4,910 matches
-
parcul de la Peleș. Au invitați la cină pe Urdăreanu, Puiu Filitti și Radu Rusescu, apoi urmează seară de cinema. Sâmbătă, 3 septembrie. Seară de cinema, în cadrul căreia cei trei vizionează un film amuzant, după părerea lui Carol, 3 fete de măritat cu Loretta Young și Mac Murray. Duminică, 4 septembrie. Ora 1230. Carol, Duduia și Mihai iau masa de prânz. La ora 15, Carol și Mihai merg să asiste la cursele de automobile, lângă gara Sinaia, organizate anual de către Clubul Auto
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca în seara următoare, să-l însoțească, la casa fetei pentru a o cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lui i se dădea o năframă și un pahar de rachiu sau vin. Nașa rupea un colac și-l arunca în patru părți. Fetele care mai de care se străduiau să prindă o bucată de colac, semn că se vor mărita curând. La luarea miresei, flăcăii cereau mirelui "vulpe" (vin, țuică sau bani) ca să-i dea mireasa. Când venea mirele cu nașii după mireasă, ea trebuia să se ascundă și mirelui i se prezenta o babă împodobită cu paie, urzici, ca să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
păstrăm vii tradițiile populare românești care sunt, elemente de originalitate ale identității noastre naționale. . Pentru oameni, pentru semenii noștri trebuie făcut mai mult, căci . Lada cu zestre Ca în toate satele Bucovinei și la Costișa, gospodinele, mame de fete de măritat, se preocupau și încă se preocupă și acum de lada cu zestre. Ea conține parte din averea ce se dă fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea în vedere să ne completeze
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Lada cu zestre Ca în toate satele Bucovinei și la Costișa, gospodinele, mame de fete de măritat, se preocupau și încă se preocupă și acum de lada cu zestre. Ea conține parte din averea ce se dă fetei când se mărită. Mama nu a făcut excepție. Grijulie și harnică, tot anul avea în vedere să ne completeze lada (cu zestre). Încă de când eram mici, a început pregătirea. Țineam multe oi și din lâna lor (toarsă și vopsită) unguroaicele de la Măneuți ne-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de ștergare mari și mici, mineșteguri (marame) și ițari. Trecea apoi la țesutul lăicerelor, palitarelor, valurilor de țoale (pentru pus pe jos) precum și valuri pentru saci și țuhali. Toate se făceau în cantități considerabile, fiind în casă două fete de măritat. Lada trebuia să fie plină-ochi cu zestrea noastră. O gospodină vestită, de pe gârlă, Casandra Vatamaniței, ne cosea (broda): cămăși, poale, năframe, tișlaifuri, fețe de pernă, fețe de masă, perdele, mileuri, de o rară frumusețe. În vacanțele de peste an, eu și
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
casa cea mare" (camera nelocuită) la răcoare. Pe grindari erau atârnate bundițele și cojoacele, sumanele (de ținut). Când starostele venea în pețit, mama se așeza de obicei în camera cu zestre (ca să vadă pe viu, că fata este pregătită pentru măritat). După stabilirea nunții, când se ia zestrea și se duce la casa mirelui, se joacă și se cântă fiecare lucru din zestre. Druștele și nevestele tinere bat palmele în ritmul melodiilor și nu încetează până nu au "scuturat" fiecare "piesă
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Frătăuții Vechi și toate muncile agricole le coordona el. Toader, după cele patru clase de liceu de la Suceava, a fost nevoit să se retragă, ocupând funcția de secretar la primăria comunei. Victor a deschis o cârciumă, iar Domnica s-a măritat prea devreme și a decedat la numai un an după căsătorie (în urma splălării rufelor în apa Sucevei pe timp de iarnă). Maria, mama, fiind elevă la o școală de gospodărie din Cocioc (lângă București) a întrerupt studiile numai după trei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
clase (datorită decesului bunicei, mama ei). A fost nevoită să locuiască mai departe în casa părintească, care i-a revenit lui Ion, căsătorindu-se. Avea trei copii și mama era nevoită să se ocupe de ei. De aceea, s-a măritat la numai 18 ani, la Costișa, cu Silvestru Lavric, notar în comună (și el fără părinți). Împreună cu tata a muncit mult nu numai la câmp, dar au făcut altă casă și altă șură din temelii, lucru care n-a fost
