4,609 matches
-
sclipitoare. Nu au nimic de-a face cu melodramele acelea didactice (în ambele sensuri) de tip Domnului profesor, cu dragoste sau Minți periculoase, în care personajele de elevi problemă sînt programate din fabricație să răspundă la presiunea blîndă a profesorului luminat, lepădîndu-și carapacele dure și dezvelindu-și sufletele sensibile. în roman nici nu există o dramă în sensul convențional al termenului (intrigă, punct culminant etc.). E construit din frînturi de discuții purtate în clasă și în cancelarie (lumea din afara școlii e
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
fostul rege să restituie statului român o sumă uriașă, de aproape 1,2 miliarde lei; fostul rege luase cu el în străinătate și tablouri scumpe, care fuseseră donate statului român de către înțeleptul rege Carol I. Acum își explicau mulți români luminați de ce țara s-a zbătut în nevoi și de ce armata, deși însuflețită de patriotism și de simțul datoriei de a apăra țara nu putea face față greutăților unei campanii militare de proporții imense. Capitolul XXIII însemnătatea unei zile Pungeștiul anului
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
la lumina slabă, unde se ținea o ședință legionară. Tăcere deplină la sosirea noastră. Primarul cere soției să-mi aducă cele două scrisori, în posesia cărora intru în 2-3 minute. Cu mulțumiri și un lapidar „Bună seara”, părăsesc încăperea slab luminată și cu nerăbdare tinerească ajung acasă, la ai mei. Aceeași primire caldă, din partea părinților. Nerăbdător, parcurg conținutul celor două misive, mănânc bunătăți oferite de mama, mai discutăm puțin și apoi un somn odihnitor, legănat de vise. În ziua următoare am
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
bisericile ce-i stăteau în cale! Capodopere ale înaintașilor au fost dărâmate, lipsindu-ne de tot ceea ce se construise mai valoros în trecut! A considerat că istoria noastră începe cu el și comunismul împrumutat din Răsărit. Noroc de unii oameni luminați, care printr-o rezistență tacită au mai încetinit ritmul distructiv al dictatorului. Nu de puține ori îmi ziceam: „Oare când vom scăpa din temniță”? Țara întreagă era ca o temniță cu sârmă ghimpată la granițe, cu securitatea și organele represive
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
deloc compromisuri în viață, într un cuvânt, să persevereze în atitudinea lui corectă față de lume, păstrându-și verticalitatea coloanei vertebrale și a caracterului său. M-a ascultat aproape o oră și a plecat în drumul său, părând un pic mai luminat la față decât mi se înfățișase la începutul întâlnirii și convorbirii noastre. Încă de mic mi-au plăcut florile și am rămas cu această dragoste. Le-am cultivat, le-am îngrijit și mi-a plăcut să le ofer cu toată
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
smucește și dă să se repează iar ; dar un sergent voinic o apucă de braț și o- nvârtește-n loc : - Nu zbiera și mergi ! strigă el scrâșnind și lovind-o greu cu palma peste gură. Aud atunci o horcăială-necată și, în cadrul luminat al birtului, văd silueta albă a femeii ridicând în sus brațele goale cu pumnii încleștați și dând capul cu părul despletit pe spate, ca si cum i s-ar fi frânt gâtul. Un moment se răsucește de mijloc, apoi cade țeapănă pe
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
treaptă din scara valorică, care, deși superioară, poate fi depășită. Din ce în ce mai des, după vreun spectacol sau film, ajung să spun „mi-a plăcut pentru că, și de aceea etc., dar de aici trebuie să pornească totul...”. Înseamnă că sufletele noastre, mințile luminate ale secolului sunt avide de valoarea autentică pe care numai un lucru a cărui construcție este atât de riguros concepută încât îl face să pară a fi perfect. Nemulțumirea primă legată de piesa regizată de Cătălina Buzoianu constă în faptul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
soare superb. Toți suntem obosiți și speriați. Ora 13.30 - șoseaua de centură - Sofia - foarte complicat. Un camion ne scoate pe drumul cel bun. Pierdem două ore. După Jablanița drumul este minunat - peisaj superb, autostradă, viteză, circulație, munți, tunele rutiere luminate. Impresie totală - cel mai frumos lucru din Bulgaria. Ora 16.00 - oprim pentru odihnă. Oboseala este imensă. Îl „pierd” pe Liviu și am o criză de nervi. Căldură mare. Tensiune uriașă. Ora 17.30 - vamă Bulgaria Ora 18.00 - vamă
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
