74,681 matches
-
iar după epuizarea acestor etape procesuale și sesizarea instanței se dă citire actului de sesizare, ca act de debut al cercetării judecătorești, conform art. 374 alin. (1) din Codul de procedură penală. Rezultă că, în orice etapă a judecății ar interveni solicitarea de împăcare a părților ca urmare a schimbării încadrării juridice a faptei, aceasta ar urma să fie respinsă ca inadmisibilă. ... 47. Din cele mai sus expuse se constată, așadar, că, prin lipsa corelării în noul Cod penal a instituției
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
cursul judecății, se produce o ingerință în drepturile inculpatului sub aspectul imposibilității de a-și adecva apărarea la noua configurație procesuală și al împiedicării acestuia - prin fixarea termenului-limită al citirii actului de sesizare ca moment final până la care poate interveni împăcarea - de a beneficia de efectele legale ale împăcării, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 și paragraful 3 lit. a) și b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
b) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 48. Curtea urmează să analizeze dacă soluția legislativă de noutate introdusă prin art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, constând în limitarea perioadei până la care poate interveni împăcarea, păstrează un just echilibru între, pe de o parte, interesul general, reprezentat de dezideratul general al stabilității procesuale, al evitării incertitudinii în derularea raporturilor juridice și al evitării exercitării abuzive a dreptului inculpatului de a invoca împăcarea părților, și
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
al măsurii legislative analizate, Curtea consideră că acesta nu poate fi afirmat în mod categoric, în lipsa unei explicații a inițiatorului Codului penal și în condițiile în care, față de vechea reglementare a Codului penal - care permitea ca împăcarea să intervină în tot cursul judecății, până la rămânerea definitivă a hotărârii -, nu au fost pronunțate soluții de constatare a neconstituționalității și nici nu s-au înregistrat dificultăți sistemice în procesul de interpretare și aplicare. Legiuitorul are dreptul, în temeiul art. 126
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
vechiul Cod penal și noul Cod penal) nu erau însă reglementate printr-o normă tranzitorie. În acest context, Curtea a reținut că reglementarea de către legiuitor a termenului citirii actului de sesizare a instanței, ca ultim moment în care poate interveni împăcarea, „este pe deplin justificată prin finalitatea urmărită, constând în limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice și în restrângerea posibilității de exercitare abuzivă a acestui drept“, sens în care a reamintit considerentul jurisprudențial de principiu
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
părților, reconfigurată în optica noului Cod penal, cu instituția schimbării încadrării juridice a faptei, nemodificată, în sensul că impunerea termenului-limită al citirii actului de sesizare a instanței împiedică producerea de efecte juridice proprii împăcării, atunci când, ulterior acestui moment procesual, intervine situația specifică a schimbării încadrării juridice a faptei într-una pentru care împăcarea părților este posibilă, ceea ce contravine prevederilor art. 16, 21 și 24 din Constituție. ... 58. Fiind vorba despre o lipsă de corelare normativă într-o situație specifică
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
Curtea Constituțională să ducă la restabilirea stării de legalitate și constituționalitate. ... 59. Astfel, cu privire la momentul citirii actului de sesizare a instanței, prevăzut de art. 159 alin. (3) teza finală din Codul penal, până la care împăcarea părților poate interveni și produce efecte juridice, Curtea s-a pronunțat în precedent, așa cum s-a arătat mai sus, prin Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, însă în mod subsidiar, deoarece nu justificarea acestui termen a reprezentat problema de drept analizată
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
drept în materie penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2015, interpretare potrivit căreia încheierea unui acord de mediere constituie o cauză sui generis care înlătură răspunderea penală, distinctă de împăcare, ce poate interveni în tot cursul procesului penal, până la rămânerea definitivă a hotărârii penale. Analizând această excepție, Curtea, prin Decizia nr. 397 din 15 iunie 2016, precitată, a constatat că efectul juridic al interpretării date de instanța supremă conduce la eludarea finalității
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
iunie 2016, precitată, a constatat că efectul juridic al interpretării date de instanța supremă conduce la eludarea finalității urmărite de legiuitorul noului Cod penal prin reglementarea termenului citirii actului de sesizare a instanței ca ultim moment până la care poate interveni împăcarea - finalitate care vizează limitarea în timp a stării de incertitudine în derularea raporturilor juridice -, aducându-se atingere prevederilor art. 124 alin. (2) din Constituție care consacră unicitatea, imparțialitatea și egalitatea justiției. În consecință, Curtea Constituțională a admis excepția și