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Îi cunună, i-a dat danie pe țiganca Ioana . La data căsătoriei Alexandru Râșcanu era „crucer” (clucer). C. Gândul a fost căsătorit În două rânduri, odată cu Maria Pascal, fata de casă a Ecaterinei Mavrocordat Vodă, Împreună având o fiică Catrina, măritată cu Ștefan Feștilă, și a doua oară a fost căsătorit cu Maria, fiica lui C. Nastasă vist. de casa vornicului Roset, Împreună o au pe Ruxanda-Casandra. Alexandru T. Râșcanul, treti logofăt, este pomenit În sama Moldovei din 1763 la scăderile
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Iordachi Râșcanu este numit de domn la 29 decembrie 1825 prezidentul departamentului criminalicesc, de curând Înființat . A murit În 1828 și a fost Înmormântat lângă ctitoria sa din satul Drăgușeni, ținutul Vaslui, astăzi județul Iași . Ecaterina (Catinca) Râșcanu a fost măritată de Iordachi Râșcanu cu D. Miclescu În 1810 sau V. Miclescu. Se păstrează un izvod cu zestrea dată de Iordache Râșcanu surorii sale Catinca (Ecaterina), a cărui dată este apreciată eronat . Odată cu o serie de obiecte, printre care o icoană
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
avertis men tul În serios, să fiți foarte prudenți: spionii venețieni au prins firele unui complot. Nu știu Încă cine face parte din el. Sigur e că se țese la inițiativa starețului Otto și e Îndreptat Împo triva Casei voastre, mărite Stăpân. Iscoadele n-au aflat Încă amănuntele. Vor să vă ucidă, aici pe loc, sau să vă atragă Într-o cursă. Sunt amestecați și câțiva ministeriali ai Înălțimilor Voastre. Se pare că Adalbrecht de pe Stouff nu e străin de trădare
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Îndrăznea să se ridice. Îl mângâie cu blândețe pe coamă, apoi Îi cercetă ure chea ciulită. Când se Întoarse către călărețul blond, În mâna lui fumega mocnit o bucățică de iască. — Iată pricina sperieturii. Cineva a vrut să vă ucidă, mărită domniță, spuse el și-și puse cu respect genunchiul În pământ. Obrajii fetei păliră. Abia putu să murmure speriată: — Cine ești, străine? Nu cumva...? Își făcu din nou, grăbită, semnul crucii, sărutând un me dalion de aur care-i atârna
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
Zähringer, necinstită și ucisă În pădure ca o șerbă de rând? Ți-ai pierdut mințile? Nu, dacă mă gândesc bine, sunt chiar mulțumit că s-a Întâmplat astfel. Mai bine să se căsătorească decât să moară, de ce nu? Să se mărite cu un cavaler viteaz și puternic, așa ca tine. Asta ar fi soluția cea mai elegantă, un cavaler care să intre În familie și să dobândească demnități și domenii, chiar și dreptul de moștenire. Viața e scurtă, spun latinii. Nici
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ce au văzut. Bătrânul servitor păli și-și privi stăpânul cu Îngrijorare: — Doamne, ne paște vreo primejdie? Îngăduie unui bă trân fără minte să te roage să nu mergi! Ce nevoie aveți de Molsheim? Dacă vi se Întinde o cursă, mărite stăpân? — Dacă ni se Întinde o cursă, vom ști la timp și vom fi pregătiți, Haro. Fii liniștit bătrâne, ne vom lua toate mă surile. De mers trebuie să mergem, dar vom primi oaspeții cum se cuvine. Fii liniștit! Haro
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
și el Încoace. Mi-a spus că trece În noaptea asta să vadă cum stau lucrurile. Tocmai ajunseră la mal. Conrad Încălecă și-și mână calul pe pietrișul ud. Se Întoarse În șa și Întrebă: — Cum te cheamă, omule? — Stephan, mărite domn. — Bine, Stephan, n-am să uit că ești un podar de nă dejde și un supus credincios. Rămâi aici și păstrează-ți slujba, atâta cât vrei. Cum podul nu era prea mare, trecerea oamenilor se făcu În trei etape
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
unde e acum statul Wyoming și vestitul parc Yellowstone. La vârsta de 10 ani a fost răpită de o bandă de indieni din tribul Sioux și adusă În campingul lor, la nord de Bismarck. A crescut aci și s-a măritat cu un vânător, punător de curse (trapper) francez pe nume Toussaint Charbonneau. După altă versiune, Toussiant Charbonneau ar fi câștigat-o la joc Împreună cu o altă femeie, The Otter Woman (Femeia Castor). Sakakawea a acceptat bucuroasă propunerea de a-i
