6,058 matches
-
Eminescu, trebuie să recunoască datele pe care însuși Eminescu le știa și le-a scris propriu, în Albumul Societății Junimea: S-a născut în anul 1849, în luna decembrie, ziua 20 (de Sf. Ignat), la Botoșani. LA IPOTEȘTI A RĂSĂRIT LUCEAFĂRUL POEZIEI ROMÂNEȘTI Mai întîi s-a spus, pe drept cuvînt, că băiatul a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
drept cuvînt, că băiatul a copilărit la Ipotești, de unde și atributul care i s-a acordat Ipoteștiului: "satul copilăriei 1ui Eminescu", dar mai este un motiv care mi se pare cel mai important: pe meleagurile ipoteștene s-a născut Poetul, Luceafărul poeziei românești. De la Ipotești Eminescu a făcut, ca poet, primii pași spre nemurire. Despre măsura în care orizontul ipoteștean l-a inspira pe poet, nu s-a scris. S-au găsit, în schimb, motive peiorative, ca să justifice trecerea pe ocolite
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
scriere, pînă ce-o dai publicității"31. Vasăzică, după aprecierile făcute de criticii și istoricii literari, pe deoparte copilăria poetului nu prevestea nimic extraordinar, pe de altă parte, poeziile începătoare n-au fost decît "niște exerciții de școlar"32, iar Luceafărul poeziei românești a răsărit mai tîrziu, cînd poetul nu mai trăia la Ipotești. Iată motivele pentru care acest sat, cu împrejurimile sale, n-a fost vizitat nici de G. Călinescu, înainte de a scrie Viața lui Mihai Eminescu. Or, vizita trebuia
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
m-ating cum mă mișcară/ Ale poveștilor duioase eresuri/ Cînd răsăritul meu l-înseninară/ Cu abia-nțelese, pline de-nțelesuri38. Desigur că și aici s-a referit la răsăritul său, tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI EMINESCU În volumul festiv, cu titlul Omagiu lui Mihail Eminescu, pregătit la Galați, în 1909, datorită investigațiilor făcute de Corneliu Botez, au fost adunate, pentru prima dată, cele patru fotografii ale poetului
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
este publicat de GEORGE MUNTEAN, în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 13, nr. 2/1964, pag. 436. 16. G. CĂLINESCU, op. cit., pag. 13. 17. AUGUSTIN Z. N. POP, Contribuții documentare, pag. 20. 18. GEORGE MUNTEANU, Eminescu (Familia poetului), "Luceafărul", anul XII, nr. 14 (362), sîmbătă 5 aprilie, 1969, pag. 6. 19. DR. VICTOR BRANIȘTE, Izvodul de zestre al părinților lui Mihai Eminescu, "Convorbiri literare", anul LVIII, 1926, pag. 44-48. 20. PETRU VINTILĂ, op. cit., pag. 42. 21. DR. VASILE BINZAR
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
noastră Floare-albastră! Floare-albastră!... Totul... este trist în lume!" A doua însemnare marginală privește partea de încheiere a articolului sus menționat, scris tot de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Se spune acolo că poezia Floare-albastră "constituie un fel de premiză la marea problematică a Luceafărului și a Scrisorilor, închinate dragostei"; că "femeia singură s-a sustras sau s-a arătat nedemnă de marea cinste conferită ei, de către geniul îndră gostit" și, ca urmare, "floarea vestejită din părul bălai al iubitei, reprezintă fosta Floare albastră"; "Crăiasa
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și de locurile dragi, de la Ipoteștiul pierdut, a improvizat, cu creionul, versurile care urmează, pe un afiș scris de mînă, pe care se anunța o reprezentație, cu piesa Trei pălării, de Malla, în grădina Orpheu, din București: "Din cerurile albastre Luceferi se desfac Zîmbind iubirii noastre Și undelor pe lac. De glasul păsărelelor Pe gînduri codru-i pus O stelelor, stelelor, Unde v-ați dus? În turme călătoare Trec nourii pe ceriu Ce seamăn pieritoare Duioaselor dureri De strălucirea florilor, E
