5,821 matches
-
este numele vânturilor din Oceanul Indian în jargonul marinăresc.) Telegrama lasă să se creadă că Crowhurst, care a trecut de Capul Bunei Speranțe, navighează acum în jurul Africii. Realitatea este foarte diferită: navigatorul solitar se găsește la câteva sute de mile în larg de Rio de Janeiro. Crowhurst își desfășoară toată abilitatea pentru a nu se face văzut de vreo navă braziliană. Strănepotul cancelarului Bismark, contele Alexander von Bismark, 33 de ani, e arestat la Copenhaga pentru trafic de narcotice. În 1939, Chamberlain
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
pliuri și singurătate. Aș fi putut aduce o contribuție esențială, aveam pașaportul pentru San Diego, dar afurisita asta de indispoziție reumatică... „La 10 iulie, vasul englez «Piccardy» zărește un iacht fără cârmaci, plutind liniștit pe Atlantic - 1.200 kilometri în largul Azorelor. Iachtul se numește «Teignmouth Electron». «Piccardy» abordează yachtul și-l conduce în portul Santo Domingo. Nici o urmă de Crowhurst. Avioanele scrutează orizontul zadarnic. Echipamentul pentru plonjoane submarine a fost găsit în cabină. Astfel se spulberă ultima speranță a doamnei
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
generale cu cele particulare.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) BURERIU Lucian „Prezent în fiecare e-un spirit de partid Și prețuim bărbatul ce-i vremilor catarg; Ideile-i, ca ample stindarde, se deschid Și se transformă-n faptă, se dăruiesc spre larg.“ („Suntem în sărbătoare“, Orizont, 26 ianuarie 1978) BUZEA Constanța „Primește-n casa sufletului oaspeți Țara și maica noastră născătoare Sărbătorind în ceasul alb al iernii Șaizeci de ani-stejari la Scornicești, Spune cuvântul care ocrotește Și via, și stejarii românești Un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
care s-a acordat în societatea noastră, dar mai vârtos în anii de după cel de-al IX-lea Congres al PCR creșterii și întăririi bazei materiale a culturii. Problema nu și-a pierdut din actualitate, dimpotrivă, odată ce o găsim pe larg tratată în proiectul de Directive al Congresului al XIII-lea al PCR, directive ce prefigurează dezvoltarea economico-socială a României în cincinalul 1986-1990, cu orientările de perspectivă până în anul 2000, care, de fapt, nu e prea departe. Mai cu seamă în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
septembrie 1972) „Comunismul nu înseamnă o viață de cazarmă, ci dimpotrivă, o înflorire a vieții umane sub toate aspectele ei fundamentale.“ (Familia, decembrie 1976) HINOVEANU Ilarie „Deodată țara noastră, deodată, ca-n trecut Și-a scos din tinda sfântă spre larguri omenia, El - stâlpul de la poartă, El - steagul desfăcut, El, Ceaușescu - fiul, Ea, mamă - România!“ („Deodată“, Ramuri, 15 februarie 1973) „Lui se cuvine floarea cu sufletul aleasă, Lui - fericirea noastră de-a fi stăpâni în casă, Lui Ceaușescu - omul, azi, sinceră
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Eroi, oșteni și meșteri, luptăm cu bărbăție, Partidului credință statornic am jurat; Spre comunista zare, slăvită Românie, Ne poartă Tricolorul eroic înălțat.“ („În veac de măreție“, Scînteia, 28 decembrie 1972) „Progresul comunist e vie rază Spre comunism chemându-ne în larg. Spre noi victorii! - viu semnalizată Fiece schelă, fiece catarg.“ (Scînteia, 27 ianuarie 1978) NETEA Vasile „S-au realizat condiții de viață demnă, de libertate și cultură pentru toți cei care trăiesc pe acest pământ, pentru toți cei care muncesc în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în anul viitor au apărut «noi opere de mare valoare», cu «un rol important în întreaga activitate cultural educativă». O cerință rămâne mereu actuală: literatura «trebuie să promoveze cu mai multă îndrăzneală spiritul revoluționar în noile creații, să reflecte pe larg marile realizări ale poporului român, epopeea constructorilor socialismului, care, într-o perioadă istorică scurtă, au ridicat patria noastră pe culmi înalte de progres și civilizație». Este vorba de cei 40 de ani de la victoria revoluției de eliberare socială și națională
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tinerețea noastră Partidului datoare“, Scînteia tineretului, 30 aprilie 1958) „De sub cenușă de foc când sângeram în «Țara nimănui», ne răscoleam gândul rănit prin cuvintele lui. Când treceam sub Arcul de Triumf din clipe prefăcute în statui ne înălțam speranțele spre larg prin cuvintele lui. Și azi în miez de vară când soarele coboară din gutui, ne rezemăm întreaga țară de cuvintele lui.“ („Partidul“, România literară, 19 august 1971) TEOCTIST, Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române „Asemenea tuturor fiilor patriei, și noi, slujitorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