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Bunica mea și bunicul meu, care era ofițer al regelui, nici într-un caz nu erau de părerea asta. Ei nu considerau că noi am făcut ceva rău în Basarabia. Bunicii mele i-a luat foarte mulți ani până când - mă măritasem cu actu‑ alul meu soț și, el fiind în Comisia Holocaustului, o primă comisie prezidențială de restabilit adevărul istoric, bunica mea ne-a spus ce s-a întâmplat cu evreii din Cahul. Această poveste eu nu o auzisem niciodată până la
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
foarte drăguți. V.A. : Ea era ieșeancă sau era o corespondentă a voastră din București ? A.M.P. : Era o copilă din Moldova, de la școala de presă a Opiniei. V.A. : Ce s-a întâmplat cu ea ? A.M.P. : S-a măritat cu Horia Rusu și este văduva lui Horia Rusu, săraca ! A avut mare ghinion. V.A. : A dispărut din presă și era o fată foarte bună. A.M.P. : Din presă a dispărut. A mai fost o vreme pe la liberali. Era
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
înceta să intervină cu fraze de mare efect ca „Bret e sursa mea de tărie“, la care un prieten al cărui nume n-a fost menționat a replicat: „E o glumă. Să fim serioși, motivul pentru care Jayne s-a măritat cu Bret Ellis are de-a face exclusiv cu un aspect de sine foarte scăzut. Merita mai mult decât un petrecăreț de profesie, nu? Ellis e un ratat.“ Un alt prieten fără nume era citat spunând: „Bret nici măcar nu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
mărimea unui hotel și construită exclusiv din sticlă în vârful colinei din Bel Air. După ce un valet mi-a luat în primire mașina închiriată am dat peste un grup între care o fostă iubită care purta gene false și se măritase cu un miliardar și mă strigă: „Hei, frumosule!“ când am intrat în cameră, apoi ne-am adus aminte de vremurile vechi, am vorbit despre oamenii din industria filmului și ce mai făcea cu viața ei („Rock-n-roll,“ e tot ce mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
o scrisoare pe care am primit-o de la o fostă elevă a mea din Fălticeni. Este Ecaterina Pop Petrovici, fiica fostului Director la Școala de Arte și Meserii din Fălticeni Petre Pop. În prezent este o mare pictoriță În grafică, măritată cu un emerit grafician (Ion, n.n.) Petrovici și locuiesc În Iași. Am primit de la ea o invitație la o expoziție În Iași, cu o dedicație, pe a 2-a copertă, care mi-a stors lacrimi. Însemnează că tot mai există
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Încercat. Nu-i știu nici numele mic, dar și orașul... e mic și un advocat poate fi cunoscut. Preotul Cârlănescu - fost bunul meu prieten, ca și Mihai Lupescu, n-a avut decât o fată, care a stat la mine, Didina, măritată cu Pr. Todicescu - Iași (care a decedat), deci cele trei fete sunt ale altuia. 4) Mulțumesc pt. ilustrata, foarte reușită, a Muzeului. 5) Col. Gheorghiu mi-a trimis „Orizontul” cu S. Mândrescu. 6) Salutări d-lor Popa și Moscaliuc. Mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
la zidă, și cele două fete ale lor, Lica, mică, urâtă, nemăritată, casieriță la un magazin de fierărie, și sora ei, șefă de cadre la Institutul de cultură fizică - șefii de cadre în anii cincizeci erau personajele cheie ale regimului! -, măritată cu Segall, căpitan de miliție la prefectură. Erau două generații distincte: bătrânii, molcomi ovrei din Dărăbani, mărunți comercianți, și tinerii, instrumentele tipice ale stalinismului, mutați abrupt în București din „lipsă de cadre”. „Tinerii” erau atât de lucizi de impostura și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
În absența stăpânilor - ’66; Animale bolnave - ’68. Dacă În absența... a curs prin cenzură aproape fără cenzori - nu-mi amintesc să fi „lucrat” cu unul dintre redactorii ESPLA (redactor și prietenă mi-era mereu Ioana Andreescu, ce urma să se mărite cu compozitorul Costin Miereanu, să plece ambii la Paris, la începutul anilor ’70, unde ea va publica cărți de etnologie a zonei din sudul Olteniei natale și apoi romaneă, cu Animale bolnave lucrurile s-au... „încurcat” însă. Am terminat romanul
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]