24,388 matches
-
din două-trei straturi de plasă(n.aut) [ix]Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX) [x]Amonte = în susul apei, spre izvoare (DEX) [xi]Fixă = vargă de pescuit fără inele și mulinetă, formate din mai multe tronsoane, care se strâng unul în celălalt.(n.aut.) [xii]Șenal = porțiune navigabilă în lungul unui râu, canal sau lac, destul de largă și de adâncă pentru
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
rândul...Sper că acest lăcaș de cultură românească - unic în Occident - se va putea desvolta și mai mult, putând astfel menține treaz spiritul național al românilor împrăștiați în întreaga lume de soarta mașteră, și - în aceelalș timp - va servi drept izvor de documentare cercetătorilor străini care doresc să cunoască mai bine poporul român.(1972) Dr. Mihai Cismărescu (München) *** Cu toată sinceritatea , eu cred că ceea ce ați realizat la Freiburg este o operă demnă de toată admirația. (12.III.1955) Arareori am
PENTRU SALVAREA INSTITUTULUI ŞI BIBLIOTECII ROMÂNE DIN FREIBURG de ION DUMITRU în ediţia nr. 130 din 10 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349599_a_350928]
-
specii strămutate.” Autorul își dorește un nou început în care Duhul Sfânt să umble liber peste conștiințele oamenilor, putând astfel acești bipezi să ajungă nemuritori. „Testamentul lui Aristotel”, poem pe care l-am publicat cu drag pe blogul revistei culturale „Izvoare Codrene”, are trei acte: Dimineața vieții, Amiaza vieții și Amurgul vieții. George Petrovai abordează din nou trecerea efemeră a omului pe Pământ, cu temerile, concepțiile și întrebările acestuia despre lume și viață. Asemeni filosofului grec Aristotel, autorul consideră că . „Universul
GEORGE PETROVAI- O CONŞTIINŢĂ A VREMURILOR ACTUALE, ARTICOL DE GELU DRAGOŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349648_a_350977]
-
la infinit să ne caute. S-ar putea să întârzie, pentru că are de șters lacrimile de pe fețele triste ale multora, pentru că vrea să răspundă rugăciunilor celor ce l-au invocat cu credință și stăruință. Nu-și va opri la infinit izvorul revărsării darurilor Sale față de noi, iar atunci când vom fi vizitați de El, de Însuși Mântuitorul sufletelor noastre, vom simți o fericire și o pace mai presus de durere și de suferință, de lacrimă și nevoință, ori de vreo sminteală oarecare
IPOCRIZIA – INFATISAREA SI PURTAREA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE?!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349671_a_351000]
-
tine și îngerii ar fi dorit să locuiască, dar tu nu ai rămas și locul copilăriei Pruncului Sfânt ! Până în ziua de astăzi lumina ta nu strălucește pentru că tu ai nevoie de Cel care este Lumina Lumii și Sarea Pământului și Izvorul Înțelepciunii și pilda viețuirii. Iubirea divină pogorâtă în tine a fost alungată în Egipt, a fost trimisă în munți... (Ev. după Matei cap 2 v 13-23) Vom păstra în inimi strălucirea Ei, vom porni pe urmele Lui cu îngerii, ne
CU GÂNDUL LA BETHLEEM de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349662_a_350991]
-
așternut” (pe pagina) și imagini tradiționalist-“gândiriste”, la domnul VICTOR BURDE, Albă Iulia/ROMÂNIA: “Azi oapte, Te-am vizitat Doamne,/fără să te anunț!/M-au furat visul și clipă de rugăciune/( ... )Port încă în mine Icoana Cerului,/aidoma unui izvor viu” ( cf. Icoana cerului). Întrucâtva, la fel de mistico-hieratic, dar mai heraldica, în expresie - doamna MIHAELA CLAUDIA CONDRAT, Tubingen/GERMANIA: “două trupuri/în lumina apusului/vom porni/scuturându-ne de povară/plictiselii/uniți/de epifanica lumină/de legămintele noastre/șoptite” ... (cf. Logodna
O ANTOLOGIE CÂT O BINECUVÂNTARE DE NEAM de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349642_a_350971]
-
