4,097 matches
-
dispare din știință părerea independentă asupra realității, caracterul cinstit și convenabil al ei ș.a. Z. Freud, în continuare, a distrus mitul, că esența omenescului „Eu" e inclusă în conștiința lui rațională, păstrând omul ca subiect al gândirii, menționând că primatul intelectului nu se profilează la îndepărtare mare. La Z. Freud, „Eu" există, dar nu în pofida a ceea ce gândește omul. Existența lui e corelată cu schimbările sociale, cât și cu însăși gândirea. M. Heidegger a criticat știința și filosofia clasică pentru „uitarea
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
vorbită, computerele ș.a. Într-o definire - pe cât de sumară tot pe atât de informală și, deci, de inexactă - se poate spune că informația se constituie intr-o reprezentare a realității, dar și a reflecției și proiecției - care sunt operații tipice intelectului uman - prin intermediul unui set bine precizat și structurat de simboluri - de regulă accesibile simțurilor și rațiunii umane, dar și unora dintre dispozitive, precum cele de calcul automat (calculatoare). Informatia nu este nici conținut (ci stările unui sistem pot fi asimilate
Informație () [Corola-website/Science/296885_a_298214]
-
situează pe pozițiile raționalismului, pe care încearcă să-l îmbine cu elemente de empirism. Împărțind adevărurile în "raționale" și "faptice", el consideră că primele, având un caracter necesar și universal, nu pot proveni din experiență; principiile lor se află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
un caracter necesar și universal, nu pot proveni din experiență; principiile lor se află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel el completează cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul "rațiunii suficiente", necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obținute pe calea inducției. Operele filosofice ale lui
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
află în intelect în stare embrionară și primesc de la simțuri doar un impuls pentru dezvoltarea lor. De aceea, la cunoscuta teză a sensualismului: Nimic nu este în intelect care să nu fi fost mai înainte în simțuri"", Leibniz adaugă: ""în afară de intelectul însuși"". Astfel el completează cele trei principii ale logicii aristotelice cu principiul "rațiunii suficiente", necesar pentru verificarea adevărurilor faptice obținute pe calea inducției. Operele filosofice ale lui Leibniz au exercitat o influență deosebită asupra dezvoltării ulterioare a filosofiei germane, în
Gottfried Wilhelm von Leibniz () [Corola-website/Science/298292_a_299621]
-
progresului asupra omului. Renumele său literar provine totuși, în cea mai mare măsură, din opera sa poetică, în care - sub influența lui Stéphane Mallarmé - predomină măestria formală și mai puțin sensul inspirației artistice, folosind alegoria în exprimarea conflictului permanent dintre intelect și simțământ. Valéry dezvoltă teoria semnificației multiple a poeziei: ""Versurile mele au sensul care li se dă în momentul lecturii. Ar fi o mare greșală - care ar contrazice esența poeziei - să se afirme că fiecare poezie corespunde unei anumite intenții
Paul Valéry () [Corola-website/Science/298297_a_299626]
-
eficient,cel al urmei,acest lucru însemnând că nu putem cunoaște substanța și esența principiului prim, Ființa absolută,putem să cunoaștem doar calitățile particulare ale substanței și accidentele.Dumnezeu este principiul prim și cauza primă,El este deasupra simțurilor și intelectului nostru,noi putem înțelege și cunoaște ceea ce este creat de El,dar nu și pe Dumnezeu în sine.El ajunge la concluzia că este mai bine să ne preocupăm de cercetarea urmei lor,care este fie natura fie,strălucește în
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
este ceea ce contribuie din afară la producerea unui lucru,aceasta există în exteriorul lucrului compus și lucrul îi este subordonat.Cauza este de două feluri:eficientă și finală.În ceea ce privește cauza eficientă el spune că eficientul fizic al universului ar fi intelectul universal,care este principala facultate a sufletului lumii.Acest intelect universal umple și luminează totul și călăuzește natura.Există trei feluri de intelect:cel divin,care este totul;cel al lumii,care face totul și cel individual,care devine totul
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
există în exteriorul lucrului compus și lucrul îi este subordonat.Cauza este de două feluri:eficientă și finală.În ceea ce privește cauza eficientă el spune că eficientul fizic al universului ar fi intelectul universal,care este principala facultate a sufletului lumii.Acest intelect universal umple și luminează totul și călăuzește natura.Există trei feluri de intelect:cel divin,care este totul;cel al lumii,care face totul și cel individual,care devine totul.Acest ultim tip de intelect este un termen mijlociu între
