4,382 matches
-
de protoni). Acțiunea ei este rapidă și durabilă, atît în cazul ulcerului gastric, duodenal cît și în tratarea sindromului Zollinger-Ellison. Produsul este format din microcapsule enterosolubile ce conțin omeprazol, acesta fiind labil în mediul acid. Absorbția omeprazolului începe la nivelul intestinului subțire, biodisponibilitatea omeprazolului fiind de regulă de circa 35%.prezența alimentelor nu influențează absorbția omeprazolului, legarea de proteinele plasmatice atingînd un nivel de circa 95%. Se metabolizează complet la nivelul ficatului prin sistemul citocromului P450, cea mai mare parte a
Omeprazol () [Corola-website/Science/304082_a_305411]
-
crotine, este un act fiziologic normal, absolut necesar și deosebit de important pentru hrănirea iepurelui. Dacă la animalele rumegătoare, precum vaca sau oaia, acțiunea microorganismelor asupra hranei ingerate se produce în prima parte a aparatului digestiv, adică în stomac și în intestinul subțire, iar substanțele cu valoare nutritivă sunt absorbite de organism datorită suprafeței mari de digestie, la iepure, care este un rozător, microorganismele care descompun hrana se găsesc abia în partea finală a aparatului digestiv, și anume în cecum. Acest organ
Iepure () [Corola-website/Science/304273_a_305602]
-
animal.Impreuna acestea formează un organism.Unele organe la animale sunt mult mai bine adaptate decât cele ale omanenilor,ca de exemplu:organele de simt ochii,urechile.La câteva dintre animale organele lucrează identic că la om, de ex:inima,intestinele,pancreasul. Organe artificiale Traficul de organe
Organ () [Corola-website/Science/304287_a_305616]
-
sub formele de "celiachie a copilului" și "celiachie a adultului" (sau sprue indigenă), la care se adaugă "Dermatita herpetiformă Duhring" cu exteriorizare pe suprafața pielii. Este o afecțiune/boală autoimună cu atingere în special a aparatului digestiv, mai exact a intestinului subțire. Nu este o boală contagioasă, dar este ereditară și constă într-o intoleranță alimentară la gluten. Glutenul este, în sens medical, denumirea cumulativă pentru proteinele din următoarele cereale cu spic : grâu, orz, secară și hibrizii lor sau cerealele mamă
Celiachie () [Corola-website/Science/304396_a_305725]
-
unei componente cam indigeste a castravetelui crud, fac din castravetele murat o piesă de rezistență a alimentației umane, în special alături de produse din carne, în sezonul rece. Castravetele datorită calităților terapeutice poate fi utilizat ca remediu natural în tratamentul: iritațiilor intestinelor, reumatismului, gutei, arsurilor solare, constipației. De asemenea, acesta este un bun laxativ și contribuie la eliminarea toxinelor din organism. Ridurile pot fi combătute prin aplicarea unor creme sau măști pe bază de castravete. Proprietăți terapeutice extraordinare au și semințele de
Castravete () [Corola-website/Science/304432_a_305761]
-
importantă comemorare a soldaților morți și a veteranilor de război în cele două țări, mai importantă decât (Ziua Armistițiului). La începutul secolului al XX-lea, Imperiul Otoman avea reputația de „Bolnavul Europei”, slăbit de instabilitate politică, înfrângeri militare și lupte intestine ce au urmat unui secol de declin. În 1908, un grup de tineri ofițeri, denumiți Junii Turci, au preluat puterea la Constantinopol, iar Mehmed al V-lea a fost ulterior pus pe tron ca sultan cu rol decorativ în 1909
Campania Gallipoli () [Corola-website/Science/311584_a_312913]
-
și în organismul altor oi expuse la sângele și resturile placentare din spațiul de fătare, pe cale digestivă sau la nivelul leziunilor tegumentare. Prionii absorbiți pe cale digestivă se localizează mai întâi în ganglionii limfatici, în special la nivelul plăcilor Payer din intestinul subțire. Indiferent de calea de transmitere, prionii pătrunși în organism determină proteinele prionice normale să își modifice configurația spațială, pliindu-se în formă anormală și transformându-se la rândul lor în prioni. Aceste proteine modificate se acumulează treptat în organism
Scrapie () [Corola-website/Science/311767_a_313096]
-
