5,236 matches
-
acomodări, ci și oarecum poetică sau realist magică. Nostalgia nu este după epoca Ceaușescu, ci după un timp în care regizorul și colaboratorii săi au fost copii sau adolescenți. Despărțirea de acea epocă (un fel de Ciao, Ceaușescu, așa cum se intitula o cronică apărută astăzi în Le film français) este, în același timp, o exorcizare și o celebrare. Este un film necesar, dar, întâmplător, nu este singurul care tratează această temă. Debutul în lungmetraj al lui Corneliu Porumboiu, A fost sau
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
curtea închisorii, pentru soția sa Mai era ceva de demonstrat ? A, da : Hitler este un gentleman-warrior afabil și intelectual, cu care ar fi fost o plăcere să stea de vorbă orice politolog Domnul Nicolaescu a fost modest atunci când și a intitulat filmul Oglinda : s-ar fi cuvenit să se numească Oglinda lui Antonescu într-atât figura sa domină filmul, și ca metri de peliculă, și ca intensitate ; celelalte personaje sunt episodice, dau apă la moară vorbelor sale (vezi Maniu Ștefan Radof
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
amintită Mihaela Rădulescu, cu o apariție scurtă, dar cu impact garantat)... Restul cronicii (adică mai mult de 75%) este o variațiune sprințară și locvace, desigur, doar este semnată de Andrei Gorzo ! pe tema Cine este naratorul acestei povești ? (cronica se intitulează E o falsă problemă, pentru că este clar de la bun început. Vocea din off este a lui Kiki, iar dacă acest lucru nu este limpede încă din start, după o scenă, două te prinzi ușor că ea este cea care povestește
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
un proiect ce ecranizează cartea lui Lucian Dan Teodorovici Circul nostru vă prezintă), și la scurte (cu regia unui scenariu scris tot de Teodorovici, O zi bună) și mai este de găsit pe lista câștigătorilor CNC și cu scenariul propriu (intitulat Casanova, identitate blestemată) al unui viitor lungmetraj semnat de Cătălin Saizescu... ! Las la o parte titlul acestuia din urmă (demn de un roman de gară) și mă întreb : nu ar fi trebuit fie Șerbănescu, fie Barna să stea la 10
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
sau poemul iubirii materne, să încline mai degrabă către „roman“. Dar nu puteam face altfel, căci se știe că poemele nu pot fi povestite. Jumătatea cea mai fascinantă a lunii este, însă, cea ascunsă. Poemul - care s-ar fi putut intitula Notre cher chagrin - stă ascuns în paginile cărții. Astrid Cambose Notă asupra ediției Între anii 1947 și 1958, Ecaterina Bălăcioiu Lovinescu a purtat o intensă corespondență, în mare parte secretă, cu fiica ei aflată la Paris. În anul 2011, scrisorile
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
dulap elegant de lemn. — Uite-l! Îmi întinde o copie xerox a unui document. Evident, originalul se află la avocatul meu... Mă holbez la prima pagină, cu inima bubuind să-mi sară din piept. E un document bătut la mașină, intitulat TERMENI CONTRACTUALI. Mă duc direct la linia marcată cu puncte de la sfârșitul paginii - și acolo se află semnătura mea. Mintea îmi zboară instantaneu la acea noapte întunecată și ploioasă. La seara cu Elinor, în apartamentul ei. La cum am semnat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
1924 de regizorul Karl Breslauer. Sinistrele imagini cu deportarea evreilor În trenuri pentru vite (o ficțiune În 1924) dovedesc o formidabilă intuiție a regizorului. După modelul acestei cărți, un romancier german, Arthur Landsberger, a publicat În 1925 un roman asemănător, intitulat Berlinul fără evrei (Berlin ohne Juden). Cei doi romancieri de limbă germană au sfârșit-o prost : Bettauer a fost asasinat În 1925 de un nazist, iar Landsberger s-a sinucis În 1933, la venirea lui Hitler la putere. Din păcate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
una nouă, destul de atipică : la fel ca și „crâșma jidovească”, „biserica creștină” ar fi și ea (prin rădăcinile ei iudaice) o invenție evreiască și, ca atare, ambele instituții ar fi la fel de malefice și demonice. Într-un articol publicat În 1993, intitulat „Bazele purificării”, liderul ucrainean ultranaționalist A. Șcerbatiuc susține următoarele : trebuie vărsare de sânge, Într-o „bătălie titanică de proporții cosmice”, astfel ca „ideea națională” să „deștepte din somn istoria ucraineană”, pentru a nu eșua „la jumătatea drumului dintre Crâșma jidovească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mări”, În America : „Ebreie,/ De dorul țării noastre, de alean,/ Tu mori plângând, privind peste ocean” (poezia Ebreia, scrisă de George Bacovia În 1924 ; <endnote id="cf. 779, p. 314"/>). Un alt cântec al evreilor care emigrau din România se intitulează chiar Rumanye, Rumanye și a fost scris În idiș și compus pe la Începutul secolului XX de compozitorul Aaron Lebedeff (1873-1960), originar din Rusia. România este prezentată ca un ținut legendar („A fost odată o țară dulce și frumoasă”), În care