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
două feluri:eficientă și finală.În ceea ce privește cauza eficientă el spune că eficientul fizic al universului ar fi intelectul universal,care este principala facultate a sufletului lumii.Acest intelect universal umple și luminează totul și călăuzește natura.Există trei feluri de intelect:cel divin,care este totul;cel al lumii,care face totul și cel individual,care devine totul.Acest ultim tip de intelect este un termen mijlociu între extreme care este adevărata cauză eficientă extrinsecă,dar în același timp intrinsecă a
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
facultate a sufletului lumii.Acest intelect universal umple și luminează totul și călăuzește natura.Există trei feluri de intelect:cel divin,care este totul;cel al lumii,care face totul și cel individual,care devine totul.Acest ultim tip de intelect este un termen mijlociu între extreme care este adevărata cauză eficientă extrinsecă,dar în același timp intrinsecă a tuturor lucrurilor naturale.El numește mai departe intelectul eficient cauză extrinsecă deorece existența sa e distinctă de substanța și esența efectelor,adică
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
lumii,care face totul și cel individual,care devine totul.Acest ultim tip de intelect este un termen mijlociu între extreme care este adevărata cauză eficientă extrinsecă,dar în același timp intrinsecă a tuturor lucrurilor naturale.El numește mai departe intelectul eficient cauză extrinsecă deorece existența sa e distinctă de substanța și esența efectelor,adică a lucrurilor și spre deosebire de lucruri nici nu se naște și nici nu moare.Este însă cauză intrinsecă prin felul în care acționează.În ceea ce privește cauza formală aceasta
Giordano Bruno () [Corola-website/Science/298341_a_299670]
-
i-ar revela natura himerică a lumii. Feminitățile monstruoase ale mitologiei eline, întruchipări ale unor instincte agresive refulate, deschid o breșă în civilizația greacă a realului, în care iraționalul se suprapune necunoscutului; nu întâmplător, Sfinxul poate fi învins numai de intelect, când enigma îi este dezlegată. Astfel de reprezentări traduc teama că psihologicul nu este o lume închisă, așa cum și-ar fi dorit grecii, ci o zonă vulnerabilă și instabilă, deschisă tuturor influențelor exterioare (adesea aceste figuri mitice sunt pur și
Gorgone () [Corola-website/Science/298351_a_299680]
-
septembrie 1907, Châtenay-Malabry), (), a fost primul laureat al Premiului Nobel pentru Literatură la 10 decembrie 1901. ""...că o recunoaștere specială a artei lui poetice, vădind un înalt idealism, perfecțiune artistică și o rară îmbinare între calitățile inimii și cele ale intelectului" ". S-a născut la Paris. Încă din adolescență era pasionat de științele exacte.După un stagiu în administrația uzinei metalurgice de la Creusot și un început de studii de drept, se consacră literaturii, beneficiind de o moștenire care îi asigură independența
Sully Prudhomme () [Corola-website/Science/298057_a_299386]
-
din cei din zonele rurale. Când Hrușciov a preluat controlul, lumea din exterior încă știa foarte puține despre el, și la început nu era impresionată. Scund, greoi, îmbrăcat mereu cu costume care nu îi veneau, „radia energie, dar nu și intelect”, și mulți îl considerau un bufon care nu avea să dureze mult. Ministrul britanic de externe se întreba: „cum poate acest om gras și vulgar cu ochii aceia de porc și care vorbește întruna să fie conducătorul — țarul aspirant al
Nikita Sergheevici Hrușciov () [Corola-website/Science/298048_a_299377]
-
sau esențelor) neschimbătoare ale lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
lucrurilor, astfel elaborând binecunoscuta „teorie a formelor”. Dialectica este metoda prin care se ajunge la cunoașterea ideii, obiectul cunoașterii adevărate (episteme); procedeul prin care se ajunge din lumea sensibilă în lumea suprasensibilă; în cunoașterea metafizică intervine intelectul analitic (dianoia) și intelectul pur (nous). "Mitul peșterii" este o imagine alegorică a lumii și a modului cum poate fi cunoscută. Platonismul este un termen folosit de savanți pentru a se referi la consecințele intelectuale ale negării realității lumii materiale. În unele dialoguri, cel
Platon () [Corola-website/Science/296741_a_298070]
-