târziu... surpriză! De undeva de sus, aflată deasupra altarului sugerat de o masa albă, de o coroană imensă suspendată și de un Christ crucificat plutind între cele două, mult deasupra lor, a orgii, a scaunelor prelaților, dintr-o nișă discretă, luminată, te privește Madona Negra (La Moreneta) care prin forța ei domină întreg spațiul, indiferent unde te-ai afla: în fața ei aproape, în spatele ei ceva mai departe și din nou în fața ei, foarte departe. Nu mai poți vedea nimic din momentul
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
de vorbă cu Dana până târziu. Edy avea febră și am plecat amândouă în căutarea unui magazin non-stop pentru a-i lua medicamente. Am avut astfel contactul cu prima imagine autentică despre America. Proiectat pe cer un imens steag american, luminat puternic, fâlfâia în vânt. În fața steagului un tren marfar trecând peste un pod. Iar noi trecând cu mașina pe sub podul acela aflat la poalele steagului. Și deasupra tuturor o lună înjumătățită, mare și luminoasă. Ieri am însoțit-o pe Dana
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
viseze, pentru că metropola oferă fiecăruia pe măsură, astfel încât oricine se poate declara mulțumit odată ajuns aici. New Yorkul este minunat. Chiar dacă am văzut puțin din el, am simțit o dragoste imensă pentru această așezare pitorească, uriașă, imprevizibilă, populată, colorată, aglomerată, luminată, colcăind de viață și necunoscut. Mishima Vineri 8 februarie 2002 - Iași Intimitatea Nu va fi povestită Nici floarea ruptă Îmbrăcându-te Cu sufletul sfâșiat Înțelegi totul Minunează-te De fiecare surâs Și vei fi curat Pământul din vas Culoarea și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pe Iana, frumoasa bulgaroaică, translator, alături, ne-am deplasat cu mașina „gazdei” călăuzitoare la Albena, o localitate turistică, aflată la vreo 10 km sud de Balcic. Datorită configurației de golf a țărmului, stațiunea poate fi zărită de aici și noaptea (luminată), dar și ziua. Acolo am constatat diferența semnificativă dintre modul de-a face turism între români și bulgari, balanța admirației înclinându-se categoric în favoarea vecinilor noștri. Urcând la ultimul etaj (17) al celui mai înalt hotel, am panoramat împrejurimile și
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
acumulări, de muncă, de suișuri și coborâșuri, de experiențe fericite sau dureroase. Am întâlnit în toată această perioadă în minister și în afara lui, oameni a căror prietenie sau colaborare m-au onorat, de la care am avut multe de învățat, minți luminate și suflete curate, generoase, care chiar și în anii aceia dificili, cu partidul și securitatea mereu în preajmă și la pândă, au știut să fie diplomați și intelectuali de o înaltă ținută profesională și morală. Spre surprinderea mea, cel puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
poarta lui Iștar și Calea procesiunilor din Babilon. Muzeul Pergamon atrage în ultima perioadă anual un milion de turiști și sunt convins că toți pleacă mulțumiți și uimiți de minunile văzute. Ca istoric mă întrebam adesea cum au putut suverani luminați ca Eumenide al II-lea sau Nabucodonosor, în vremuri atât de tulburi și cu mijloacele tehnice de care dispuneau, să patroneze desăvârșirea unor atare opere de artă? După ore de alergătură de la Nefertiti la Iștar și de la Pergam la Babilon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Moscova, de firma "Lux". Potsdam, Sans Souci, Cecilienhof, Charlottenhof, Orangeria, Palatul Nou, Pavilionul chinezesc, Holändische Viertel, Alexandrovca, Nikolaikirche, din 1990 comori sub patronajul UNESCO. 500 de hectare de parcuri, 150 de construcții din perioada 1730-1916... Și din nou un suveran luminat, Frederic al II-lea, Cel Mare. Când am vizitat Sans Souci prima oară eram bine documentat știam când se construise palatul, imitație a Versailles-ului, cine fuseseră arhitecții, câte camere are... Mă interesa însă altceva acolo locuise timp de trei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Israelul Îi cere s) le respecte. Aceste idealuri au fost aruncate la coș de Italia fascist), de Rusia și de Germania. Holocaustul poate fi considerat chiar că o lecție premeditat) sau un proiect de redefinire filosofic): „Voi, oameni religioși și luminați, voi, creștini, evrei și umaniști, voi, care credeți În libertate, demnitate și iluminism - voi credeți c) știți ce este ființă uman). V) vom ar)ta noi ce este ea și ceea ce sunteți voi. Priviți lag)rele noastre și crematoriile noastre
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
