5,957 matches
-
gingașă și argintie”, cu sunetul ei dulce. Se convertesc astfel sugestiile războinice între-altele estetice, harpa de aramă însemnând și cântarea. În oda La Heliade, lira apare cu înțelesul pe care îl va conține ulterior harpa, întrucât, de altă factură decât „lira vibrândă de iubire”, ea „cântă de mărire”, stârnind furtuna oceanică, alegoria romantică, byroniană, a trăirii violente. „Sublim însă e cântul când țipă și ia-n goarnă Talazurile negre ce turbă, se răstoarnă, Și spumegă ca furii și urlă-ngrozitor.” Amintirea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Artemis, București, 1994, p. 173. 531 Jörg Guido Hülsmann arată că "inflația sub forma devalorizării era modestă în comparație cu cea creată de sistemul bancar și mai ales cu inflația ce caracterizează epoca noastră, a banilor de hârtie. Între 1066 și 1601 lira engleză de argint a fost devalorizată cu o treime. Cu alte cuvinte, de-a lungul a mai bine de 500 de ani regii englezi au gonflat stocul monetar cu 30%". Vezi și Etica producției de bani, Editura Universității "Alexandru Ioan
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
să plătească soldații. A încercat să împrumute 3000- 4000 de dolari de la negustorii din Boston, dar evident că bonitatea guvernului nu era printre cele mai ridicate. Într-un final, statul Massachusetts a decis, în decembrie 1690, să tipărească 7000 de lire în bancnote pe care să le folosească pentru plata soldaților. Bănuind că cetățenii nu vor accepta bancnotele neconvertibile, guvernul a făcut o dublă promisiune când a emis banii de hârtie: că, în câțiva ani, îi va converti în aur sau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bancnotele au continuat să rămână neconvertibile în următorii 40 de ani. Nu mai târziu de luna februarie a anului 1691, guvernul a declarat că emiterea de monedă rămăsese destul de "în urmă" și a recurs la tipărirea a 40.000 de lire pentru a-și plăti toate datoriile extraordinar de mari, mințind, din nou, că aceasta va fi ultima emisiune de bancnote. Dar statul a descoperit că majorarea ofertei de bani, asociată cu o scădere a cererii pentru bancnote datorită accentuării neîncrederii
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bancnote a produs o majorare a prețurilor și a restrâns exporturile din colonie. În acest fel, "penuria" monedei metalice a devenit mai degrabă, instrumentul decât cauza tipăririi bancnotelor. Astfel, în 1690, înainte de apariția năpastei tipăririi de bancnote, 200.000 de lire, în monedă de argint, erau disponibili în New England; cu toate acestea, până în 1711, cu Conneticut și Rhode Island urmând exemplul emiterii de bancnote, 240.000 de lire, în bani de hârtie, au fost emiși în New England, iar argintul
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Astfel, în 1690, înainte de apariția năpastei tipăririi de bancnote, 200.000 de lire, în monedă de argint, erau disponibili în New England; cu toate acestea, până în 1711, cu Conneticut și Rhode Island urmând exemplul emiterii de bancnote, 240.000 de lire, în bani de hârtie, au fost emiși în New England, iar argintul dispăruse aproape complet din circulație. Prin urmare, în mod ironic, emiterea bancnotelor de către Massachusetts și celelalte colonii - surori, mai curând a creat decât a rezolvat problema "rarității banilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
fuseseră tipărire pentru a finanța cheltuielile guvernamentale și a plăti datoriile publice, guvernul, și nu populația, a fost cel care a beneficiat de pe urma emiterii monedei fiduciare. După ce Massachusetts a emis o nouă cantitate uriașă de masă monetară, 500.000 de lire, în 1711, pentru a compensa o nouă expediție eșuată în Quebec, nu numai că argintul rămas a fost scos din circulație, dar, în ciuda legii monedei legale, bancnotele s-au depreciat cu 30% față de argint. Lirele din statul Massachusetts, care valorau
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