palatul de iarnă din Sankt Petersburg. Marele Duce Mihail și-a iubit foarte mult soția și întreaga viață a fost sub puternica ei influență. Mihail Nicolaievici a fost bun, calm, devotat familiei și carierei militare, care nu a avut un intelect de excepție. Pe de altă parte, Olga Feodorovna era plină de viață, cu limba ascuțită, plină de duh, foarte pasionată de bârfe și zvonuri - potrivit unora dintre contemporanii ei, bârfa a fost principalul ei "raison d'être" (scop de a
Olga Feodorovna de Baden () [Corola-website/Science/318317_a_319646]
-
era diferită de cea din filme. El a vrut să-i facă filmul mai "autentic" lui Doyle, explicând: Există destul de multe scene de acțiune intensă în povestiri, [iar] uneori ea nu a fost reflectată în filme." Filmul va arăta că "intelectul lui era mai mult un blestem decât o binecuvântare". Ritchie a încercat să facă un film cu "Sherlock Holmes" "foarte contemporan în ceea ce privește tonul și textura", pentru că era "un timp relativ lung, de când a existat o versiune de film pe care
Sherlock Holmes (film din 2009) () [Corola-website/Science/319541_a_320870]
-
murit, în anul 1860, investigațiile medicale au constatat o distrugere masivă a porțiunii stângi anterioare a creierului. Phineas Gage era dovada vie că „chirurgia cerebrală”, ocazională și necontrolată, poate deteriora procesele mentale și personalitatea pacientului. Se considera că memoria și intelectul lui Gage rămăseseră neschimbate după accident. Principala schimbare avut loc în personalitatea sa, demonstrând că funcțiile creierului sunt incredibil de complexe. Modificări similare de personalitate au fost remarcate la persoane care au suferit tumori sau răni care au exerciatat presiuni
Neurochirurgie () [Corola-website/Science/319652_a_320981]
-
gândire divergentă, Houtz și Krug (1995) includ Testele Torrance ale Gândirii Creative (TTCT),prezentate mai sus în secțiunea "Creativitate și inteligență", Testele Wallach și Kogan (Wallach and Kogan,1965), Bateria de teste Guilford. Testele Torrance se bazează pe modelul Structurii Intelectului (SOI) al lui Guilford (Guilford, J.P., 1962), care includea unele măsuri ale gândirii divergente. Deci, acestea măsoară creativitatea prin gândirea divergentă. Bateria de teste Guilford a diferențiat circa 180 de tipuri diferite de gândire, incluzând multe forme de gândire divergentă
Creativitate () [Corola-website/Science/315230_a_316559]
-
deținea rangul cel mai înalt al unei femei din regat. Carolina s-a împrietenit cu Sir Robert Walpole, politician și ocazional prim-ministru; influența lui a asigurat pentru Prințul și Prințesa de Wales stilul de viață cu care erau obișnuiți. Intelectul Carolinei îl depășea pe al lui George. Ca tânără femeie, ea a corespondat cu Gottfried Leibniz, care era apropiat de Casa de Hanovra. De asemenea, ea a ajutat la inițierea corespondenței Leibniz-Clarke, una dintre cele mai importante discuții filozofice din
Carolina de Ansbach () [Corola-website/Science/318738_a_320067]
-
susține, totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp, pe care o complică vorbind de cinci facultăți de gândire. Așadar, avem: intelectul, intelectul rațional, rațiunea, rațiunea speculativă și speculația. Categoriile de filosofie sistematică determinate de Surdu, sunt de asemenea cinci: Transcendența/Subzistența, Ființa, Existența, Existența Reală și Realitatea. Surdu a fost unul din traducătorii "Tractatus"lui lui Wittgenstein în română și l-
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
totuși, că diferite domenii de experiență trebuie să fie investigate de diverse dialectici, binară, triadică, tetradică sau pentadică. Filosofia sa continuă epistemologia facultăților, discreditată de mult timp, pe care o complică vorbind de cinci facultăți de gândire. Așadar, avem: intelectul, intelectul rațional, rațiunea, rațiunea speculativă și speculația. Categoriile de filosofie sistematică determinate de Surdu, sunt de asemenea cinci: Transcendența/Subzistența, Ființa, Existența, Existența Reală și Realitatea. Surdu a fost unul din traducătorii "Tractatus"lui lui Wittgenstein în română și l-a
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
căruia i-a acordat personal nu numai permisiunea de a-i publica operele, ci a și contribuit cu o sumă de 30 de lire la înființarea Editurii RAM Aninoasa - Gorj, editură sub egida căreia au apărut "Conștiința atomului" și "De la intelect la intuiție", seria aparițiilor fiind întreruptă de venirea celui de al doilea război mondial. După revoluție, în 1992, Elie Dulcu (la acea vreme în vârstă de 84 de ani, doi ani înainte de moartea sa) a reușit să reia seria aparițiilor
Alice Bailey () [Corola-website/Science/316179_a_317508]