4,131 matches
-
b. în focarul imagine ; c. în focarul obiect ; d. la dublul distanței focale. 3. Spunem că franjele de interferență sunt localizate dacă pot fi observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la distanță foarte mică îpractic nulă) de dispozitivul interferențial. 4. Într-o figură de interferență, interfranja reprezintă distanța dintre două maxime sau două minime consecutive și este direct proporțională cu lungimea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
observate a. obligatoriu la distanță mare îpractic infinită) de dispozitivul interferențial; b. oriunde în câmpul de interferență; c. numai într-un plan bine definit; d. obligatoriu la distanță foarte mică îpractic nulă) de dispozitivul interferențial. 4. Într-o figură de interferență, interfranja reprezintă distanța dintre două maxime sau două minime consecutive și este direct proporțională cu lungimea de undă. Dacă se înlocuiește filtrul verde îλ1= 5·10 5cm) cu filtrul roșu îλ2= 6,5·10 5cm), interfranja se va mări de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
C = 2dioptrii; b. C = 5dioptrii; c. C = 3dioptrii; d. C = 4dioptrii. 5. Fenomenul de trecere a razei de lumină dintr-un mediu transparent în alt mediu transparent, cu schimbarea direcției de propagare se numește: a. reflexive; b. efect fotoelectric; c. interferență; d. refracție. 6. Pentru studiul experimental al efectului fotoelectric extern se dispune de o celulă fotoelectrică al cărui catod este realizat dintr-un metal oarecare. Se măsoară experimental diferența de potențial care anulează intensitatea curentului fotoelectric în funcție de frecvența υ a
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane care formează între ele un unghí diedru foarte mic, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de sodiu cu lucrul de extracție Lextr=3,68·10 -19 J a. descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent; b. determinați frecvența radiației monocromatice; c. demonstrați că sodiul emite fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații; d. calculați viteza maximă a fotoelectronilor; e. determinați tensiunea de frânare a fotoelectronilor emiși de metal. Se consideră
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
se trimite o altă radiație monocromatică, cu lungimea de undă λ2 = 200nm. 1. Pentru a verifica planeitatea unei suprafețe optice se formează o pană optică cu aer, folosind această suprafață și o altă suprafață de referință, perfect plană. Figura de interferență observată în lumină monocromatică la incidență normală este cea din figura. Despre suprafața analizată se poate afirma că: a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lumină de pe ecran și aria oglinzii este egal cu: a. 2,25; b. 3,00; c. 4,00; d. 6,25. 2. Un fascicul paralel de lumină monocromatică este incident pe o lamă subțire cu fețe plan paralele. Figura de interferență observată se formează: a. la infinit; b. pe suprafața lamei; c. la o distanță egală cu un multiplu întreg al grosimii lamei; d. la o distanță egală cu un multiplu întreg al lungimii de undă. 3. Distanța de la un obiect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție Lextr= 4,08eV. a. Descrieți figura de interferență realizată în lumină reflectată pe mediul transparent. b. Determinați frecvența de prag a efectului fotoelectric. c. Demonstrați dacă are loc emisia de fotoelectroni sub acțiunea acestei radiații de către catodul de cadmiu. d. Calculați viteza maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
radiației monocromatice. b.grosimea minimă a peliculei astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. c. locul unde sunt localizate franjele obținute prin interferența razelor paralele d. grosimea minimă a peliculei aflată în aer, astfel încât, prin interferența luminii reflectate, să se obțină un maxim de intensitate. e. culoarea peliculei dacă se folosește lumină albă. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s 1. Fenomenul de refracție a luminii constă în: a. întoarcerea luminii în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu unitatea, în funcție de mediu; b. este întotdeauna mai mic sau egal cu unitatea; c. este întotdeauna mai mare sau egal cu unitatea; d. arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
arată de câte ori este mai mare viteza luminii în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în mediul respectiv decât viteza luminii în vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
vid. 5. În urma interferenței luminii ce cade perpendicular pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pe o pană optică ale cărei fețe fac un unghi α foarte mic se obțin: a. franje de interferență localizate la infinit; b. franje de interferență de egală înclinare; c. franje de interferență localizate pe pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul total de
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri cu fețe plan paralele, prin reflexia sau transmisia luminii; c. se poate
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri cu fețe plan paralele, prin reflexia sau transmisia luminii; c. se poate obține doar pe pene optice cu unghi α > 30°. 5. Pe o lamă cu fețe plan paralele se obține interferență „localizată la infinit”. Localizarea imaginii de interferență la o distanță finită se poate obține prin: a. înlocuirea lamei date cu o altă lamă cu aceiași grosime, dar cu alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