neînțeles acum, dar lumea a fost armonizată prin El: „împlinit este miezul în meri/chiar înainte ca mugurii să-și/astâmpere frica vădirii/” - Săptămâna patimilor În lume există lucruri desăvârșite, floarea are o taină a albului desăvârșit, învierea vine din izvoare, e o nuntă mistică în nori, comoara armoniei divine se mărturisește în nuntă, în fecioară...: „copaci Grădinii, răstigniți în floare,/împrumutatu-ți-au și mâini și sânge,/iar Învierea vine din izvoare -/dar nimenea de Tine nu s-atinge!/Maria
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
o taină a albului desăvârșit, învierea vine din izvoare, e o nuntă mistică în nori, comoara armoniei divine se mărturisește în nuntă, în fecioară...: „copaci Grădinii, răstigniți în floare,/împrumutatu-ți-au și mâini și sânge,/iar Învierea vine din izvoare -/dar nimenea de Tine nu s-atinge!/Maria a răzbit printre zăvoare:/în noaptea-sfântă-a Florii - nu mai plânge!” - Taina florii. Este un glas al apei, apa curgătoare de la lume la lume...poetul scrie pentru creație în ansamblu, e un scris
CÂND DIAMANTELE SE FISUREAZĂ ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349657_a_350986]
-
precum și tuturor părinților. În prima parte a volumului, denumită „Omagiu închinat părinților”, se pot resimți cu ușurință zbuciumul și tristețea din sufletul meu. În alte două secțiuni („Oda iubirii” și „Pamflete. Poezii diverse”) am abordat tematici diverse care își au izvorul în sensibilitatea mea lăuntrica, experiențele trăite, iubiri împărtărșite, lecții primite de la viață , dezamăgiri etc. http://poetii-nostri.ro, În prezent, lucrez la pregătirea unui nou volum, iar poeziile mele sunt apreciate pe facebook https://www.facebook.com/gstanciulescu , precum și pe alte
GABRIEL STĂNCIULESCU de GABRIEL STĂNCIULESCU în ediţia nr. 2019 din 11 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350279_a_351608]
-
din spatele căreia nu voi mai zâmbi niciodată. * O, blestem al muritorilor! Noi nu vom putea fi niciodată asemeni cu zeii, nu vom putea niciodată cuceri aerul pur, curat al înălțimilor, nu vom putea bea în fiecare zi apa cristalină de izvor, fiindcă avem un blestem de înfruntat și o mască de purtat... Strigătele noastre ajung până la cer doar fiindcă provin din adâncurile tenebroase ale Iadului. Fiindcă zeii se pot îndrăgosti de noi și noi ne putem îndrăgosti de zei, dar nu
GUSTUL ÎNVENINAT AL INVIDIEI de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2316 din 04 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/350232_a_351561]
-
unde ești. Să știi cât de cumplite, de pline de teroare sunt adâncimile iadului", articulă clar, după care se dematerializă lent, ca și precedenta apariție. "Nuuuu!", am strigat, din nou. "Acest coșmar nu se va opri niciodată...". * Roua dimineții. Susurul izvoarelor. Atingerea ta. E simplu, sublim, perfect. Încărcat de divinitate. Atunci pentru ce acest blestem, acest chin fără sfârșit? De ce mă rătăcesc între personaje misterioase, între lumi paralele, între a fi și a dispărea? Doar pentru că am vrut să fii a
ULTIMUL DANS CU REGINA ŢIGANILOR (II) de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350227_a_351556]
-
Prin satul meu ce-l port de ani în gând, La fel cum se gătea în primăveri, Mă furișez adesea ascultând Bobocii alintați de-un soare blând Cum se deschid de bucurie-n meri; Cobor apoi pe râu, din deal, izvor, Doar să clătesc în ape cristaline, Stârnind mireasma pâinii din cuptor, A morii piatră, ca să mă strecor Prin lanul verde, crud, iarăși în mine; Ieri dimineață roua m-a trezit Când îmbăia de zor o ciocârlie, Dormeam pe câmp trifoi
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