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
din 17 aprilie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, sunt constituționale în măsura în care încheierea unui acord de mediere cu privire la infracțiunile pentru care poate interveni împăcarea produce efecte numai dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței. Art. 67 din Legea nr. 192/2006 a fost modificat în acord cu Decizia Curții Constituționale nr. 397 din 15 iunie 2016, prin art. II din
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
97/2018 privind unele măsuri de protecție a victimelor infracțiunilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 2 mai 2018, astfel că, în prezent, atât împăcarea, cât și încheierea acordului de mediere produc efecte juridice numai dacă intervin până la citirea actului de sesizare a instanței. ... 61. Considerentele anterior formulate nu pot fundamenta concluzia neconstituționalității pure și simple a tezei finale/sintagmei „și dacă are loc până la citirea actului de sesizare a instanței“ din cuprinsul dispozițiilor art. 159
DECIZIA nr. 222 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270558]
-
normei juridice este caracterul continuu al acestei interpretări, respectiv persistența sa în timp, în cadrul practicii judiciare, așadar, existența unei practici judiciare care să releve un anumit grad de acceptare la nivelul instanțelor. De aceea, Curtea Constituțională este abilitată să intervină atunci când este sesizată cu privire la existența unei practici unitare/neunitare de interpretare și aplicare a legii de natură a încălca exigențele Constituției, iar interpretările izolate, vădit eronate, nu pot face obiectul controlului de constituționalitate, ci al controlului judecătoresc (a
DECIZIA nr. 20 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270925]
-
al României, Partea I, nr. 857 din 18 noiembrie 2015, paragraful 15, sau Decizia nr. 286 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 863 din 1 septembrie 2022, paragraful 15). ... 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 22 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270965]
-
ca prin ministrul de resort sau alt reprezentant al puterii executive să reglementeze elemente esențiale ce configurează statutul polițistului, deoarece aceste elemente sunt cuprinse în chiar dispozițiile legale criticate. Astfel, acestea stabilesc obligația de plată și împrejurările în care aceasta intervine, cu menționarea principiului proporționalității pe care se bazează calculul sumei de bani datorate, făcând în acest sens referire la angajamentul pe care polițistul l-a încheiat cu instituția publică angajatoare la momentul nașterii raporturilor de serviciu. Cu alte cuvinte, legea
DECIZIA nr. 258 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270814]
-
a exercițiului dreptului fundamental la salariu, în sensul art. 53 din Constituție, ci vizează o redimensionare a politicii salariale în cazul personalului plătit din fonduri publice, aspect care se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului. ... 20. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în deciziile menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 21. Pentru toate aceste motive, în temeiul art. 146 lit. d) și al
DECIZIA nr. 35 din 16 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270970]
-
apreciază că instanțele naționale sunt cele în măsură să dispună pedepsele adecvate pentru infracțiunile de rele tratamente și omor (în general, cele săvârșite de către agenții statului). Cu toate acestea, trebuie să exercite o anumită competență de control și să intervină în cazul unei disproporții vădite între infracțiunea săvârșită și pedeapsa impusă. Cazurile în care Curtea a constatat o astfel de „disproporție vădită“ sunt cazuri în care indivizii au fost găsiți vinovați de infracțiuni grave, dar au primit pedepse excesiv de
DECIZIA nr. 627 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270861]
-
spre a facilita conectarea regiunilor la polii de dezvoltare, precum și integrarea localităților foarte mici sau izolate în rețele socioeconomice regionale; ... 9. subliniază că oportunitățile oferite de noile canale media și de comunicarea prin internet pot fi valorificate pentru a interveni rapid în scopul depășirii obstacolelor create de lipsa de acces la infrastructura educațională în regiunile rămase în urmă; ... 10. recomandă acțiuni de cunoaștere a circumstanțelor locale, în scopul revitalizării regiunilor în dificultate; ... 11. recomandă orientarea grupurilor de acțiune locală spre