lumi întregi, Eu mi-am deschis al lumii fraged lut, Așa cum casa nouă o începi Tăind ferestre-n zidul nevăzut, Precum corabia o-ncepi cu un catarg Și cum cu cântecul începi vioara, Partidul, întâlnindu-l, m-am avântat în larg Și m-a muiat în aurul ei vara.“ („Uit să fiu singur“, Cântarea României, decembrie 1987) TOMUȘ Mircea „În conceptul actual românesc de independență națională și în practica actuală a independenței de stat a României la care contribuția gândirii teoretice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
m-am vrut demn și el m-a-nvățat cum pot fi. În numele lui: răsunetul viu al țării. În cinstea lui: eu însumi - devenit rod bogat. În dragostea lui: acest prezent și viitor de aur cu care am ieșit în largul lumii!“ („Poem partidului“, Tribuna, 19 august 1971) „Bărbatul țării, lângă orice suflet Și lângă orice ram, și râu, și grână, Înseamnă-aceeași mare Bucurie: Partidul, Timpul, Patria Română!“ („Bărbatul țării“, Cronica, 9 februarie 1973) „Cu tine curcubee scriem pe zare Și
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dar atunci parcă nu-l deranja atît de tare, căci chestia asta nu avea nici o legătură cu realitatea. Așa stînd lucrurile, putem crede că faptul că astăzi nu găsea pe nimeni pe-afară îl făcea să se simtă mai în largul lui. Da’ de unde ! Dănuț își dorea, firește, să mai fie și alți copii prin fața blocului, își dorea - cum se spune - tovarăși de joacă, deși, propriu-zis, el nu participa la jocul lor, ci se uita numai. Era cam ciudat că nu
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
plăcută în memoria mea, chiar dacă condițiile de viață erau grele, a contat foarte mult atmosfera extrem de plăcută de acolo, care făcea mai mult decât unele evenimente cu pretenții, dar care erau mult mai „scorțoase”, și unde nu mă simțeam în largul meu. Sala DALLES - U.C.S.B. București 1989 Pentru a scrie cum am ajuns să expun la sala Dalles UCSB din București, trebuie să pomenesc aici despre o persoană care m-a ajutat foarte mult. Este vorba de Victor Ernest Mașek
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
în tăcere, amintindu-ne că cu ani în urmă din acest loc lumina puternică se reflecta spre întinsa mare, dirijând ambarcațiunile pescarilor ce se întorceau din larg după o zi de pescuit, ajutându-i să găsească drumul spre întoarcere din larg spre casă. Marea era liniștită, cât puteai privi cu ochii numai apă și cer, o liniște deplină; din când în când se auzea câte un strigăt al unui pescăruș ce zbura prin apropierea noastră. Valurile mării se izbeau spărgându-se
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
cameră la Gheorghe Boancă, fiecare venind cum era obiceiul cu câte ceva de ale gurii, și nelipsind paharul ce-l avea în cameră în dotare. Imediat au început să apară și oficialitățile de la Cultură, petrecerea deja începuse, aici eram cu toții în largul nostru, mai comod îmbrăcați și cu o poftă mai mare de petrecere, știind că dimineață fiecare se îndrepta înspre locul de unde venise, astfel ultimele ore pe care le mai aveam de petrecut împreună doream să fie ceva frumos și de
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
vedem persoane, nu programe de partid“, spunea el. „Videopolitica tinde să distrugă - mai mult sau mai puțin, în funcție de loc - partidul“, de aceea „puterea micului ecran este mai mică atunci când votul se dă pe liste de partid și se simte în largul său atunci când sistemul electoral este și el personalizat, adică atunci când se votează în colegii uninominale, pe candidați individuali“. (În paranteză fie spus, iată că sistemul nostru electoral sa adaptat și el la cerințele televiziunii.) Lucrul pe carel afirma Giovanni Sartori
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
sînt capabil de ură. N-am urît niciodată. Cum ar fi spus: Nu sînt capabil de dragoste. N-am iubit niciodată. Vine de cîteva zile, la aceeași oră, pe digul care pătrunde În mare În formă de T, privind În larg fără să se ferească de valurile ce stropesc digul. Ce vede dacă n-a iubit și n-a urît niciodată nimic? Mi se pare că toți cei care au iubit țărmul s-au simțit În mod necesar negați de ceea ce
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