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
într-o așteptare: "La ora 4 dimineața, înainte de răsăritul soarelui, 15°R. Eminescu e vorba să plece astăzi la Botoșani, ieri însă era moleșit și mult mai liniștit"251. În zorii zilei de marți, 28 iunie, trupul pă mîntean al Luceafărului, învăluit de prima mare întunecare mintală, s-a prăbușit in beznă. Prin grija lui Maiorescu și a cîtorva prieteni apropiați, bolnavul a fost internat în casa de sănătate a doctorului Suțu. La 18 iulie, 1883, Maiorescu a primit următoarea scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1967, pag. 212-215. 225. N. ZAHAR1A, Mihail Eminescu, București, Socec., 1923, ed, a II-a, mărită, pag. 262. 226. AL. PIRU, Varia-Preciziuni și controverse, edit. Eminescu 1972, pag. 137. 227. GEORGE MUNTEAN, Eminesciene (Harieta, Aglae și Mihai știri noi) în "Luceafărul", anul XI, nr. 41 (337), 12 oct. 1968, pag. 6. 228. IDEM, Eminescu documente noi, "Gazeta literară", anul XI, nr. 24, joi 11 Iunie, 1964. 229. IDEM, Eminescu documente noi, în "Revista de istorie și teorie literară", Tomul 13, anul
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
3); copac (3); etaj (3); pleca (3); în vale (3); acțiune (2); ajunge (2); aluneca (2); alunecă (2); beci (2); cade (2); cer (2); se dă jos (2); dealul (2); a se duce (2); eșec (2); eșuare (2); iad (2); luceafăr (2); a merge (2); nimic (2); pantă (2); pămînt (2); peșteră (2); pica (2); a pierde (2); pîrtie (2); pleacă (2); realitate (2); regres (2); rostogoli (2); scădea (2); scapă (2); seară (2); sus (2); treaptă (2); tren (2); urcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
decăzut; declin; dedesubt; degaja; des; descăleca; descentra; descinde; a descrește; descreștere; dezamăgire; dîndu-se; doboară; drumeție; efort; eșua; frică de înălțime; funie; gînduri; greutăți; groapă; a ieși; interior; intră; involua; involuție; începe; închinat; înger; înjosi; a se întoarce; întuneric; lăsa; lene; Luceafăr blînd; Luceafărul; luna; pe mal; mers lent; mic; mijloc; spre mine; mirul; mișcare; mînca; mormînt; un munte; muntele; neajuns; necesitate; neîncredere; nesiguranță; neștiință; niciodată; nu; oboseală; parașută; pas; pasăre; pași; pe pămînt; a pica; picioare; picioarele; pierde; pierdere; pivniță; din
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
curent electric; curiozitate; deschidere; devreme; dezvăluire; din lumină; divin; divină; divinitate; dorință; electricitate; evrica; factură; far auto; far; fascicul; fereastră; fericit; floare; frumusețe; ghid; Iisus; iluminare; inepuizabilă; inspirație; Iisus Hristos; în casă; început; înger; întreruptor; lac; lanternă; libertate; limpede; lină; luceafăr; luci, soare; lume; luminoasă; lună; lungă; lux; matur; minte; moarte; mor; nădejde; neagră; negru; neon; nimic; noutate; oarbă; odaie; orbire; orbitor; oricînd; orizont; palidă; părinți; pericol; plăcere; plăcut; prielnică; pustiu; raze, soare; rea; reflectare; refracție; respect; roz; roză; seară; senin
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
