4,186 matches
-
Cehă, Finlanda, Ungaria, Danemarca, Portugalia) și devansând, la rândul său, 11 țări (Polonia, Germania, Marea Britanie, Luxemburg, Slovacia, Elveția, Lituania, Letonia, Rusia, Irlanda) luate În studiu. 146 CAPITOLUL 3 ROLUL IMPOZITELOR ÎN FORMAREA RESURSELOR FINANCIARE ȘI INFLUENȚAREA PROCESELOR ECONOMICE (DIN PERSPECTIVĂ MACROECONOMICĂ) 3.1 Aportul impozitelor la formarea resurselor financiare publice Structura prelevărilor sub principalele forme ale impozitelor practicate, În spațiu și timp, reflectă aportul fiecăruia la formarea resurselor financiare publice și mutațiile survenite, ca și repartizarea sarcinii fiscale, În raport cu obiectul acestora
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
lor de politică generală. Ele au implicații majore, directe și indirecte asupra repartizării, dar și producerii, circulației și consumului de PIB sau venit național, devenind În lumea modernă, instrumente folosite și În scop reglator/stabilizator economiilor naționale. Considerate din perspectivă macroeconomică, deciziile de politică a impozitelor determină structuri și mutații nu numai În sistemele de impozite, dar, prin interacțiune, antrenează și modificări ale indicatorilor ce caracterizează evoluția economiei, producând o multitudine de efecte și În plan social mai larg. Pe de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
inverse a acesteia: T > G (3.8) Prin prisma interdependențelor dintre variabilele incluse În ecuațiile respective, devine posibilă sesizarea impactului potențial al fiecăreia, inclusiv a impozitului (considerat generic), admițând variații ale mărimii uneia În raport cu celelalte mărimi, care considerate la nivel macroeconomic se exprimă prin următoarele relații: 167 Y = C+ I + G (3.9) C = C0 + cYd 0<c<1 (3.10) Yd = Y - T + R (3.11) T = T0 + ty 0<t<1 (3.12) I = I0 (3.13) G = G0
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
de activitate, inclusiv pentru adaptarea producției la cerințele pieței interne și externe și creșterea competitivității. În al treilea rând, se mizează pe implicarea sistemului de impozite prin adaptarea structurii acestuia și tehnicilor de aplicare la cerințele de contracarare a dezechilibrelor macroeconomice și asigurarea unei dezvoltări durabile de ansamblu. În al patrulea rând, sunt promovate noi mecanisme fiscale adecvate cerințelor de dezvoltare a schimburilor internaționale vizând stimularea exporturilor și protejarea dezvoltării producției indigene pentru mai buna valorificare a resurselor naționale. Componenta comună
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
proceselor economice din perspectiva politicilor fiscale promovate Impozitul pe profit s-a conturat a fi cel mai important și mai eficient instrument de influențare a activității agenților economici și, implicit, a evoluției economiei. În principiu, realizarea unor obiective de politică macroeconomică, inclusiv apariția de noi agenți economici, pot fi susținute mai ales prin acordarea unor facilități fiscale axate, În primul rând, pe modul de impozitare a profitului obținut de aceștia. Prin exonerarea parțială sau integrală a profiturilor, acordată pe o perioadă
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
A., Lipsey G. R., Economia pozitivă, Ed. Economică, București, 1999, p. 678 266 direct, iar câștigul net din dobândă ar putea fi consumat suplimentar comparativ cu consumul perioadei actuale. În raport cu observațiile anterioare, implicațiile modului de aplicare a TVA asupra echilibrului macroeconomic inclusiv a prețurilor, Însoțite de cele de ordin social, apare evidentă necesitatea unui model de analiză pentru obținerea de informații omogene Într-un cadru de descriere coerentă a tuturor fluxurilor de bunuri și servicii care circulă În economie. Relevanța informațiilor
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
mfn.ro 396 Pe ansamblu, se poate aprecia că rezultatele Înregistrate sunt pozitive, deși există Încă specialiști care Își manifestă Îngrijorarea cu privire la oportunitatea momentului de introducere a cotei unice, precum și la efectele negative ale acesteia asupra inflației, și a stabilității macroeconomice, etc. Pe un plan mai larg, este de admis că analizele Întreprinse din perspectiva oricărei reforme fiscale trebuie determinată magnitudinea efectului de multiplicare a reducerii cotei procentuale de impozitare. Astfel, reducerea de mari proporții a cotei de impozitare poate conduce
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
a venitului disponibil brut față de ritmurile de 397 creștere ale valorii adăugate brute (VAB) și ale consumului final efectiv (CFE), Într-o perioadă de 8 ani, oferă datele din tabelul următor: Tabelul nr. 5.3 Evoluții corelate ale unor indicatori macroeconomici și presiunii fiscale În România Indicatori 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 VAB (miliarde lei, prețuri curente) 331547,6 480475,1 711325,1 1042837,3 1356191,7 1754018,4 2195764,5 2545028,0 Ritmul de creștere a VAB
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
Humanitas, București, 1994; 2. ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Cercetări Financiare și Monetare “Victor Slăvescu”, Procese financiar-monetare ale tranziției: probleme și dileme, Editura Alpha, Buzău, 1998; 3. ACADEMIA ROMÂNĂ, Institutul de Finanțe, Prețuri și Probleme Valutare “Victor Slăvescu”, Procese și politici macroeconomice ale tranziției, Editura Economică, București, 1995; 4. ADOCHIȚEI M., ADOCHIȚEI A., Finanțele Întreprinderii În economia de piață, Tipografia “Mitrea” Piatra Neamț, 1994; 5. ALEXANDRU F., Fiscalitate și prețuri În economia de piață, Editura Economică, București, 2002; 6. ALEXEEV A.N., Finanțele