de metri de casa lui, pe vremea când era căsătorit cu Clody Berthola. Marea actriță juca În Cum vă place și Sfânta Ioana În regia lui. Erau spectacole pe care le revedeam În fiecare săptămână. Treceam des seara pe sub fereastra luminată a parterului unde locuiau cei doi idoli ai mei și mi-i imaginam nu stând la masă sau uitându-se la televizor, ca tot omul de rând, ci „Îi vedeam” Într-o stare continuă de creație, el desenând, ea recitând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
cu fratele meu. Baia repartizată Mademoisellei se afla la capătul unui coridor În formă de Z, la vreo douăzeci de bătăi de inimă distanță de patul meu și, zbuciumându-mă Între groaza Întoarcerii ei premature de la baie, În dormitorul ei luminat de lângă camera noastră, și invidia față de fratele meu care respira regulat, șuierând ușor În spatele paravanului care ne despărțea, nu reușeam niciodată cu adevărat să profit de acest răgaz suplimentar pentru a adormi repede, În timp ce o crăpătură În Întuneric Încă mai
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
mari, care-i sorbeau dulceața, În timp ce aripile lor nervoase se deschideau pe jumătate ca acelea ale fluturilor de zi, cele inferioare etalându-și incredibila lor mătase stacojie de sub aripile cenușii ca lichenii. „Catocala adultera!“, strigam eu victorios În direcția ferestrelor luminate ale casei, În timp ce alergam spre ele, pentru a-i arăta tatei capturile. 6 Parcul „englezesc“, care despărțea casa noastră de câmpurile cu fân, era un parc Întins și sofisticat, cu alei labirintice, bănci ca În romanele lui Turgheniev și stejari
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
care, până la urmă - după cum a prevăzut ea În mod corect - l-a lăsat cerșetor. 2 Profesorul nostru de ortografie era fiul unui dulgher. În următoarea secvență a lanternei magice, primul cadru Înfățișează un tânăr căruia noi Îi spuneam Ordo, fiul luminat al unui diacon greco-catolic. În plimbările pe care le făcea În răcoroasa vară a anului 1907 Împreună cu fratele meu și cu mine‚ era Îmbrăcat cu o pelerină neagră byroniană, cu o cataramă de argint În formă de S. În pădurea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o ajutase și Încă urma s-o mai ajute să depășească dificultăți și mai mari. Se mulțumi să clatine din cap a Îndoială, dar nu fără dragoste, spunându-i majordomului să-mi lase În fiecare seară câteva fructe pe veranda luminată. Mi-am dus fata adorată În toate locurile tainice din pădure, unde o Întâlnisem și o creasem cu patimă, În visurile mele cu ochii deschiși. Într-un anumit crâng de pini, totul s-a petrecut firesc, acolo am sfâșiat țesătura
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Moscovei un conac cu coloane albe (destul de asemănător cu cel al unchiului meu) și acesta apărea În toate filmele pe care le făcea. Mojuhin venea spre conac Într-o sanie elegantă și Își fixa privirea de oțel asupra unei ferestre luminate, În timp ce un mic mușchi devenit celebru Îi zvâcnea sub pielea Întinsă a fălcii. Când nu mai erau muzee și cinematografe care să ne găzduiască și abia se lăsase noaptea, nu ne mai rămânea decât să explorăm pustietatea celui mai mohorât
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
măcar... Te-ai rătăcit olecuță, spune Daniil cu blândețe. Te-o lumina Dumnezeu. O să-ți găsești calea... Ștefan rămâne cu ochii pironiți în gol... Respiră adânc și începe: "Neatârnarea", gândul aista drag inimii mele stăruie în mine din Sâmbăta aceea Luminată, când am fost uns pe Direptate de-am luat schiptrul Moldovei. Sunt douăzeci de ani și mai bine... Îmi amintesc, îi ia cuvântul Daniil. În primăvara aceea, la Direptate, pe malul Siretului, înfloriseră cireșii o nebunie... Și... și nu știam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
se grăbesc boierii la danie. Cum să nu dăm! Câte una... Una... Să ne-nțelegem, boieri dumneavoastră, o moaie Ștefan zâmbindu-le dulce. Nu e poruncă. Sunteți liberi să dați au nu. Că numai ce dați cu inima curată și luminată, e bine primit de Domnul. Luminată!... Luminată!... mormăie boierii, îmbulzindu-se la danie. Tăutu îi însemnează. Tăutule! Repede! Izvodește-i! Pe fiecare: ce și cât dă. Grăbește-te până nu se răzgândesc să dea mai mult. Bucurați-vă! strigă Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
să nu dăm! Câte una... Una... Să ne-nțelegem, boieri dumneavoastră, o moaie Ștefan zâmbindu-le dulce. Nu e poruncă. Sunteți liberi să dați au nu. Că numai ce dați cu inima curată și luminată, e bine primit de Domnul. Luminată!... Luminată!... mormăie boierii, îmbulzindu-se la danie. Tăutu îi însemnează. Tăutule! Repede! Izvodește-i! Pe fiecare: ce și cât dă. Grăbește-te până nu se răzgândesc să dea mai mult. Bucurați-vă! strigă Ștefan. Vă adunați comori în Ceruri! Domnul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]