timp - a fi și a deveni
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
militare și economice 45. Vreme Îndelungată, puterea benignă a Americii a fost un magnet pentru restul lumii. Valorile democratice, originea multiculturală, caracterul deschis, atitudinea pragmatică, optimismul, inventivitatea și creativitatea, prosperitatea au atras lumea spre țărmurile sale. America a servit ca inspirație pentru alții. Astăzi, multe dintre aceste calități au Început să se deprecieze. Alții au Început să-și piardă Încrederea În modelul american În timpul războiului din Vietnam. În perioada ulterioară evenimentelor din 11 septembrie, opinia publică mondială s-a Îndreptat radical
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lu’ Sâmedru, iscălită Mihai de la Rucăr. Va continua să semneze, cu pseudonimele Freamăt, Boldur, Baștea, Argeș, Melun ș.a., versuri epigonice în paginile publicațiilor ieșene „Floare albastră”, „Evenimentul literar” ș.a. Mai frecvent colaborează cu versuri, schițe și povestiri pe teme de inspirație rurală, cu cronici dramatice, articole politice sau despre religie etc. în „Viața literară”, „Curentul”, „Arhiva”, „Albina”, „Lumina”, „Convorbiri literare”, „Sburătorul literar”, „Minerva”, „Convorbiri critice”, „Universul literar și artistic”, „Gorjanul”, „Glasul Argeșului”, „Muscelul”, „Voința națională”, „Zorile Romanațiului” ș.a. De asemenea, își
LUNGIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287917_a_289246]
-
activismul persoanei, vitalitatea acesteia determinând o latură agresiv-ofensivă, competitivitate și operativitate. Asociată cu presiunea sângelui, această culoare exprimă, de asemenea, aspectele afective ale dorinței, excitabilitate, dominație și sexualitate; - dacă roșul stimulează, galbenul este văzut mai degrabă ca un simbol al inspirației, concretizat prin spontaneitatea/originalitatea persoanei. El definește, în același timp, un sentiment al fericirii persoanei guvernate și de o lipsă a inhibiției, evidențiind dorința de schimbare, centrarea pe investigație și productivitate; - cafeniu/maro - văzut ca un amestec între roșu și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
aceasta la sentimentul contopirii eului cu transcendentul, când „ființa noastră subiectivă se revelează sieși ca inclusă într-o grandioasă simetrie cu principiul suprem și absolut”. Creația estetică este strâns legată de geneza și nivelurile contemplației, din care derivă și momentul inspirației, act ce configurează în întregime un proiect unic al operei, irepetabil, așa cum e un embrion, care conține în întregime proiectul viitoarei ființe. Procesul complex prin care se trece de la percepție la operă are ca agent cristalizator afectul („conștiința afectivă, sentimentul
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
e un embrion, care conține în întregime proiectul viitoarei ființe. Procesul complex prin care se trece de la percepție la operă are ca agent cristalizator afectul („conștiința afectivă, sentimentul, emoția, pasiunea ne apar introspectiv ca adevăratele făuritoare și călăuzitoare atât ale inspirației, cât și ale înfăptuirilor artistice”), adică lirismul, înțeles ca trăire puternică, singura aptă să nască opera. Analogia dintre aceasta și organismul viu merge mai departe: „operele de artă își au existența ca atare în procesele mintale ale celor ce le
SPERANTIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289824_a_291153]
-
unirea lor, modernizarea și liberalizarea instituțiilor sociale, emanciparea categoriilor sociale de jos, desființarea robiei, răspândirea instrucțiunii școlare. În domeniul literaturii, programul jurnalului relua principalele obiective ale revistelor „Dacia literară” și „Propășirea”. Se cere scriitorilor să creeze o literatură originală, de inspirație națională, izvorâtă din istoria, moravurile și tradițiile autohtone. S.D. se anunță de la început ca o publicație combativă, menită să impună în mișcarea culturală o concepție bine închegată despre căile pe care trebuie să le urmeze literatura și limba literară. În