risipit demult, În loc să privim valul care se lovește tocmai acum de țărm? Fericirea, pentru că ne vorbiți mereu despre ea, nu este de a trăi din plin fiecare clipă și de a nu o trăda? Ia-tă-ne aici. Adulmecam vîntul, privim În largul mării, ne bucurăm la venirea fiecărei corăbii, nu aceasta e fericirea? De ce-am regreta corăbiile care au plecat cînd, iată, ați venit voi, iar după voi vor veni alții? Și pe tine, Ulise, te vom uita. Fii prietenul nostru
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
În ochii sfinxului. CÎntecele de sirenă vin uneori din urmă, iată ce nu cunoștea Ulise, dar zeiței Mnemosyne nu-i putem cere altceva decît să nu uităm nimic din ceea ce ne poate apăra de frig. Tot ce se pierde În largul mării mă contesta, Însă mă și ajută să mă definesc. Ulise a rătăcit pentru a ne spune că țărmul este nu numai limita, ci și singura speranță a mării. Și În timp ce respirația cenușie a zorilor clarifică golful, mă gîndesc că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe verticală nu dărîmÎnd templele antice, ci Între ruinele acestor temple. Era o speranță pe care omul singur o căuta printre ruine. Căci pentru un Ulise gotic, Ithaca n-ar mai exista. El și-ar căuta salvarea și adevărul În larg, adică tocmai acolo unde Ulise se ferește să ajungă corabia sa. Poate și datorită acestei experiențe gotice antichitatea redescoperită În Renaștere nu mai este aceeași cu cea dispărută. Ieșind din nou pe țărmul mării, Afrodita arată altfel. Tocmai marea artă
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
tem oare mai mult de dragoste decît de moarte?... Pentru că nu există, poate, decît acest fir de nisip care cade acum din clepsidră. Iar următorul nici nu știu dacă va mai cădea...) Endimion se teme de luciditate ca Ulise de largul mării. Pipăie marginile somnului și se cufundă În vis. Pentru el firul Ariadnei care-l scoate din labirint este un drum dureros. Reintră atunci În curgerea timpului din care a vrut să se sustragă deși a Înțeles că numai Într-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
rostirea sa o eleganță sinceră, o căldură care avea darul să apropie personajul de spectatori. În comedie, chiar și în comedia satirică sau în cupletul de revistă, Aurel Munteanu avea o intuiție precisă, sesizând fără dificultate specificul. Se afla în largul său, atât în Zefir din Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan, cât și în comedia Craii de tobă de C. Colonas, în rolul unui banal perceptor de impozite, crai și șperțar. Multe generații de spectatori au putut urmări cu încântare și
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
față cu dictatura Văzând astăzi, la atâția ani de la premieră, filmul lui Dan Pița Faleze de nisip, constatăm că el conține destule elemente care să-l fi făcut indezirabil. Privit din punctul de vedere al dictaturii, în cadrul, nu-i așa, larg democratic pe care-l instaurase, filmul este o suită inadmisibilă de erori. Eroarea fundamentală este de a nu vorbi aceeași limbă limba cenzurii, a CCES-ului, a tovilor Dulea, Bâtlan și alți mărunți dumnezei culturali. în mod de-a dreptul
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
fel de soclu, cu câțiva centimetri deasupra publicului, cu lumini, microfoane și tot tacâmul. Mise-en scene L.P., firește, care venise cu o zi înainte la NEC pentru a pune la punct fiecare detaliu. Și care, firește, se simte foarte în largul său în această postură de comandă regizor, deh ! Și citește. După nici trei rânduri, tonul e dat, iar eu, singur în fața tuturor alături de L.P., nu mi pot stăpâni hohotele de râs. Altfel spus, sunt expus, sedus. Dar, odată terminată proza
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
scrisuri. (1) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”11 april[ie] [1]965”> Tovarășe Călin, Poate te-ai întrebat de ce promisiunea mea n-a sosit mai devreme. Am ezitat cam mult din cauza motivului pe care acum îl cunoști pe larg. Ceea ce trimit sînt niște însemnări, deci ceva mai mult decît o recenzie , și doresc să apară ca atare. Pe deasupra sînt și scurte... În legătură cu ceea ce am discutat, aștept de la voi o sugestie apropiată de concretețe. Dacă timpul nu te presează prea
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
presă (ca în ultimul număr din Gazeta literară) . Ceea ce te rog mult e să apară neaparat în nr.4. Urbanitatea lui este, cred, o lecție pentru A. M. care adoptă o poziție jignitoare în scrisoarea sa. Urmează să-ți scriu pe larg. Mihai Drăgan </citation> (30) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”5 iunie 1968”> Dragă Costel, Îți scriu cu întîrziere; de data aceasta însă am prea multe motive. După revenirea la Iași (acele trei zile au fost o evadare liniștitoare
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]