6,119 matches
-
Bucureștiul să revină la situația de micul Paris. Cei formați în democrația interbelică, deja vârstnici ne asigurau că numai „monarhia va salva România”. Încă nu se cunoștea bine existența Comunității europene nici despre globalism. Unele evenimente și exemple trăite de interlocutori tăiau avântul proorocilor ocazionali. America, susțineau ei, are și altă față. Ce le-am făcut noi americanilor de au bombardat fără milă Bucureștiul, au distrus zonele petroliere și industriale. Noi nu am tras nici un foc de armă provocator iar aviatorii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
coaliție, această postură nefirească fiind ilustrată elocvent de o anecdotă care a circulat, la vremea respectivă, în mediile diplomatice. Astfel ministrul Ungariei a declarat război Statelor Unite ale Americii, iar funcționarul american care a primit comunicarea, nefiind inițiat în problemele europene, a adresat interlocutorului său mai multe întrebări, la care cel dintâi a răspuns: „Ungaria este republică ?”, „Nu, este un regat.” „Atunci, aveți rege?” „Nu, avem amiral.” „Aveți, deci, și o flotă?” „Nu, nu avem mare.” „Dar, atunci, aveți unele revendicări ?” „Da.” „Față de Statele Unite
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
urmat de propoziții completive) A constata, a percepe ceva cu ajutorul altui organ de simț decât cel al văzului: Să vezi ce mi-a spus (Călinescu). 2. (cu determinări care indică stări fiziologice, senzații, manifestări etc. ale vor- bitorului sau ale interlocutorului sau însușiri ale mediului înconjurător) A avea percepția sau senzația a ceva, a fi conștient de...; a simți: Văzând că aceste cuvinte au atâțat pe judecători, au cerut să să aducă Aristid (Golescu). III. tranz. 1. A stabili situația sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
invinovăți pentru comportamentele ce nu sunt la nivelul așteptărilor noastre. Atunci când numai adultul crede că oferă varianta optimă pentru rezolvarea oricărei situații, copilul se închide înlăuntrul său de teamă să nu-l dezamăgească pe acesta. Comunicarea este relația prin care interlocutorii se pot înțelege și influența reciproc prin intermediul schimbului continuu de informații, structurate în funcție de amprenta personală a fiecăruia, de felul său de a fi. Mijlocul de comunicare cel mai des folosit este limbajul vorbit sau scris. Există o necesitate a oamenilor
ARTA DE A FI PĂRINTE by Camelia Acatrinei () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93076]
-
în legătură cu definirea ei, părerile fiind în general, neconcordante. Pentru unii, orice schimb între doi sau mai mulți indivizi sau grupuri constituie o comunicare; pentru alții nu există comunicare decât atunci când este vorba de un mesaj elaborat într-o limbă comună interlocutorilor. Aceasta a doua concepție, care nu admite decât ca o ultimă limită mesajele exprimate în coduri (mesaje transmise în morse), este prea restrictivă și tinde să neglijeze comunicări cum sunt cele exprimate prin gesturi, considerând că acestea nu au o
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
extrag substanța din viața de toate zilele pe marile șantiere, în uzine, fabrici, în Insula Mare a Brăilei etc. După tiparul ideologic al epocii, Z. investighează mediile muncitorești, se arată fascinat de „oamenii socialismului” ori de „omul comunist”, își provoacă interlocutorii la lungi discuții și decupează crâmpeie de viață care vorbesc hiperbolic, triumfalist despre efort și sacrificiu, despre „victoria omului devenit sufletul corabiei” ori semnalează, de pildă, „o mare și profundă lecție de etică revoluționară”. În același stil este surprinsă, complementar
ZAHARIA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290685_a_292014]
-
ajunge la această poziție extremă, PC cubanez colaborează, între 1940 și 1944, cu președintele Fulgencio Batista, adoptând noua denumire de Partid Socialist Popular (PSP) și integrând doi miniștri în guvern - pe Juan Marinello și pe Carlos Rafael Rodriguez, mai târziu interlocutor al PC cu Fidel Castro*. Pentru niște comuniști opuși liniei frontului popular, troțkismul* apare ca o alternativă, și în majoritatea țărilor latino-americane iau ființă mici partide troțkiste, lipsite de importanță; Bolivia face totuși excepție: aici apare Partidul Muncitoresc Revoluționar (POR
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
marchează în întreg blocul țărilor comuniste din Est sfârșitul acestor ultime iluzii. Acum regimurile părăsesc terenul luptei ideologice pentru a încerca să-și fundamenteze legitimitatea pe tematici patriotice și pe satisfacerea revendicărilor consumeriste ale populației. Intelectualii își pierd statutul de interlocutori privilegiați și-l regăsesc progresiv pe cel al opoziției de substituție. Primele cercuri ale disidenței - Comitetul de apărare a muncitorilor polonezi - includ numeroși ex* comuniști, înșelați de idealurile lor și hotărâți să utilizeze împotriva regimului tot ce știu despre punctele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