casă; cașcaval; căldură; cer în noapte; cer înstelat; cer, noapte; clar; clară; corp; cosmos; crater; cu; curată; curiozitate; de miere; de pe cer; distanță; ea; emoții; existență; facultate; farmec; fericire; fierbinte; galaxie; geam; gri; iarnă; impresionant; inamic; insomnie; interval; iubire; jumătate; luceafăr; lumina; luminoasă; macrocosmos; melancolie; minunat; minunată; mistic; mistică; moarte; mor; muncă; natură; neliniște; noapte de vară; norocoasă; nostalgie; oaie; odihnă; opus; plîns; poezie; privat; protecție; pustiu; rachetă; reflectare; romantică; romanță; sacou; săptămîni; scară; scăpare; scundă; Selene; seninătate; singurătate; somn; stelar
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); ud (2); adecvat; aerul; afară; bine; bulion; caldă; cameră; cojoc; cold; congelator; crud; departe; dezgust; dureros; fenomen; fior; fresh; frică; frig, gol; frig, iarnă; fulg; ger; la gheață; ghicită; gol; haine; indiferent; insuportabil; izvor; îndepărtare; înfrigurare; îngheț; limonadă; limpede; Luceafăr; macaroane; meditație; mîini; mînă; moarte; mormînt; natură; negru; nemilos; neprietenos; nervozitate; noaptea; nostalgie; obosi; oglindă; om; ostil; piatra; picioare; ploaie; plumb; podeaua; pulover; răceala; răceală; răcoritor; răcoros; răutate; război; rece; revigorator; rîu; sabie; seară; sensibilitate; sentiment; fără sentimente; singurătate; fără
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
tine; tiranie; tortură; a tot avut; totul; tren; trist; tu; tutore; țigan; ură; de urmat; urs; vechi; vecin; viață; pe viață; violent; violență; viteaz; voință(1); 758/236/72/164/0 stea:cer(156); lumină(68); astru(43); dorință(35); luceafăr(34); lună(34); noapte(34); căzătoare(30); strălucire(26); strălucitoare(20); oare(19); speranță(16); vis(9); polară(8); noroc(7); univers(7); constelație(6); departe(6); galben(6); luminoasă(6); luminos(6); vedetă(6); corp ceresc(5); frumos(5
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
călăuzitoare; cățărare; cer, lumină; cerc; ceva departe; colindat; colț; colțuri; cosmic; Costea; de neatins; de pe cer; degeaba; direcție; distanță; dorințe; drăguț; ea; Eminescu; energie; eternitate; eu; ferit; floare; frumoasă; hidrogen; Hollywood; infinit; Inna; izolare; în palmă; înălțare; înălțime; înțelepciune; leneș; luceafărul; lucie; lucios; lucire; lucită; lucitor; lume; lumini; luminițe; magic; măreț; meci; melancolie; mii și mii; moarte; nepăsare; noaptea; nor; nord; nordului; o piesă; odihnă; oprit; pe loc; piatră; planetă; planetă îndepărtată; plăcut; plece; punct; rece; reușită; romantism; romanță; seninătate; solară
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
se recunoaște în propria ființă. Cândva traduce din Oda lui Eminescu, lovindu-se de neputințele unor limbi prea „tocite” (franceza și engleza) „care nu se potrivesc cu dezabuzarea deopotrivă juvenilă și solemnă a poemului” (6 ianuarie 1971 Ă 431). Recitește Luceafărul, care Ă spune el Ă n-ar avea pereche în toată literatura franceză, apoi exclamă: „Ce limbă avem! Nu cunosc alta mai poetică! Din păcate, e intraductibilă. Tradus, Eminescu devine aproape caraghios, oricum teribil de minor și învechit”. Iată fascinația
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
în perete ferești și îndată s-a văzut. "Dară tot tu ești mai cu minte decât mine", a zis diavolul lui Dumnezeu" 82. Într-o altă legendă se spune că cerul era aproape de pământ, iar astrele soarele, luna, stelele și luceferii umblau printre oameni, încălzindu-i. Tocmai din această cauză, Fârtatul nu s-a gândit să-i creeze omului un adăpost. Așa se explică faptul că, ornamentica locuinței cuprinde acest amestec dintre elemente cosmice și antropomorfice, cu rol apotropaic (figuri stilizate