mă aprind lumină, Să ard încă un an pe unde-s dus, Rugându-L să mă ia acolo sus Când lacrimile cerii-mi se termină, Acolo unde dorul nu mai doare Și lanul cântă doinele la nai, Acolo unde dragostea izvoare Și merii mei se bucură în floare, În satul ce e gura mea de rai. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Satul meu / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V, 09 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015
SATUL MEU de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350319_a_351648]
-
voia întâmplării. Mi-au plăcut două fragmente din scrierile lui. Primul: „Viața la voia întâmplării este ca apa revărsată: tulbure, glodoasă, grea de răzbătut, vajnică, zgomotoasă și repede trecătoare”, cel de al doilea: „Viața orientată după un ideal este ca izvorul nesecat: curat, limpede, gustos, răcoritor, înviorător, căutat de toți, bogat și pururi fără de sfârșit”. Referință Bibliografică: Alege-ți plaja, nisipul, vântul și stânca / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 822, Anul III, 01 aprilie 2013. Drepturi de Autor
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
Ediția nr. 1167 din 12 martie 2014 Toate Articolele Autorului Melodiile populare cântate de interpreta de muzică folclorică dobrogeană Elena Plătică aduc un dor răbdător al Deltei Dunării, al Dunării și Mării Negre, părțile de rai, la sfărșitul călătoriei fluviului, dinspre izvorul de sus, până la țărmurile capătului de drum al lui. Elena Plătică are glas potrivit să răzbată ca Dunărea și să aștepte ca marea. Unul pe care-l justifică nu numai pricina de comunicare ci și splendoarea așternută de el între
ELENA PLĂTICĂ. DĂRUIE CÂNTECULUI MULT DIN FRUMUSEŢEA EI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350312_a_351641]
-
Prohod să suferim... De-om dobândi măcar mesajul Jertfirii Celui Pătimit Vom reveni curați acasă Și cu păcatul răstignit ! De vom urca empatic, scara Pe drumu-acela dureros Ne-o curăți prin lacrimi Crucea Mântuitorului CHRISTOS ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R. Referință Bibliografică: De Prohod... / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1560, Anul V, 09 aprilie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian Buicescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DE PROHOD... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350336_a_351665]
-
această câmpie un dar al celor trei ape. Un dar mănos și bogat...Și mai cred că oamenii din țara sufletului meu vor încinge Bărăganul cu multe centuri verzi, care vor înmiresma lunile de mai cu albul florilor de salcâm, izvor dulce-auriu pentru harnicele albine. Cam așa arată strania „expoziție”cu tablourile Bărăganului, pictate de eternul Timp. Dar, în toate aceste peisaje există „ceva”care a rezistat capriciilor nemilosului „pictor”, ceva care apare în toate zările din toate vremurile. Este vorba
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
zările din toate vremurile. Este vorba de acele fântâni denumite odinioară de Odobescu „puț cu furcă”, adică fântâni cu cumpănă, semne neschimbate în schimbătoarele peisaje. Aceiași furcă seculară, aceiași cumpănă înălțată spre cer, de la care cere îndurare și...apă pentru izvoare, ca să umple ciuturile goale. Nu cerșesc apă pentru ele, ci pentru însetații Bărăganului. Dar, mai întâi, pentru pământul său veșnic pârjolit de arșiță. Așa le vezi în zare, de la mari depărtări. Cumpene rugătoare cu ciuturile mereu goale. Cumpene încremenite în
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Bărăganului este suferința apei. Și pentru pământ și pentru vietăți și pentru oameni.Și de aceea fântânile Bărăganului se roagă: Primește, Doamne, ruga fântânilor! Tot mai puține, tot mai bătrâne...unele fără ciuturi...altele fără cumpene...rupte, putrezite...altele cu izvoarele secate, ori astupate... Și dă-i, Doamne, Bărăganului însetat, apa vie cea de toate zilele! Altfel...altfel, va plânge amarnic, cu lacrimi de nisip... bântuit de fantomele „codurilor” roșii și portocalii. Din acest motiv am intitulat imaginea cu fântâna Bărăganului