legătura socială, incitând soțiile să-și denunțe soții, copiii să-și renege părinții, vecinii și colegii să se suspecteze unii pe alții. Sub Marea Teroare, ca în timpul unei epidemii de ciumă, orice contact poate fi fatal: nu se știe dacă interlocutorul de azi nu va fi dușmanul poporului de mâine. Teroarea este o consecință logică a colectivizării* și a catastrofei pe aceasta a antrenat-o, Stalin voind să-i elimine pe toți cei care se îndoiau de politica sa, sau care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
preparării unei modalități de soluționare a conflictului/diferendului. Practic, este vorba de stabilirea celei mai bune alternative de soluționare, care se compară cu cele avansate până la un moment dat, fiind mai apoi reținută de ambele părți. Ea nu depinde de interlocutorii negocierii, nu este o alternativă speculativă, ci este strict determinată și dependentă de resursele real mobilizatoare existente la momentul considerat. Stimec (2005), care comentează strategia propusă de Fischer și Ury consideră că s-ar putea vorbi de trei variante distincte
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
general liant, care este : comunicarea. Posibilitatea transpunerii totale a gândirii și trăirilor noastre în limbaj se vede pusă sub semnul îndoielii, de contradicția dintre varietatea infinită a acestora și numărul limitat de elemente ale codului, cu ajutorul căruia mesajele sunt transmise interlocutorului (câteva zeci de foneme, câteva zeci de mii de cuvinte, dintre care doar circa 2000 sunt folosite curent). M. Zlate (1994) arată că încă din 1969 Claude Flament nota „pentru noi există comunicare, când există schimb de semnificații". Se reține
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
anumit În distanța socială, 125-210 cm, cu un maximum de 210-360 cm, vocea este plină și distinctă, mai intensă decât ar fi în distanța personală; În distanța publică, 360-750 cm, și cu un maximum de peste 750 cm, discursul este formalizat, interlocutorul făcând gesturi stereotipe și putând deveni un simplu spectator, uneori comunicarea fiind asimilată cu un spectacol. Comunicarea prin imagini Viața modernă a adus odată cu transformările sociale, economice și culturale o serie de mijloace lingvistice de comunicare: afișe, fotografii, ilustrații, benzi
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
să iți exprimi sentimentele. 9. A comunica presupune a accepta conflictele. 10. A comunica presupune asumarea rezolvării conflictelor. Eficiența procesului de comunicare este asigurată de manifestarea următoarelor abilități: Ascultarea activă - capacitatea de a surprinde atât conținutul mesajului cât și emoțiile interlocutorului, pentru a asigura înțelegerea cât mai fidelă a mesajului; Transmiterea asertivă a mesajului; Identificarea surselor de conflict si utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a conflictelor; Utilizarea acestor abilități în diferite contexte de comunicare (dialog, comunicare de grup, comunicare directă sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
mai importante decât ale celorlalți Vezi drepturile celorlalți ca fiind cele mai importante Bariere in comunicare A. Bariere la nivelul procesului de comunicare: a. tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului (privirea critică, etichetarea, diagnosticarea etc.); b. oferirea rapidă de soluții (imperativele, amenințarea, moralizarea, chestionarea excesivă, oferirea de soluții etc.); c. lipsa de interes pentru nevoile și preocupările celuilalt (diversiunile, argumentul logic propriu, asigurarea că totul va fi bine). B. Bariere
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la întreaga categorie; b. Prejudecățile - atitudini negative ce impun generalizări nefavorabile în legătură cu membrii unui grup anume. Metode de îmbunătățire a comunicării A. Limbajul responsabilității este o formă de comunicare prin care îți exprimi propriile opinii și emoții fără să ataci interlocutorul, fiind o modalitate de deschidere a comunicării chiar și pentru subiectele care sunt potențial conflictuale. Se focalizează conversația asupra comportamentului și nu asupra persoanei, se evită critica, etichetarea, moralizarea. B. Exprimarea emoțională. Una din cauzele care provoacă dificultăți în comunicare
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
comportamentului și nu asupra persoanei. Specifică ceea ce vrei să schimbi • solicită schimbarea comportamentului; • solicită o schimbare secvențială; • solicită una sau cel mult două schimbări comportamentale; • specifică comportamentele concrete care trebuie modificate; • solicită schimbarea comportamentului care poate fi schimbat, pentru care interlocutorul are resurse de schimbare; • specifică ce comportament ești dispus să îl schimbi pentru a facilita comunicarea Focalizează-te pe consecințele comportamentului • specifică clar consecințele comportamentului; • oferă o întărire pozitivă pentru schimbarea comportamentului; • stabilește întărirea adecvată persoanei și comportamentului; • stabilește consecințele
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
