10,381 matches
-
fiecărei țări; o strategie pe termen lung de stăpînire a marilor fluxuri de inteligență economică; un demers prospectiv integrat managementului conglomeratelor industriale; o politică de comunicare selectivă a informației. Protejîndu-se acasă, Japonia a "zburdat" în străinătate. Mai multe mari întreprinderi japoneze au fost implicate în afaceri de spionaj industrial, mai ales în S.U.A. Puternica rentabilitate a sistemului japonez se explică mai ales prin coerența alegerii obiectivelor și prin sinergia actorilor. Crearea MITI, ca organ de coordonare al ingineriei strategice a informației
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
prospectiv integrat managementului conglomeratelor industriale; o politică de comunicare selectivă a informației. Protejîndu-se acasă, Japonia a "zburdat" în străinătate. Mai multe mari întreprinderi japoneze au fost implicate în afaceri de spionaj industrial, mai ales în S.U.A. Puternica rentabilitate a sistemului japonez se explică mai ales prin coerența alegerii obiectivelor și prin sinergia actorilor. Crearea MITI, ca organ de coordonare al ingineriei strategice a informației, se înscrie în această optică de gestiune prin obiective. Principala caracteristică a serviciilor japoneze este o rotație
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
rentabilitate a sistemului japonez se explică mai ales prin coerența alegerii obiectivelor și prin sinergia actorilor. Crearea MITI, ca organ de coordonare al ingineriei strategice a informației, se înscrie în această optică de gestiune prin obiective. Principala caracteristică a serviciilor japoneze este o rotație studiată a cadrelor pe diferitele posturi și o urmărire susținută a lor de către puterea executivă. Japonia este prima putere care a făcut din "influență" un atu determinant al reușitei politicii sale industriale. Țările occidentale au încă și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a lor de către puterea executivă. Japonia este prima putere care a făcut din "influență" un atu determinant al reușitei politicii sale industriale. Țările occidentale au încă și acum dificultăți în a înțelege în profunzime mecanismele interne ale puterii inteligenței economice japoneze. Cauzele acestei eficacități japoneze trebuie căutate într-o cultură colectivă a informațiilor, mai curînd decît în puterea structurilor de învățămînt. Acoperirea lumii printr-o rețea de informații funcțională în timp real este astăzi o realitate de care trebuie să țină
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
executivă. Japonia este prima putere care a făcut din "influență" un atu determinant al reușitei politicii sale industriale. Țările occidentale au încă și acum dificultăți în a înțelege în profunzime mecanismele interne ale puterii inteligenței economice japoneze. Cauzele acestei eficacități japoneze trebuie căutate într-o cultură colectivă a informațiilor, mai curînd decît în puterea structurilor de învățămînt. Acoperirea lumii printr-o rețea de informații funcțională în timp real este astăzi o realitate de care trebuie să țină seama marile conglomerate industriale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
rețea de informații funcțională în timp real este astăzi o realitate de care trebuie să țină seama marile conglomerate industriale. Axa tehnoglobalismului, analizele prospective privind noile tehnologii și anticiparea modurilor de consum au făcut mereu parte dintre prioritățile conducerii economiei japoneze. O altă cheie de înțelegere e fundamentală: în Japonia, informația nu e un simplu bun pe care îl vinzi sau îl cumperi. Ea este intim legată de un comportament social, care se traduce prin mai multe niveluri ale limbajului, unul
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
abordare a competiției economice pe termen lung, detașîndu-se de constrîngerile legate de logica financiară occidentală, care conduce în general la lichidarea unei întreprinderi cu rezultate temporar deficitare. De asemenea, aceasta traduce un puternic și ofensiv fundament cultural al concertării întreprinderilor japoneze. În ultimii ani, Japonia a doua putere economică a lumii a traversat cea mai gravă criză de după al Doilea Război Mondial, criză din care pare acum să iasă. Un set de politici economice "de criză" a fost aplicat cu rigoare
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
sunt în această situație și numărul lor încă nu scade, iar în el nu sunt cuprinse și femeile. Numai Nissan, cumpărată de Renault, a închis 5 uzine, suprimînd 21.000 locuri de muncă. În situații similare se află și firme japoneze: NTT 21.000 locuri de muncă suprimate, Mitsubishi 9.900 ș.a., chiar dacă în cazul lor măsura s-a luat treptat și a fost însoțită de adjuvante menite să îndulcească lucrurile. Odată cu mondializarea, întregul sistem economico-social japonez, puternic afectat, e în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