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Din coroana împărăteselor; / Toate mi le-oi grebla / Și toate aici în apă le-oi aduna / Sănătate-i căpăta. Cine pe tine te-a vedea / Să-i pară că soarele a răsărit / Soarele ți s-a scrie în frunte / Doi luceferi / În umerile obrazului / Și luna în barbă. / Și tu-i fi cea mai de treabă / Mai frumoasă, / Mai sănătoasă și mai voioasă."63 Element purificator și psihopomp, apa cunoaște multiple ipostaze care structurează spațiul poetic ca spațiu al metamorfozelor: "Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numai ce aud zicând pe cineva din genune: Iaca ceasul a sosit / Și voinicul n-a venit! Și așa a strigat până de trei ori. Și când a strigat a treia oară, numai ce văd un voinic frumos ca un luceafăr, călare pe un cal ca un zmeu. Cum venea repede, da pinteni calului să se bage în apă, da calul nu vrea să se bage. Văzând calul că stăpânul său îl silește numaidecât, răcnează o dată de s-au cutremurat munții
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ce mi-ai poruncit, / Frumos toate s-au gătit! / Soră-sa Margalina / Din gură mi-i cuvânta: / La biserică n-oi pleca, / Pân ce tu nu ți-i chema / Sfântul Soare / Nănaș mare, / Sfânta lună / Mre nună, / Și steluțe / De drușcuțe, / Luceferii vătăjei / C-aceia-s mai frumușei / Să ne fie drag cu ei!"80 Intensitatea trăirii transformă "cântecul" în rugă către formele originare ale vieții: "Soare, soare, sfinte soare, / Ține, ține, ziua mare, / Că mândra mi-i călătoare / Peste munți și curți, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rostirii colindului: "Sculați, sculați, boieri mari, / Sculați voi, cinstiți plugari, / Florile dalbe, flori de măr, / Că vă vin colindători / Noaptea pe la cântători / Și v-aduc noroc în casă / Și belșug ales pe masă, / Că pe cer s-a arătat / Un luceafăr minunat, / Și-a sosit din răsărit / Un voinic frumos, leit. Iată lumea că-nflorește, / Pământul că-ntinerește. (s. n. ) / Cântă-n luncă turturele, / La ferestre-rândunele. Noi vă zicem să trăiți / Întru mulți ani fericiți; Ca pomii să înfloriți / Și să nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
lăcrimioară. / Blândă ca o turturea / Și frumoasă ca o stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de raze. / Îmi pusei soarele în piept, / Luna în spate, / Și în umere luceferi. Cum îi mai ales / Soarele și luna / Și luceferii din toată lumea, / Așa să fiu eu cea mai aleasă / Înaintea tuturor."136 Cele patru elemente originare construiesc un portret uman universal: Luând trupul din pământ / Sufletul din Duhul Sfânt, / Oasele din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stea."135 În momentele de trecere, forțele naturii se transformă în portretizare a microcosmosului: "Răsai Soare, / Cu nouăzeci de raze. / Îmi pusei soarele în piept, / Luna în spate, / Și în umere luceferi. Cum îi mai ales / Soarele și luna / Și luceferii din toată lumea, / Așa să fiu eu cea mai aleasă / Înaintea tuturor."136 Cele patru elemente originare construiesc un portret uman universal: Luând trupul din pământ / Sufletul din Duhul Sfânt, / Oasele din piatră, / Sângele din Marea Roșie, / Frumusețea din soare, / Ochii din
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut, / Că șede rău pe pământ / Fără de om. / Și-a luat trup / Din pământ, / Os din piatră, / Sânge din mare, / Ochi din soare, / Fața din floare, / Sprâncene, / Din stele, / Duhul sfânt din măririle sale."138 Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]