o întărire pozitivă pentru schimbarea comportamentului; • stabilește întărirea adecvată persoanei și comportamentului; • stabilește consecințele negative ale comportamentului indezirabil. Exemple de bariere în comunicarea eficientă • tendința de a judeca, de a aproba sau de a nu fi de acord cu părerile interlocutorului; • oferirea de soluții, fie direct, prin sfaturi, fie indirect, folosirea întrebărilor într-un mod agresiv, autoritar sau cu o notă evaluativă; • recurgerea la ordine are ca efecte reacții defensive, rezistență, reacții pasive sau agresive; • folosirea amenințărilor; • moralizarea „ar trebui” sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
exemplu redăm cele patru reguli de bază pentru o interrelație, reguli care trec peste diferențele culturale și aspiră la un caracter de universalitate. Acestea se referă la: • necesitatea de a respecta intimitatea altuia, singurătatea și secretele; • necesitatea de a privi interlocutorul în ochi în timpul conversației; • obligativitatea de a nu discuta cu altă persoană tot ce are caracter confidențial; • obligația de a nu critica în public altă persoană. În același timp menționăm că sunt o serie de reguli care sprijină interrelația umană
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
la temperamentul flegmatic. Mult exagerate, luând forma pedanteriei, respectiv caracterul unei manii, ele pot apărea însă și la alte tipuri temperamentale, de pildă la melancolic. Gesturile retorice sunt cele care, fie însoțind, fie înlocuind vorbirea, au drept scop să convingă interlocutorul sau, ceva mai mult, să provoace acestuia o anumită stare emoțională sau afectivă. Limbajul gesturilor reprezintă cel mai vechi sistem de comunicare, el apărând pe scara animală cu mult înaintea vorbirii. El a servit și continuă să o facă la
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
al vieții psihice. Reguli pentru cuplurile care rezistă în timp 1. Adresați-vă unul altuia pe numele de botez; 2. Respectați unul altuia viața particulară (intimă); 3. Manifestați încredere reciprocă; 4. Fiți punctuali; 45 47 5. Uitați-vă în ochii interlocutorului în timpul conversației; 6. Nu vă criticați unul pe altul în public; 7. Sprijiniți-vă partenerul mai ales în absența acestuia; 8. Păstrați secretele; 9. Arătați-vă interesul față de activitatea psihică a celuilalt; 10. Fiți corecți și credincioși unul față de celălalt
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
nivel superior către cel de pe nivelele inferioare, dacă acesta din urmă nu a fost implicat în procesul elaborării lor. Cel care comunică nu trebuie să pornească de la premisa că ceea ce este foarte clar pentru el este la fel de clar și pentru interlocutorul său. Limbajul este o abstracțiune, o etichetare simbolică a experienței personale, care este doar o aproximare a realității. Fiecare dintre noi a acumulat prin experiența sa un vocabular care posedă sensuri particulare, legate de experiențele pe care le a trăit
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
noi a acumulat prin experiența sa un vocabular care posedă sensuri particulare, legate de experiențele pe care le a trăit. De aceea, este foarte important ca în procesul de comunicare să încercăm să cunoaștem adevăratele sensuri pe care le atașează interlocutorul anumitor termeni și construcții verbale, să facem efortul de a ne adapta la nivelul său de instruire și cunoaștere și să căutăm să folosim termeni adecvați nivelului său de înțelegere. Pentru a ne asigura de claritatea recepției mesajului nostru și
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
claritatea recepției mesajului nostru și a înțelegerii mesajelor celorlalți trebuie să solicităm și să oferim feedback sub forma reformulărilor. 57 59 Comunicarea care produce defensivitate Unul dintre cele mai importante obstacole în comunicare îl reprezintă comunicarea care îl face pe interlocutor să intre în defensivă. Când relațiile sunt încordate există șanse mari ca să apară blocaje în comunicare. Deosebim trei tipuri de comunicare care produce defensivitate: Comunicarea evaluativă Prin comunicare evaluativă înțelegem situația în care cel care comunică își etichetează interlocutorul sau
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
pe interlocutor să intre în defensivă. Când relațiile sunt încordate există șanse mari ca să apară blocaje în comunicare. Deosebim trei tipuri de comunicare care produce defensivitate: Comunicarea evaluativă Prin comunicare evaluativă înțelegem situația în care cel care comunică își etichetează interlocutorul sau acțiunile acestuia cu atribute îndeosebi negative, cum ar fi “incompetent”, “leneș”, “enervant”, “insistent” etc. A eticheta oamenii, chiar dacă atributele atașate acestora sunt pozitive, este o procedură stereotipă și neproductivă în procesul de intercunoaștere și comunicare. O dată ce am etichetat o
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
și neproductivă în procesul de intercunoaștere și comunicare. O dată ce am etichetat o persoană, este dificil să o mai percepem în totalitatea ei. În schimb, avem tendința de a vedea numai eticheta și nu persoana. Acest stil de comunicare provoacă defensivitatea interlocutorului, care încearcă să se apere, discuția abătându-se de la problemele ce trebuie rezolvate de fapt. Comunicarea dogmatică Indivizii cu vederi înguste, incapabili să accepte punctele de vedere ale celorlalți, au tendința de a transforma orice discuție într-o confruntare, în
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]