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vor trece dincolo de sat”. La refuzul primarului, soldații evrei au luat hotărârea eroică de a traversa satul În vârful picioarelor, ca să nu Îi simtă câinii <endnote id="(184, p. 50)"/>. În 1891, Theodor Speranția a versificat o asemenea „anecdotă populară”, intitulând-o Jidanii la bătălie. Întreaga „armată evreiască” este parodiată, folosindu-se - cum crede etnologul Petru Caraman - unele elemente „de inspirație pur folclorică” : evreii sunt „Pe coceni Încălecați,/ De păreau curat soldați”, conducătorul oștirii merge călare „pe-un codoi/ de măturoi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVI-lea. El nu face parte, așa cum au susținut Marianne Mesnil și Assia Popova, „dintr-o legendă biblică apocrifă, Legenda lui Avram” <endnote id="(108, p. 236, n. 22)"/>, ci doar a fost copiat În același miscelaneu, Împreună cu amintita legendă. Intitulat Înțeleptul sau Învățătorul tuturor cuvintelor Domnului nostru Iisus Hristos, textul a fost redactat sub forma uzuală de „Întrebări și răspunsuri”. La Întrebarea „cari sunt particularitățile limbilor [= neamurilor] ?” se dă un răspuns ambiguu. La nu mai puțin de 30 de etnii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
p. 135)"/>. Este simptomatic faptul că romanul-foileton Le Juif errant, publicat de Eugène Sue În 1844, a fost tradus În chiar anul apariției sale atât În maghiară, de Sándor Petöfi, cât și În română, de Timotei Cipariu (care l-a intitulat Ovreiul neadormit). Pentru cărturarii ardeleni, condiția „evreului rătăcitor”, prigonit și lipsit de țară, a fost resimțită ca fiind asemănătoare celei a românului din Transilvania habsburgică. De curând, istoricul Sorin Mitu a pus În evidență compasiunea și empatia cu care românii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nedespărțit, mișcă cojile, le mână una-nspre alta, le părăsește, formează altele nouă, pe când carnea zugrăviturelor sale apare ca o materie, ca un Ahasver al formelor, care face o călătorie ce pare vecinică” <endnote id="(685, p. 283)"/>. Un poem „faustian”, intitulat Ahasveros În veacul nostru, a scris poetul minor Samson Bodnărescu, prieten cu Eminescu : „Zadarnic Încercarea ți-a fi [Iehova] de-a mă sfărma.../ M-ai pedepsi ? odată să fiu cu tine vecinic...”. Un text „eminescian”, cum se pronunță G. Călinescu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
reprezentările iconografice ale scenei Judecății de apoi de pe frescele bisericilor românești. Unele legende și texte apocrife sunt și mai explicite, fixând fiecărui trib evreiesc pedeapsa corespunzătoare patimii pe care acesta i-a provocat-o lui Isus. Este cazul textului apocrif intitulat Pentru blestemul celor douăsprezece neamuri jidovești, aflat Într-un miscelaneu românesc din secolul al XVIII-lea. La fel ca În tradiția vest-europeană <endnote id="(4, p. 168)"/>, sunt prezentate păcatele pe care le-ar fi săvârșit fiecare dintre cele douăsprezece
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XIX-lea, câteva texte vechi românești și-au dovedit importanța din perspectiva subiectului abordat aici. Aceste pamflete scrise sau tipărite au dat un temei zvonurilor și credințelor orale privind infanticidul practicat de evrei. Într-un manuscris românesc, datat 1784 și intitulat Obiceiuri. Rânduieli jidovești În toate lunile [anului] (mss. BAR nr. 1155), erau trecute În revistă mai multe feluri În care, chipurile, evreii ar folosi sânge de creștin : pentru prepararea „azimelor jidovești”, pentru „mâncări, chinături de sânge”, pentru „fărmecarea creștinilor ca să
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca să aibă de la ei milă și bun dar”, pentru ritualul de nuntă și cel de ungere a muribunzilor <endnote id="(98)"/>. Un alt text de acest tip (ticluit prin 1716 În spațiul polono-lituanian) este cel tipărit la Iași În 1803, intitulat Înfruntarea jidovilor asupra legii și a obiceiurilor lor și semnat de un oarecare monah Neofit Cavsocalivitul. Autorul era, chipurile, un fost rabin (Noih Belfer), convertit la creștinism (sub numele de Nicolae Botezatul) și apoi călugărit (sub numele de Neofit). Dar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ale evreilor în diferite conjunturi politice. Structura lucrării cuprinde patru capitole. Deși există o relaționare structurală și de conținut între ele, capitolele au fost concepute ca studii autonome, care pot fi citite și independent unele de altele. Primul capitol se intitulează: Comunitatea evreilor din Dorohoi între anii 1919 și 1937. În prima parte a capitolului am încercat să surprindem aspecte privind organizarea instituției comunitare a evreilor din Dorohoi, ca urmare, accentul cade pe probleme privind constituirea instituției comunitare, componența conducerii comunității