STEAUA DUNARII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289894_a_291223]
-
farsa tragică”, cultivată ulterior. Tehnica lui e una clasică, în linia lui I. L. Caragiale, însă aliajul de comic și tragic face din autorul Patimii roșii, într-o anume privință, un precursor al teatrului absurdului. Dacă în Letopiseți (1914), text de inspirație istorică, sondajul psihologic constituia o preocupare dependentă, subordonată, devenită până la urmă stânjenitoare prin exces, în Patima roșie investigarea stărilor sufletești constituie însăși rațiunea de a fi a piesei. Noutatea acestei scrieri începe chiar cu obiectul ei și cu materialul de la
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
pe câmpul de luptă, socotește războiul ca și câștigat, trăind anticipat emoțiile victoriei. Nu îl sperie nici vestea venirii tătarilor în ajutorul turcilor, incomparabil mai numeroși decât moldovenii și cazacii, boierii cuprinși de panică fiind martorii unei stări de mare inspirație a voievodului încrezător în vitejia poporului său. Certitudinea izbânzii îl animă chiar și în momentele cele mai critice, ca atunci când trei boieri de frunte trec la dușman. Trădat și de cel mai apropiat dintre sfetnicii săi, portarul Ieremia Golia, el
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
primul roman de gen doar pentru epoca realist-socialistă) și prima povestire științifico-fantastică pentru copii (O întâmplare în împărăția zăpezilor, 1959). Romanele Drum printre aștri și Robinsoni pe planeta oceanelor (1958, în colaborare cu Radu Nor) ilustrează într-o manieră de inspirație sovietică formula space-opera: se descriu peripețiile unor astronauți civilizatori sau doar curioși, cu propensiuni pentru enciclopedia galactică. Partea de divertisment propriu-zis ia pe bune porțiuni forma unui cofraj în care se toarnă betonul ideologic și cel al științei popularizate. Sahariana
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
respiră stele căzătoare”). Rituri ale unor necunoscute ființe htonice, ritmuri incantatorii, dorința de a cuprinde în sine o lume animală și vegetală inconștientă de senzualitatea ei sunt prezente aici, poemele fiind lipsite totuși de nebunia dionisiacă specifică unei astfel de inspirații. Invenția trimite la alchimicele arhetipuri ale uniunii elementelor („să văd cum luna se-nsorea/ și soarele cum se înlună”). Chiar și într-o poezie patriotică, în volumul Vânătoare de timp (1978), se recurge la metafora materialității, a consistenței grele (România e
STERESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289922_a_291251]
-
Răsărit” (1931-1932) este redactor. A semnat și Alcest, Cesara, Cesto, Cleante, Delacrâng, Don Razec, Luceafărul eterului, Parsifal, Raicica, Tania, Vera. Prima carte, Fiori de primăvară, îi apare în 1912. Lirica lui S. este a unui mesianic, cultivând un vers de inspirație civică. După 1920, în colaborare cu Titus T. Stoika, alcătuiește o „culegere de date și documente istorice”, Basarabia, pământ românesc (1924), și singur, în 1938, „un profil literar” Cincinat Pavelescu. Interesat de literatura franceză, dar și de cea rusă, a
STOIKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289960_a_291289]
-
ori în imaginarea „părerilor de rău” ale asinului ce l-a purtat pe Hristos, a „cântării” Pământului sau a „glasului” Crucii pe care a fost răstignit Mântuitorul. Alături stă pietatea însoțită de simț gospodăresc a omului de rând (sursa de inspirație pare să fi fost „diata” lui Anton Pann), pentru ca să vină la rând sfâșierea modernă, alternând negațiile, „demistificările”, anxietățile și freneticele elanuri, aici modele fiind (după cum remarca Mircea Vulcănescu) Mihai Eminescu, Vasile Pârvan și îndeosebi Tudor Arghezi. Inegal în plan estetic
STERIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289924_a_291253]