HOTĂRÂRE nr. 34 din 7 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271039]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 325 din 8 iulie 1999, sau Decizia nr. 6 din 14 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 7 februarie 2003). ... 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale, atât soluția pronunțată, cât și considerentele pe care aceasta se sprijină își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 30. Distinct, referitor la invocarea Hotărârii nr. 283 din 10 martie
DECIZIA nr. 573 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270984]
-
care condiționează, într-o societate democratică, accesul liber la justiție și procesul echitabil, judecat într-un termen rezonabil de către o instanță independentă, imparțială și stabilită prin lege (Decizia nr. 853 din 28 noiembrie 2006, precitată). ... 22. Întrucât nu au intervenit împrejurări noi, care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale în această materie, soluția adoptată în precedent, precum și considerentele pe care aceasta se întemeiază își mențin valabilitatea și în cauza de față. ... 23. În ceea ce privește criticile de neconstituționalitate
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
drepturile și libertățile prevăzute de Constituție -, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate doar dacă „afectează“, dacă au consecințe negative, dar, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conțin, au consecințe pozitive în domeniile în care intervin. Curtea a arătat că verbul „a afecta“ este susceptibil de interpretări diferite, așa cum rezultă din unele dicționare. Din punctul de vedere al Curții, s-a reținut numai sensul juridic al noțiunii, sub diferite nuanțe, cum ar fi: „a suprima
DECIZIA nr. 637 din 13 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/270968]
-
circumstanțelor excepționale. Nu se aplică nicio retragere în legătură cu criteriile de eligibilitate și cu alte obligații și nu se aplică nicio sancțiune administrativă. Prin forță majoră se înțelege acel eveniment imprevizibil și imposibil de înlăturat, independent de voința omului, intervenit pe durata angajamentului, care împiedică executarea lui și care exonerează de răspundere partea care o invocă. Sunt recunoscute, în mod special, următoarele cazuri de forță majoră sau circumstanțe excepționale: a) decesul beneficiarului; ... b) incapacitatea profesională de lungă durată a solicitantului
SISTEMUL din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270932]
-
expertiză tehnică, demolarea clădiri existente. ... (7) Prin excepție de la prevederile alin. (6) lit. a) , lucrările prevăzute la alin. (1) lit. d) se pot finanța prin program și în situația în care spitalul este inclus în lista monumentelor istorice, dacă intervine declasarea acestuia de către Ministerul Culturii anterior emiterii avizului prevăzut la art. 23 alin. (1) din Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată, cu modificările și completările ulterioare. (8) Pe lângă condițiile generale prevăzute la alin. (6) , inclusiv în
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 49 din 26 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270777]
-
cererile și propun președintelui încadrarea personalului, în condițiile legii, cu excepția judecătorilor și a magistraților-asistenți; ... d) aprobă efectuarea concediilor de către personalul Înaltei Curți de Casație și Justiție, cu excepția judecătorilor. ... (2) Fișele posturilor se actualizează ori de câte ori intervin modificări ale atribuțiilor și se aduc la cunoștința personalului, sub semnătură. Secţiunea a 3-a Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție Articolul 16 (1) Președintele, vicepreședinții, președinții de secții și 4 judecători, câte unul de la
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
secțiilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru a-și exprima opinia cu privire la competența ori interesul secțiilor în soluționarea chestiunii de drept, în vederea stabilirii componenței completului. Articolul 39 (1) În situația în care, după desemnarea unui judecător-raportor, intervine transferul acestuia la o altă secție din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătorul respectiv își păstrează calitatea de membru al completului din partea secției în care activa la data desemnării. (2) Membrii titulari ai completurilor pentru asigurarea unei
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]
-
cei aflați pe listele de permanență, care va deveni membru titular al completului. Tragerea la sorți se efectuează după publicarea decretului de eliberare din funcție a judecătorului în Monitorul Oficial al României, Partea I. (4) Desemnarea unui alt judecător titular intervine și în cazurile de imposibilitate de exercitare a funcției de judecător pentru o perioadă mai mare de 3 luni. Articolul 48 Înlocuirea membrilor titulari cu judecătorii din lista de permanență se face potrivit următoarelor reguli: A. Pentru completurile de 5
REGULAMENT din 14 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/266535]