masă monetară, 500.000 de lire, în 1711, pentru a compensa o nouă expediție eșuată în Quebec, nu numai că argintul rămas a fost scos din circulație, dar, în ciuda legii monedei legale, bancnotele s-au depreciat cu 30% față de argint. Lirele din statul Massachusetts, care valorau, oficial, 7 șilingi la uncia de argint, scăzuseră în acel moment la 9 șilingi per uncie. Deprecierea a continuat, atât în această colonie cât și în celelalte, în ciuda unor încercări acerbe din partea guvernului de a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a nu accepta bancnotele la paritate. Confruntându-se mai departe cu "penuria de bani" din cauza emiterii de monedă, Massachusetts a hotărât să tipărească in continuare; în 1716 pune bazele unei "bănci guvernamentale de credit funciar" și emite 100.000 de lire în bancnote pentru a fi împrumutate pentru achiziții imobiliare, în diverse zone ale provinciei. Prețurile au crescut atât de mult încât curentul de opinie clin Massachusetts a început să se întoarcă împotriva bancnotelor, în timp ce scriitorii evidențiau faptul că rezultatul emiterilor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
1744. o nouă expediție eșuată împotriva francezilor, a determinat guvernul din Massachusetts să emită o cantitate enormă de bancnote de-a lungul a câțiva ani. Din 1744 până în 1748, cantitatea de bancnote din circulație a crescut de la 300.000 de lire la 2,5 milioane, și deprecierea a fost atât de mare în cadrul coloniei încât prețul argintului a crescut, pe piață, la 60 de șilingi per uncie, de 10 ori prețul de la începutul erei bancnotelor, în 1690. Până în 1740, fiecare colonie
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
bogăție din nimic". 754 Mecanismul de creare a averii naționale prin folosința monedei de hârtie descris de către Smith este următorul: "Să presupunem de exemplu că totalitatea monedei în circulație într-o anumită țară s-a urcat la un milion de lire sterline la un anumit moment, această sumă fiind suficientă pentru a pune în circulație toată producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
producția anuală a pământului și a muncii. Să presupunem de asemenea că, după câtva timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur și argint și un milion în bancnote sau un milion opt sute de mii de lire în hârtie monedă și în monedă metalică laolaltă. Însă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
timp, diferiți bancheri și diferite bănci emit bilete plătibile la purtător, până la suma de un milion, rezervând în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur și argint și un milion în bancnote sau un milion opt sute de mii de lire în hârtie monedă și în monedă metalică laolaltă. Însă producția anuală a pământului și muncii țării a necesitat mai înainte numai un milion
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
în casele lor de bani două sute de mii de lire sterline, pentru cereri eventuale. Ar rămâne deci în circulație opt sute de mii de lire în aur și argint și un milion în bancnote sau un milion opt sute de mii de lire în hârtie monedă și în monedă metalică laolaltă. Însă producția anuală a pământului și muncii țării a necesitat mai înainte numai un milion, pentru a fi pusă în circulație și a fi distribuită consumatorilor respectivi; și această producție anuală nu
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
presupus că este suficient pentru a umple acest canal. Deci, orice se varsă în acest canal peste această cantitate nu poate curge în el, ci se revarsă. Cum în el s-a vărsat un milion și opt sute de mii de lire, cele opt sute de mii în plus se vor revărsa deci; această sumă fiind dincolo de ceea ce poate folosi circulația țării. Însă, deși această sumă nu poate fi utilizată în țară, ea este prea valoroasă pentru a fi lăsată neproductivă. De aceea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
deoarece, la o anumită distanță de banca ce le-a emis și de țara în care plata în aceste bilete poate fi stabilită prin lege, ele nu vor fi primite pentru plăți obișnuite. Deci, suma de opt sute de mii de lire în aur și argint se va trimite în străinătate, iar canalul din țară va rămâne umplut cu milionul de hârtie, în locul aceleiași sume în aur și argint, care îl umplea mai înainte. Nu trebuie să ne imaginăm însă, că această
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
niciodată la asta. Dacă iei prin comparație, adică dacă-i iei pe cei cărora li s-a dat, nu văd de ce Marin Preda ar fi mai prejos decât unii dintre cei care au luat premiul. Am văzut, de exemplu, în Lire o mulțime de portrete de candidați la acest premiu. Nichita Stănescu n-ar fi cu nimic mai prejos decât unul care a luat premiul. Sau Sorescu, care este o personalitate extraordinară. C.Ș.: Laurențiu Ulici a publicat o carte despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