se află și firme japoneze: NTT 21.000 locuri de muncă suprimate, Mitsubishi 9.900 ș.a., chiar dacă în cazul lor măsura s-a luat treptat și a fost însoțită de adjuvante menite să îndulcească lucrurile. Odată cu mondializarea, întregul sistem economico-social japonez, puternic afectat, e în curs de schimbare. Reperele tradiționale au fost pierdute. Azi, toată lumea știe că nu va mai lucra toată viața în aceeași firmă, chiar dacă încearcă să se mintă zilnic pentru a salva aparențele. Raportul între salariul minim și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cea din 1945-'47 ș.a.m.d. Japonia este în pană. Se confruntă cu prima criză majoră de după al Doilea Război Mondial, după decenii de euforie aproape irațională, susținută masiv prin credite scăpate de sub control. Se poate spune că maladia japoneză a fost principalul declanșator al crizei asiatice, via Hong-Kong, Bangkok, Singapore... Abia apoi lumea a început să deschidă ochii mari către Japonia. Asta nu înseamnă, însă, că Statele Unite de pildă -, principalul partener comercial, nu a continuat să-și finanțeze economia
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
continuat să-și finanțeze economia cu banii altora, datorată unui dolar supraevaluat, dobînda pentru titlurile de stat se situează la cca 1,6-1,7% în Japonia și la aproape dublu în S.U.A., ceea ce aspiră literalmente economiile din arhipelag, lipsind economia japoneză de capitalurile necesare relansării. Se estimează că aproximativ 1-1,6 mld. $ părăsesc țara în fiecare zi. Parteneriatul nu înseamnă lipsa competiției... Însă o asemenea atitudine aduce a lipsă de responsabilitate, în condițiile în care, dată fiind ponderea economică a Japoniei
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
mld. $ părăsesc țara în fiecare zi. Parteneriatul nu înseamnă lipsa competiției... Însă o asemenea atitudine aduce a lipsă de responsabilitate, în condițiile în care, dată fiind ponderea economică a Japoniei, consecințele crizei se internaționalizează, putînd afecta chiar economia americană. Guvernul japonez a pus la punct un program sever de asanare economică, concomitent cu sprijinirea de la buget a sectorului bancar, fiind vizate 17 bănci mai importante, aflate în derivă. Unele bănci, care nu au prezentat planuri trainice de recapitalizare, au fost chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cartea exporturilor. Caracteristică pentru mentalitatea niponilor este creșterea neîncetată a ratei economisirii. Actualmente, ea se ridică la 17% din venitul net, față de 12% în 1988, mult superioară ratei investițiilor, în ciuda unui nivel al dobînzii apropiat de zero. Acesta este capitalismul japonez, altădată triumfător, dar clientelar și paternalist. "Miracolul japonez" a devenit un clișeu. Potrivit revistei Fortune, printre cele mai mari 20 întreprinderi din lume, 9 sunt japoneze și numai 6 americane. Dar, dintre primele 20 cele mai profitabile, 12 sunt americane
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
neîncetată a ratei economisirii. Actualmente, ea se ridică la 17% din venitul net, față de 12% în 1988, mult superioară ratei investițiilor, în ciuda unui nivel al dobînzii apropiat de zero. Acesta este capitalismul japonez, altădată triumfător, dar clientelar și paternalist. "Miracolul japonez" a devenit un clișeu. Potrivit revistei Fortune, printre cele mai mari 20 întreprinderi din lume, 9 sunt japoneze și numai 6 americane. Dar, dintre primele 20 cele mai profitabile, 12 sunt americane și nici una japoneză. În aceste condiții, devine iminentă
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
superioară ratei investițiilor, în ciuda unui nivel al dobînzii apropiat de zero. Acesta este capitalismul japonez, altădată triumfător, dar clientelar și paternalist. "Miracolul japonez" a devenit un clișeu. Potrivit revistei Fortune, printre cele mai mari 20 întreprinderi din lume, 9 sunt japoneze și numai 6 americane. Dar, dintre primele 20 cele mai profitabile, 12 sunt americane și nici una japoneză. În aceste condiții, devine iminentă preluarea controlului asupra unor segmente ale industriei japoneze (automobile, electronice ș.a.) de către giganți străini, deja prezenți pe piață
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
printre cele mai mari 20 întreprinderi din lume, 9 sunt japoneze și numai 6 americane. Dar, dintre primele 20 cele mai profitabile, 12 sunt americane și nici una japoneză. În aceste condiții, devine iminentă preluarea controlului asupra unor segmente ale industriei japoneze (automobile, electronice ș.a.) de către giganți străini, deja prezenți pe piață. La fel s-ar putea petrece lucrurile cu anumite bănci sau activități bancare. De pildă, Deutsche Bank, devenită cea mai mare bancă din lume după preluarea lui Bankers Trust și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