orașului, în ciuda mijloacelor de asalt pe care le au adus asediatorii. În 1743 valiul a pornit o nouă campanie pentru a asedia Tiberias, dar când a ajuns în satul Lubiye din apropiere, a murit, se spune, de o boală de intestin. În anii 50 ai secolului al XVII Daher a lărgit regiunea pe care a stăpînit-o și și-a mutat capitala la Acra (Akka) El i-a lăsat la conducerea Tiberiei pe fiul său Djuleibi, apoi, pe fratele său Yussef. Aceștia
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
Glanda crește în volum la pubertate și la naștere și diminuă cu vârsta sau în caz de malnutriție. La femei tiroida este relativ ceva mai mare. La embrion glanda tiroidă se dezvoltă din mugurele epitelial nepereche al peretelui ventral al intestinului cefalic. Când mugurele se detașează, în locul său (mai târziu acesta constituie rădăcina limbii) rămâne gaura oarbă. Pacienții care suferă de afecțiuni ale glandei endocrine au variații ale nivelului energetic, au intoleranță la frig sau căldură, variații ale tonusului muscular, labilitate
Glandă tiroidă () [Corola-website/Science/311161_a_312490]
-
Ambra este o substanță aromatică de culoare cenușie cu aspect de ceară, format în intestinul unor specii de cașalot ("Physeter macrocephalus"). Ambra cenușie a fost considerată, în Evul Mediu, un medicament și folosită drept un tonic și afrodiziac, iar ocazional era utilizată pentru a da o aromă aparte unor mâncăruri. În prezent se întrebuințează și
Ambră () [Corola-website/Science/311245_a_312574]
-
cea asupra sângelui, unde, prin formarea unui complex cu fierul, blochează transportul oxigenului. În natură se poate găsi în regiunile cu gaze naturale, petrol sau cu vulcanism activ. Mai poate lua naștere prin procesele de putrefacție a substanțelor organice, în intestin, depozitele de gunoaie. În minerit gazul se formează prin putezirea lemnului folosit la susținerea lucrărilor miniere. De asemenea, acidul sulfhidric mai este produs de bacterii în procesul de putrezire a biomasei (cadavre de animale, resturi de plante, fecale, gunoi menajer
Hidrogen sulfurat () [Corola-website/Science/311280_a_312609]
-
mare au particularități evidente de adaptare la modul de viață marin. Multe dintre ele sunt mai mari (ca raport procentual din greutatea corpului) în comparație cu alte mamifere. Stomacul vidrei de mare este foarte mare și are pereții formați din numeroase straturi. Intestinul este foarte lung, depășind lungimea corpului de aproximativ 10 ori. Greutatea totală a tubului digestiv atinge 15,5% din greutatea corpului. Ficatul constă din 5-6 lobi, este mare (aproximativ 8% din greutatea animalului) și este dotat cu vezică biliară. Pancreasul
Vidră de mare () [Corola-website/Science/311791_a_313120]
-
degenerative în grosimea peretelui apendicular. Apendicita cronică poate să apară fie prin cronicizarea unei apendicite acute, fie ca atare de la început. Principalul simptom al apendicitei este durerea abdominală. Această durere poate semăna cu o indigestie sau cu o mișcare a intestinelor ori o trecere de gaze. Semnele și simptomele clasice de apendicită includ: Sugerează propagarea unei inflamații de la distanță sau din vecinătatea regiunii ceco-apendiculare, pe cale metastatică sau din aproape în aproape, la nivelul peretelui apendicular. Explică procesul infecțios apendicular ca pe
Apendicită () [Corola-website/Science/312975_a_314304]
-
în lipide, aceasta explică faptul că uleiul de ricin obținut prin presare la rece nu conține toxicul. Intoxicațiile cu ricina se datorează în special consumului din neatenție a semințelor de ricin, toxina acționând asupra organelor din tractusul digestiv că stomac, intestin, ficat, rinichi. În cele din urmă, toxina duce la distrugerea globulelor roșii. La ingerarea unei doze toxice mortale, moartea se va instala după circa 36 - 72 de ore. După ingerare urmează o stare de latentă de câteva ore, urmată de
Ricină () [Corola-website/Science/310836_a_312165]
-
obicei ulei de Ricin. Astăzi s-a renunțat la această recomandare din cauza toxicității rizomului și a reacțiilor adverse frecvente. Substanțele active din rizom paralizează musculatura netedă a celor mai multe specii de tenie, dar și a altor specii de viermi ce parazitează intestinul ("Ankylostoma", "Ascaris", "Bothriocephalus"). Rizomii de ferigă sunt toxici în perioada de încolțire. Conservarea îndelungată a drogului și administrarea cu un purgativ uleios îi mărește toxicitatea. Intoxicația se manifestă prin greață, vomă, colici abdominale, diaree, enterite hemoragice, icter, midriază până la amauroză