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
sens, devin utile demersului nostru, câteva aspecte legate de: constituirea și evoluția organizațiilor: Liga Apărări Național Creștine și Legiunea Arhanghelului Mihail; căile și mijloacele de propaganda; acțiunile entievreiești; atitudinea evreilor și de asemenea, reacția autorităților locale. Al doilea capitol se intitulează: Evreii din Dorohoi în timpul monarhiei autoritare a regelui Carol al II-lea. În prima parte a capitolului, am considerat necesar să explicăm contextul intern și internațional corespunzător perioadei cuprinse între anii 1938 și 1940. În anul 1938, în România se
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
acest sens putem aduce o contribuție la completarea unor aspecte legate de: înțelegerea contextului și a faptelor propriu-zise; reacția populației și a atorităților românești; problemele Comunității evreiești din Dorohoi, ca urmare a consecințelor acestui tragic eveniment. Capitolul al treilea este intitulat Evreii din Dorohoi în timpul guvernării antonesciano legionare (1940-1941). În perioada cuprinsă între septembrie 1940 și ianuarie 1941, România este stat național-legionar. În fapt, este o perioadă în care se realizează un compromis între generalul Ion Antonescu și Mișcarea legionară, iar
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreilor din Dorohoi sub aspecte ce țin de: modificările intervinte la nivelul conducerii instituției comunitare; a funcționării instituțiilor comunității; a problemelor generate de aplicarea legilor de expropriere a bunurilor evreiești; a relațiilor dintre Comunitate și autoritățile locale. Ultimul capitol se intitulează Evreii din Dorohoi în timpul guvernarii antonesciene (1941-1944). Perioada cuprinsă între anii 1941 și 1944, în care Conducătorul statului român a fost generalul Ion Antonescu, este una dintre cele mai complexe, dar și una dintre cele mai controversate perioade din istoria
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
vechi. Îți mulțumesc din suflet că te-ai gîndit la mine într-o chestiune importantă ca aceasta. Al d-tale, I. Lăudat N.B. Dacă îl publici îți dau voie să-i schimbi titlul ca în chestionarul D-tale. Eu îl intitulasem așa înainte de a cunoaște intențiile D-tale. Dacă găsești de schimbat cuvinte pentru variația stilului, de asemenea ești liber s-o faci. </citation> (4) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”4.III.1968”> Stimate Domnule Călin, 1. Nu trebuie
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
acum, poate mai plin de poezie și de farmec, avînd și o mai largă deschidere. Poate va veni nu peste mult timp și clipa exegezei, mai ales că ultimul manuscris inedit va apărea, sper, în curînd la Editura Dacia. Se intitulează Ființa istorică. Am scris despre lucrare un studiu ce va apărea luna viitoare în Viața Românească , însoțit de un capitol întreg din acest mic text de filosofie a istoriei. Nu mi-o luați în nume de rău, i-am fost
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sale Elena, a salvat de la pieirea sigură ce-i aștepta În Transnistria și Basarabia, după trecerea devastatorului tăvăluc rusesc. Pe 26 iunie 1948, CDE Huși a primit de la „centru” un material propagandistic Înșirat pe patru coli și jumătate format A4, intitulat: „Teze. S’a judecat procesul criminalilor din pogromul dela Iași”. Iată ce frumos Îi gratulaseră capii comuniști ai evreimii române pe cei care au condus destinele țării după abdicarea benevolă a regelui Carol al II-lea (6 septembrie 1940) și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
publica articolul lui Al. Tacu și C.N. Vasluianu intitulat <<Mediocritatea - un pericol social>>”. „Meritul” descoperirii unei „uriașe” greșeli nu aparținuse cenzorului plătit ci unor activiști de partid cu ștaif, anume, „Tovarășii Popescu Marin și Trocan”. Ca urmare, articolul a fost intitulat astfel: „Să se pună capăt mediocrității la Învățătură”. A doua intervenție nu a mai fost făcută pe conținutul ziarului citat ci pe „...o emisie a centrului de radioficare din data de 22 iunie 1964”. Iată buba și doftoricirea ei: „În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Vă recomandăm>> se populariza organizarea unui simpozion la Huși cu titlul <<Făurirea statului național român și importanța sa istorică>>. Una dintre comunicări ce urma să fie susținută de prof. C. Cloșcă, cercetător principal la Muzeul de istorie a Moldovei, se intitula <<Desăvîrșirea unității naționale și semnificația ei pentru istoria contemporană>>”. Datorită folosirii adjectivului „național”, Andrei a fost nevoit să intervină În text, de aici reieșind titlul „Îmbunătățit” prin extirpare: „Desăvîrșirea unității de stat și semnificația ei pentru istoria contemporană”. Frumos tras
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]