însemna adăugarea unui număr mare de români în interiorul statului austriac, dar presupunea și teama față de o reacție a Rusiei. Planul acesta reluat în noiembrie 1864 de Russel, prim-ministru englez, care propunea pentru realizarea sa o plată de 50 milioane lire sterline efectuată de guvernul italian, ca despăgubire acordată Porții și lui Al.I. Cuza, nu putea fi complet ignorat. Principatele urmau să fie cedate Austriei, care la rândul ei ceda Veneția Italiei. Drouyn de Louis privea cu ochi buni acest
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
În prima zi de pace - teatru 1989 Zbor paralel - teatru radiofonic 1982 Sunetele arse - versuri 1974 Cântarea verbului a fi - versuri 1979 Cetățile de rouă - versuri 1985 ... și punctum - versuri 1989 Să vii acasă pe un nor - proză 1989 Constelația lirei - antologie scriitori din Chișinău și Cernăuți Rugi basarabene - versuri 1994 Carré de ași - versuri 1996 Aduceri aminte de pe Nistru și Dâmbovița - 1996 Păstrez și recitesc cu emoție volumul Rugi basarabene oferit la o Întâlnire din iulie 1994 din care citez
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Cred că prin câteva exemple din istorie, mă voi face mai bine înțeles și îmi voi putea explica mai bine punctul de vedere. Cu două sute de ani în urmă (pe la 1800), datoria Imperiului Britanic se cifra la 272 milioane de lire sterline. Poate această cifră nu convinge și nu poate fi considerată prea mare, dacă nu este raportată la venitul anual al unei familii. În aceeași perioadă, cel ce avea un venit de 500 de lire anual putea duce o viață
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
cifra la 272 milioane de lire sterline. Poate această cifră nu convinge și nu poate fi considerată prea mare, dacă nu este raportată la venitul anual al unei familii. În aceeași perioadă, cel ce avea un venit de 500 de lire anual putea duce o viață confortabilă. Cei care ajungeau să aibă 5 000 sau 10 000 de lire anual, erau considerați realmente bogați. Istoricii care au studiat evoluția situației financiare a Marii Britanii au ajuns la concluzia că această datorie a
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
mare, dacă nu este raportată la venitul anual al unei familii. În aceeași perioadă, cel ce avea un venit de 500 de lire anual putea duce o viață confortabilă. Cei care ajungeau să aibă 5 000 sau 10 000 de lire anual, erau considerați realmente bogați. Istoricii care au studiat evoluția situației financiare a Marii Britanii au ajuns la concluzia că această datorie a continuat să crească permanent, după cum se vede și din graficul următor: În numai douăzeci de ani (între 1800
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
ani (între 1800 și 1820), datoria acestui mare imperiu, care trebuia suportată prin taxele impuse poporului englez și prin munca celor din coloniile pe care le poseda Marea Britanie, crescuse într-un ritm exponențial (de circa patru ori), depășind 800 milioane lire. În secolul al XVI-lea, Spania, care era recunoscută ca una dintre cele mai mari puteri din lume, avea și ea enorme datorii. Acestea erau de fapt datoriile personale ale regelui și care proveneau din cheltuielile pentru expediții, palate și
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
SUA. Peste jumătate dintre exporturile japoneze către Statele Unite și către alte țări din lume se plăteau în dolari SUA. Peste 63% din băncile centrale pe plan mondial își țineau rezervele în dolari SUA, care era cea mai populară monedă după lira sterlină. Ulterior, Euro a ajuns să reprezinte circa 30% dintre rezervele internaționale valutare bancare. După cum am menționat și în capitolul referitor la inflație, între 1933 și 1970, standardul "aur" și standardul "argint" au început treptat să fie eliminate din structura
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]
-
a treia crize economice, socotite de către economiști ca fiind mai gravă decât precedentele, trebuie corelată cu evenimentele care au precedat-o. ● La sfârșitul războiului Napoleonian (1815), Banca Angliei a început să ducă o politică deflaționistă, încercând astfel să restaureze convertibilitatea lirei sterline, la paritatea existentă înainte de sfîrșitul secolului al XVIII-lea. Rezultatul acestei politici s-a manifestat printr-o rapidă expansiune economică, caracterizată printr-un excedent al exporturilor și o adevărată explozie a investițiilor. Descoperirea a noi piețe de desfacere în
Crizele economice şi ciclicitatea lor by Alexandru Berca [Corola-publishinghouse/Science/935_a_2443]