preluarea unei părți importante din piața americană și un rol major în restructurarea sistemului financiar japonez; un alt exemplu poate fi preluarea de către Citygroup a lui Nikko Securities 22. "Ar fi naiv să se creadă, cum afirmă fostul prim-ministru japonez, Ryutaro Hashimoto, că nici un gigant industrial japonez nu poate să dispară. Desigur, ei nu se vor evapora în atmosferă, ci vor putea fi absorbiți de concurenți mai puternici decît ei, potrivit legii sistemice a acumulării și dezacumulării de capital"23
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și un rol major în restructurarea sistemului financiar japonez; un alt exemplu poate fi preluarea de către Citygroup a lui Nikko Securities 22. "Ar fi naiv să se creadă, cum afirmă fostul prim-ministru japonez, Ryutaro Hashimoto, că nici un gigant industrial japonez nu poate să dispară. Desigur, ei nu se vor evapora în atmosferă, ci vor putea fi absorbiți de concurenți mai puternici decît ei, potrivit legii sistemice a acumulării și dezacumulării de capital"23. Ce rapide sunt transformările! Japonia, care altădată
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
plan internațional, în special în lumea arabă, în Africa și America de Sud. În ultimii ani, Tokio caută să-și sporească independența față de Statele Unite, deși astfel ar rămîne foarte singură în regiune, unde vecinii sunt foarte reticenți, neuitînd ororile din timpul ocupației japoneze, iar China a devenit un concurent foarte serios. Beijingul a cam ocupat prim-planul în Asia, opunîndu-se ferm la solicitata intrare a Japoniei ca membru permanent în Consiliul de Securitate al O.N.U. În plus, conflictul cu Rusia privind
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
socială într-un viitor previzibil. Bicicleta chinezească nu se va opri, chiar dacă poate cunoaște o relativă reducere a ratelor sale de creștere economică. Acum un sfert de secol, producătorii americani de automobile au reușit să impună contingentarea importurilor de automobile japoneze. Istoria nu se poate repeta acum însă, pentru că industriile sunt altele (textile, mobilă etc.), mult mai fragmentate și cu foarte mulți detailiști americani dependenți de aceste importuri. Dar ascensiunea Chinei va avea impact nu doar asupra economiei americane, ci și
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
merită citite. Bibliografie Evelyn Waugh Întoarcerea la Brideshead. Amintirile sacre și profane ale căpitanului Charles Ryder. Traducere din limba engleză și note de Mihnea Gafița. București: Leda Grupul Editorial Corint. Colecția "Maeștri Leda", 2009. Un gentleman la Darlington Hall Scriitorul japonez Kazuo Ishiguro naturalizat în Anglia încă de la vîrsta de șase ani (adică din 1960) s-a născut la Nagasaki și e greu de presupus că trauma celui de-al doilea război mondial nu și-a pus amprenta asupra operei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
literaturii Prozatorul Haruki Murakami a contribuit enorm, prin multitudinea romanelor sale (scrise pe parcursul a trei decenii deja de activitate), la crearea unui liant cultural între universul nipon și spațiul euro-american. Motivul pare simplu la prima vedere. Murakami este un scriitor japonez cu o viziune occidentală asupra literaturii. Totuși, observația, deși valabilă, nu explică integral popularitatea autorului (născut în 1949), atît în Orientul extrem, cît și în Vest. Temele lui, împreună cu perpectiva modernă pe care o dezvăluie în raport cu scriitura și literaturitatea îl
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
iubita de o noapte, al cărei nume nu îl știe și pe care se teme că nu o va mai regăsi, se amestecă ingenios în 19Q4, creionînd un decor narativ și estetic de o valoare fără precedent în opera scriitorului japonez. Trimiterea la 1984 de George Orwell constituie, în romanul de față, un truc epic mult mai complex decît și-ar imagina cineva la o familiarizare superficială cu textul lui Murakami. Acțiunea se petrece, într-adevăr, în Japonia anului 1984, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
nu doar literatura, ci și viața. Big Brother îmbracă, în romanul lui Murakami, redingota prozatorului tipic, din orice timp și din orice spațiu. Universul său "concentraționar" iese din magma textuală, acoperind treptat și aici avem contribuția ideologică fină a autorului japonez! intervalul existențial. 19Q4 "plasează" o asemenea temă sofisticată, cum spuneam, pe fundalul dinamic al unui thriller psihologic, cu excelente incursiuni metodologice în literatura politică sau în cea sentimentală. Murakami e de aceea, fără îndoială, un scriitor total. Și un cititor
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
său. Acesta, de altfel, îi și propune o afacere ce va schimba brutal viața protagonistului. Îi cere să rescrie romanul unei fete de șaptesprezece ani (Fukaeri), intitulat Crisalida de aer. Romanul în cauză conține o intrigă fascinantă (unică în literatura japoneză, crede Komatsu), dar stilul redactării sale lasă de dorit. Tengo, un excelent povestitor, ar putea remedia neajunsul, remodelînd textul și făcîndu-l perfect. Deși ezită inițial, considerînd situația nu numai ilegală, ci și imorală, tînărul profesor acceptă în cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]