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
ci ilustrează și preocuparea Școlii În legătură cu politicile publice, cei doi autori, pe baza unor evidențe empirice semnalizând intervenții posibile În politicile de sănătate publică; Tang și Perish (2000) aleg oarecum drumul invers, studiul lor bazându-se pe analiza consecințelor macrosociale, macroeconomice asupra vieții cotidiene individuale; În final, opera lui Abbott (1999), dedicată aniversării centenare, Însumează importanța unor puncte de cotitură din istoria Școlii (de exemplu, importanța publicației American Journal of Sociology) În contextul evoluțiilor disciplinare socioumane, furnizând răspunsuri concludente În legătură cu orientările
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sistemului politic asupra vieții cotidiene” (Tang și Parish, 2000, 5) este reprezentată În cartea de față de economistul maghiar Kornai. Conform modelului teoretic elaborat de acesta (dar cu importante contribuții din partea lui Hayek, Hollander, Lindblom, Wiles, Elmann sau Iván Szelényi), sistemele macroeconomice (În prezentul context fiind vorba, În primul rând, despre cel socialist și capitalist) exercită o puternică influență asupra organizării microsociale a vieții individuale, determinând caracterul și miza relațiilor dintre indivizi și grupuri sociale, precum și „șansele de viață” ale membrilor diferitelor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
primar), burse de studiu pentru studenții săraci sau pentru cei care suferă de un handicap, acces gratuit pentru toată lumea la serviciile de sănătate și creșterea salariului minim (López Obrador, 2005a : 1). Astfel, înainte de a discuta chestiuni care țin de stabilitatea macroeconomică, platforma acestuia s-a concentrat asupra nevoilor grupurilor marginalizate. Mai mult, el s-a referit la viitorul său mandat de președinte ca fiind acela al unui "politician responsabil (...) un bărbat de stat, și nu liderul unui partid, al unei facțiuni
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
al tendinței de a trece peste instituții pentru a-și atinge scopurile. În sfârșit, pur și simplu, în calitate de primar López Obrador nu putea să facă mari stricăciuni, deoarece puterile primarului sunt limitate față de cele ale președintelui. El nu controla politicile macroeconomice, nu avea o prerogativă discreționară de a se îndatora și nu avea posibilitatea de a-și pedepsi inamicii, posibilitate pe care ar fi dobândit-o dacă ar fi devenit președinte. Autoritatea sa era, măcar în parte, ținută sub control de către
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în 2000 și a lui Manuel Rosales de la Un Nuevo Tiempo în 2006. Sursa: Political Database of the Americas, Georgetown University, la http://pdba.georgetown.edu. Totuși, odată ajuns în funcție, după un experiment inițial cu o serie de măsuri macroeconomice neconvenționale, Caldera a fost nevoit să recurgă la măsuri neoliberale ca răspuns la o criză economică tot mai adâncă și la scăderea veniturilor obținute din exportul de petrol. Liderii AD și ai Mișcării pentru Socialism (MAS) de centru-stânga au colaborat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Forms, Cambridge Scholars Publishing, Cambridge, pp. 53-84. 1 La drept vorbind, în cazul Americii Latine, este posibil să identificăm o a patra abordare care se bazează pe o perspectivă economică. Această abordare definește populismul drept un tip particular de politică macroeconomică, care este deosebit de dăunătoare, deorece pe termen scurt generează creștere economică și intensifică redistribuția, amplificând rolul statului, însă pe termen lung duce la creșterea inflației și a datoriei publice, și astfel la criză economică majoră (Dornbush & Edwards, 2010; Sachs 1989
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
criză economică majoră (Dornbush & Edwards, 2010; Sachs 1989). Chiar dacă această interpretare are o oarecare plauzibilitate pentru analizarea unor cazuri specifice (e.g. primul guvern al lui Alan Garcia în Peru), este dificil de stabilit motivul pentru care acest tip de politică macroeconomică ar fi o trăsătură distinctivă a populismului. Așa cum au arătat autori precum Roberts (1995) și Weyland (1996), în anii 1990, o serie de actori populiști din America Latină au întrebuințat rețete neoliberale de guvernare, aceștia nefiind nici "iresponsabili" și nici foarte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și politica, în detrimentul interesului general. Comparate, programele electorale ale celor două mari forțe sunt, în linii generale, foarte asemănătoare, dar între ele există și diferențe. Alianța este mai tranșantă în ceea ce privește reformele fiscale, salariile și pensiile. Cele două forțe aveau obiective macroeconomice diferite. În ceea ce privește agricultura (foarte importantă într-o țară cu populație care locuiește, în majoritate, în mediul rural), oferta PSD era mai aproape de țărani, în timp ce Alianța vorbește mai degrabă de stimularea exploatărilor. Mobilizarea electoratului urban în primele ore ale zilei pare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care serviciul este muncă prestată în folosul sau interesul cuiva (după Dicționarul explicativ al limbii române). În economie, serviciul este o subdiviziune administrativă care facilitează sau asigură realizarea unei activități considerată importantă, organizată la nivelul unei întreprinderi și la nivel macroeconomic național sau mondial și se poate constitui ca ramură economică (transporturi, comunicații etc.). Serviciile se adresează mai ales procesului productiv, dar nu sunt excluse ca ajutoare indispensabile vieții colectivelor omenești, cum ar fi: furnizarea de energie termică sau electrică, sau