lame subțiri cu fețe plan paralele, prin reflexia sau transmisia luminii; c. se poate obține doar pe pene optice cu unghi α > 30°. 5. Pe o lamă cu fețe plan paralele se obține interferență „localizată la infinit”. Localizarea imaginii de interferență la o distanță finită se poate obține prin: a. înlocuirea lamei date cu o altă lamă cu aceiași grosime, dar cu alt indice de refracție; b. interpunerea unui filtru adecvat în fața sursei care emite lumina incidentă pe lamă; c. interpunerea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu cel al probei pentru a determina transmitanța (procentual). Prin această tehnică se obține un spectru caracteristic al probei. Metoda constă în: - substanța de analizat se spectrometrează în IR, absorbția are loc la diferite numere de undă - un dispozitiv de interferență separă diferitele radiații, se recombină cele două radiații care trec prin probă și ajung la detector - se măsoară energia fiecărei radiații absorbite de probă - prin măsurarea intensității fiecărei franje (radiații ce au trecut printr-un sistem de franje) se obține
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
dificil să se realizeze și să se stăpânească interfața dintre HPLC și MS, mai ales atunci când se utilizează ca fază mobilă apa care, pătrunzând în spectometru, modifică presiunea în camera de ionizare (sursa de ioni). Pentru a se evita asemenea interferențe, este necesară eliminarea într-o măsură cât mai mare posibil a eluentului și mai ales a apei, printr-un sistem de pompare potrivit, astfel încât eluentul rămas să poată participa la ionizarea chimică a substanțelor de analizat, în acest caz apa
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
permit izolarea semnalului pentru elementul studiat. Totuși și alte elemente pot fi activate și pot emite radiații care să se suprapună peste caracteristicile elementului studiat. Introducând un interval de timp între sfârșitul iradierii și începutul măsurătorilor se pot reduce aceste interferențe. În acest fel, semnalul cauzat de emițători cu viață scurtă va fi eliminat. După câteva zile, de la iradiere măsurătorile arată eliminarea aluminiului. Activarea neutronică nu este o tehnică larg răspândită. Unele dintre aplicațiile ei includ caracteriarea materialelor (metale de înaltă
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
mai mică cantitate care poate fi detectată printr-o metodă, cu o probabilitate dată de un blanc (probă albă), realizat în aceleași condiții. Trebuie diferențiată de sensibilitate. Specificitatea Caracterizează o metodă care răspunde unui compus unic și care nu prezintă interferență. Selectivitatea Reflectă posibilitatea unei metode de a doza simultan sau separat două entități chimice distincte. Alte definiții - funcția analitică: relația între rezultatul analitic și semnul propriu al măsurării: c = f(x); - funcția etalonării: relația inversă precedentei, între semnul propriu al
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
Etalonarea externă prin raportare la o gamă de etalonare Sunt necesare 5 puncte de calibrare. Blancul este exclus. Concentrațiile gamei trebuie să cuprindă zona de concentrație așteptată de la substanța de determinat. La fiecare etalonare trebuie realizat un blanc pentru detectarea interferențelor posibile ale unor constituenți prezenți în eșantioane. Se disting trei tipuri de blancuri: - blancul “reactiv"- permite detectarea și eliminarea unor interferențe a reactivilor; - blancul “ser sau matriță” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a constituenților matricei biologice; - blancul “reconstituit” - permite
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
să cuprindă zona de concentrație așteptată de la substanța de determinat. La fiecare etalonare trebuie realizat un blanc pentru detectarea interferențelor posibile ale unor constituenți prezenți în eșantioane. Se disting trei tipuri de blancuri: - blancul “reactiv"- permite detectarea și eliminarea unor interferențe a reactivilor; - blancul “ser sau matriță” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a constituenților matricei biologice; - blancul “reconstituit” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a substanțelor sau excipienților asociați principiilor active în produsul finit. Datele calibrării sau etalonării sunt raportate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
etalonare trebuie realizat un blanc pentru detectarea interferențelor posibile ale unor constituenți prezenți în eșantioane. Se disting trei tipuri de blancuri: - blancul “reactiv"- permite detectarea și eliminarea unor interferențe a reactivilor; - blancul “ser sau matriță” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a constituenților matricei biologice; - blancul “reconstituit” - permite detectarea și eliminarea unei interferențe a substanțelor sau excipienților asociați principiilor active în produsul finit. Datele calibrării sau etalonării sunt raportate grafic (pe hârtie milimetrică). Acest demers permite minimalizarea subiectivității linearității calculate prin
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]