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore. Digestia începe extrabucal, în corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiată este aspirată cu ajutorul mușchilor puternici, care înconjoară tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și posterior, și anus. În intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
începe extrabucal, în corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiată este aspirată cu ajutorul mușchilor puternici, care înconjoară tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și posterior, și anus. În intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și posterior, și anus. În intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană. Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele de guanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le
Arahnide () [Corola-website/Science/310189_a_311518]
-
pentru a compensa deficitul de taurină. Față de calea naturală de sinteză a taurinei descrisă anterior, este bine de știut că în practică, taurina este sintetizată pornindu-se de la cisteină, metionină și vitamina E, sau se utilizează taurina naturală provenită din intestinul bovinelor. Taurina sintetică se obține din acid izethionic, care, la rândul său, provine din reacția oxidului de etilenă cu o soluție apoasă de bisulfit de sodiu. În produsele care conțin taurină, aceasta nu provine nici pe departe, așa după cum cred
Taurină () [Corola-website/Science/308860_a_310189]
-
membri ai grupului, contribuția lui Jones la Monty Python a fost deseori subestimată. Literatura recentă legată de fenomenul Python a pus accent pe rolul său important în menținerea unității și independenței creative a grupului. A fost diagnosticat cu cancer la intestin în octombrie 2006. Născut pe 5 mai 1943, în Sheffield, South Yorkshire, Anglia. Cel mai tânăr dintre Pitoni (la câteva săptămâni de Idle), Palin este numit deseori cu afecțiune „"the nice one"” („cel drăguț”, „cel amabil”). A studiat la Oxford
Monty Python () [Corola-website/Science/309765_a_311094]
-
de obez, cu numele improbabil de Creosote. De acolo, Palin și Jones încep să elaboreze asupra mediului nou creat, ducându-l la extreme logice sau ilogice : ospătarul îi oferă mâncare domnului Creosote până acesta explodează, acoperindu-i pe clienți cu intestine; sau cardinalii încearcă să tortureze o bătrânică cu perne moi și scaune confortabile.
Michael Palin () [Corola-website/Science/309872_a_311201]
-
este denumirea comună a unui vierme cilindric parazit, Ascaris lumbricoides, care poate parazita intestinul omului sau al animalelor. Boala produsă de acest vierme se numește ascaridioză. Este un vierme cilindric cu extremitățile ascuțite, de culoare alb-gălbuie și cu o lungime de 15-25 cm. Prezintă dimorfism sexual, femela fiind mai mare decât masculul. La capătul
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]
-
fiind mai mare decât masculul. La capătul anterior, limbricul are orificiul bucal, înconjurat de trei buze groase, iar la capătul posterior-orificiul anal. ul este primul din seria animală la care aceste două orificii sunt separate. Viermii adulți trăiesc în lumenul intestinului subțire al gazdei. Femela depune aici numeroase ouă (aproximativ 240.000/zi). În absența masculului, femela depune ouă nefecundate, care nu au capacitate infestantă. Ouăle rezultate din înmulțirea sexuată conțin o singură celulă ou, nedivizată (sunt unicelulare, neembrionate). Au un
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]
-
la 3 săptămâni. Ouăle embrionate contaminează solul, apa și plantele cu care au venit în contact. Ele pot fi înghițite de om sau animale odată cu acestea (prin consum de apă contaminată, fructe și legume nespălate, mâini murdare, geofagie). Ajunse în intestinul subțire, ouăle embrionate eclozează, eliberând larve care invadează mucoasa intestinală și ajung, pe calea circulației portale și limfatice, în ficat. Aici suferă un prim ciclu larvar de maturație, cu durata de 4 zile. Apoi, pe calea circulației sistemice, ajung în
Limbric () [Corola-website/Science/310433_a_311762]