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
realizată astăzi, se grupează în trei mari sectoare: primar, secundar și terțiar. Serviciile aparțin sectorului terțiar, care contribuie alături și indisolubil legat de cel secundar și primar la producerea tuturor bunurilor, având un rol tot mai important în realizarea indicatorilor macroeconomici, cum ar fi: PIB, PIN sau VN etc. Un frumos text din lucrarea Managementul marketingului (1997) de P. Kotler, preluat dintr-o revistă de specialitate, poate constitui o excepțională introducere în universul infinit al serviciilor actuale: „În prezent există firme
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
sau nemateriale care dă naștere la servicii productive și neproductive, o abordare discutabilă, dacă acceptăm că la realizarea PIB-ului participă toate sferele activității social-economice. Această preocupare se concretizează în clasificarea adoptată prin consens la nivel internațional și preluată în cadrul macroeconomic național, ca o necesitate a circulației și a abordării unitare în relațiile comerciale sau de parteneriat. Serviciile sunt tratate diferențiat, după natura și felul lor, în ceea ce privește regimul fiscal, cercetarea fenomenelor și modul de manifestare pe piață. În acest sens, interesul
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
footnote> Nomenclatorul privind clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților economice cuprinde două mari categorii: serviciile asociate realizării bunurilor materiale și servicii adresate populației și producției. Această preocupare se concretizează în clasificarea adoptată prin consens la nivel internațional și preluată în cadrul macroeconomic național, ca o necesitate a circulației și a abordării unitare în relațiile comerciale sau de parteneriat. Nomenclatorul privind clasificarea produselor și serviciilor asociate activităților economice cuprinde două mari categorii, serviciile asociate realizării bunurilor materiale și servicii adresate populației și producției
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
evidentă și continuă. Importanța economică a utilizării TIC este mai puțin evidentă, existând și extrema în care se afirmă: „Calculatoarele nu aduc profit.” La cealaltă extremă se situează părerile unor efecte economice foarte mari, ale eliminării deficiențelor manageriale la nivel macroeconomic. Această părere întărește importanța achizițiilor publice, o părere relativ recentă estimând cheltuielile statelor la aproape 50% din PIB-ul mondial. Desigur, obținerea eficienței economice nu este automată. Numai perfecționarea tehnologiei, fără reingineria proceselor de afacere, poate să genereze doar creșterea
Managementul cunoașterii în societatea informațională by Radu S. Cureteanu () [Corola-publishinghouse/Science/232_a_475]
-
reflecție cu o greutate aparte, propriile evaluări și soluții privind economia românească și noile provocări, printre care cele referitoare la intervenția statului în economice sunt tot mai acute. Lucrarea noastră „” se bazează pe rezultatele proiectului de cercetare „Evaluarea impactului politicilor macroeconomice de tip anticriză asupra economiei reale” derulat în cadrul programului prioritar al Academiei Române „Evaluarea stării economiei naționale 2010 - 2014 (ESEN)”. Proiectul de cercetare a fost realizat în anul 2010 de un colectiv de cercetare mixt format din cercetători ai Centrului de
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
mixt format din cercetători ai Centrului de Cercetări Financiare și Monetare - Victor Slăvescu, din Academia Română și cadre didactice din învățământul superior românesc. În acest fel dorim să aducem un modest aport la înțelegerea evoluției economiei reale și a impactului politicilor macroeconomice asupra dezvoltării micro și macroeconomice, în contextul crizei economico-financiare actuale. Lucrarea se adresează tuturor celor care doresc să cunoască un punct de vedere neutru privind problematica evaluării impactului politicilor macroeconomice asupra economiei reale, mai ales în condiții de „stres” induse
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]
-
Centrului de Cercetări Financiare și Monetare - Victor Slăvescu, din Academia Română și cadre didactice din învățământul superior românesc. În acest fel dorim să aducem un modest aport la înțelegerea evoluției economiei reale și a impactului politicilor macroeconomice asupra dezvoltării micro și macroeconomice, în contextul crizei economico-financiare actuale. Lucrarea se adresează tuturor celor care doresc să cunoască un punct de vedere neutru privind problematica evaluării impactului politicilor macroeconomice asupra economiei reale, mai ales în condiții de „stres” induse de efectele negative ale crizei
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]