FÂNTÂNA BĂRĂGANULUI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350318_a_351647]
-
Bastionului Croitorilor. În arhivele istorice ale orașului există încă notele privind cheltuielile făcute. Execuția s-a săvârșit în piața centrală a orașului (actuala Piața Unirii), în prezența autorităților, a nobililor și a generalului Giorgio Basta (Gheorghe Basta, despre care unele izvoare spun că ar fi fost albanez), care urmărise execuția de la fereastra unei case din piața orașului, punându-i apoi în țeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piața Baba Novac. Înfrângerea de la Mirăslău a fost catastrofală, murind 4.000
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
cât de multă apă intra într-un pahar, până când nu ți se varsă în pat. DEJA VU... • Umorul te salvează oriunde și oricind, daca nu te înfunda mai tare... • " Am mai auzit chestia asta, e deja vu!" • Bea apă din izvorul de unde beau caii. Calul nu bea niciodată dintr-o apă rea (Serafim de Sarov). • Are spirit, dar nu comercial... Poate că e mai bine așa. Cele mai multe ode sunt dedicate tiranilor odioși... Nu a jignit-o! Ia spus vacă, dar în
INSULA & DEJA VU de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350331_a_351660]
-
baroce fierte în culori de măslin; invizibilii treceau la lucru prin lanuri de orz în alte lumi, un dingo se măsura în oglinda cu vise a lumii De departe oglinda cu vise chema pe Julia May La gura apei de la izvoare Canoe pitite se-nghesuiau laolaltă Străvechi locuri de vânătoare Căi bătute de bouri... căi bătute de reni Spre alte lumi se pierdeau pășuni sub copite Stâlpi de totem și măști înviate Polonice din corn de oaie Imperturbabile cioplituri de tot
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Șanțuri... plâns de frunze...în canionul albastru Păstrătorul Salbei își asuma stăpânirea prin cingători brodate în curcubeu de fecioare Cascade cu bolovani suspendați la încrucișare de drumuri sterpe Din patru cingători... una lipsea zăpăcită prin păduri pe creste dințate, la izvorul vorbăreț, umbrit de pomi înțelepți Când ziua se năștea bătrânii înțelepți amintiră de văpaia păcii de demult în codrii cu fiare - De jur împrejur priveau stăpânii cingătorilor Stânci suspendate... cascade răspundeau în ecou Chemării cocoșului de munte la Soare-răsare Păstrătorul
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
May Se făcea noapte în iatac. În iatacul cu jar și saltimbanci pe pereți ochii plecați - Un șarpe dulce-amar Gură de femeie răscoaptă - Bărbați goi ademeniți fermecați de copaci Ploua cu poame de fulger - Nimfe cu copite se scăldau în izvoare halucinante Femei învelite în crini Șerpi întârziați la mijloc de drum aproape zâmbind printre cute Lemne pluteau zăpăcite pe râuri de palavre Țesători dirijau întețit șoapte de iubire sau pradă La războiul de țesut din iatac chinul suprafeței doinea plângerea
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
Școală, mereu în Misiune ! Dar ca să izbândească, 'cei Dascăli-Teologi, Mereu mă Rog la DOMNUL ! ai vrea și tu, să-L Rogi ? Noi, toată Dăscălimea, de Sus primirăm Cina Și Harul Pedagogic, să v-arătăm : LUMINA ! Prof.Paulian Buicescu, Lic.Thg.Izvoarele & Șc.Gimn.Bacea-Movileni, Jud.Olt, membru L.S.R.Fil.Olt & U.Z.P.R.(Rev."Cultura Vâlceană", ș.a.). Referință Bibliografică: LUMINĂ din LUMINĂ ! / Paulian Buicescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1671, Anul V, 29 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Paulian
LUMINĂ DIN LUMINĂ ! de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1671 din 29 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350350_a_351679]