4,819 matches
-
marcat golul de 2-0 al Germaniei de Vest, totalizând 4 goluri la acest turneu final. (în clasamentul golgheterilor acestui turneu, Franz a încheiat pe locul trei, după Eusebio și conaționalul său Helmut Haller și la egalitate cu englezul Geoff Hurst, maghiarul Ferenc Bene și sovieticul Valeriy Porkujan). În finală, Germania de Vest a pierdut cu 4-2, după prelungiri, rămânând memorabil doar golul de 3-2, marcat de Geoff Hurst. Beckenbauer era, astfel, vicecampion mondial. În 1970, Germania de Vest a trecut ușor
Franz Beckenbauer () [Corola-website/Science/310789_a_312118]
-
ca "Statuia Ciumei" sau "Monumentul Sfintei Treimi", este înălțată în mijlocul Pieței Unirii din Timișoara, în concordanță cu stilul arhitectonic al clădirilor dimprejur (baroc). Monumentul se înscrie în tipologia coloanelor ciumei, răspândite în epoca barocului în întregul spațiu sud-german, boem și maghiar. Statuia amintește de încetarea epidemiei de ciumă care devastase întreg Banatul, între 1731 și 1738. În timpul epidemiei, numai la Timișoara și-au pierdut viața peste 1.300 de bolnavi de ciumă. Un monument similar se găsește în comuna Teremia Mare
Coloana Ciumei din Timișoara () [Corola-website/Science/308812_a_310141]
-
de Oradea. La 14 martie 1990, abatele de Sâniob, József Tempfli, a fost numit de către Sf. Scaun ca al 81-lea episcop romano-catolic de Oradea Mare (Gran Varadino). A fost consacrat ca episcop romano-catolic la 26 aprilie 1990 de către cardinalul maghiar Dr. László Paskai, arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, asistat de către episcopul Endre Gyulay de Szeged-Csanád (Ungaria) și de episcopul Lajos Bálint de Alba Iulia. După anul 1990 și-au reluat activitatea și ordinele religioase. În toamna anului 1990 a început pregătirea profesorilor
József Tempfli () [Corola-website/Science/308965_a_310294]
-
Revoluția din decembrie 1989, el și-a reluat vizitele în Transilvania, cu predilecție în municipiul Cluj. În semn de prețuire a activității sale, în care a evidențiat rolul românilor în salvarea evreilor de persecuțiile la care erau supuși aceștia de către maghiari, în anul 1990, Institutul de studii iudaice și istorie a poporului evreu, aparținând Universității „Babeș -Bolyai” din Cluj, i-a primit numele. Cu ocazia celei de-a 85-a aniversări de la nașterea sa, Universitatea Ebraică din Ierusalim a publicat un
Moshe Carmilly-Weinberger () [Corola-website/Science/309917_a_311246]
-
pentru prima oară "Beregzaza", devenind centrul de reședință al comitatului de "Bereg". Din 1342, a devenit oraș regal liber. În anul 1566, orașul a fost din nou devastat de mongoli, în anul 1657 de polonezi, iar în anul 1686 de către maghiarii insurgenți ridicați contra habsburgilor. Până la sfârșitul Primului Război Mondial, orașul a fost capitală a comitatului de Bereg, apoi a făcut parte din Cehoslovacia, dar în urma primului Dictat de la Viena din 2 noiembrie 1938, a intrat în componența Ungariei. După Paștile evreiești din
Bereg () [Corola-website/Science/309320_a_310649]
-
Ucrainei de România, trece prin orașul Bereg. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Bereg era vorbitoare de maghiară (%), existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%) și rusă (%). În 1910, orașul avea 12.933 de locuitori, dintre care: 12.432 maghiari, 221 ruteni și 140 germani. În anul 2004, populația orașului se ridica la 26.100 de locuitori, dintre care: Recensăminte (*) sau estimări ale populației : Localitatea "Berg" / "Berehove" se află la 65 km de Ujhorod pe calea ferată și la 72
Bereg () [Corola-website/Science/309320_a_310649]
-
limba romani) constituie unul dintre grupurile etnice minoritare cele mai mari din România. Conform recensământului din 2011, ei numărau 621.573 de persoane (adică 3% din totalul populației), fiind al doilea grup etnic minoritar din România ca mărime, după cel maghiar. Din acești 621.573 de oameni, 62% locuiesc în mediul rural (390.903). Există opinii că cifra estimată nu corespunde realității, fiindcă mulți din ei ar refuza să-și declare etnia . În Maramureș, Bucovina, Banat, Dobrogea și Moldova concentrația romilor
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
s-au convertit la diverse culte neoprotestante (totuși, majoritatea enoriașilor acestor comunități religioase nu sunt etnici romi, ci români). În unele localități cu o populație predominant maghiară (în estul și nordul Transilvaniei), romii sunt fie romano-catolici, fie reformați (în funcție de confesiunea maghiarilor). De asemenea, în unele sate care dețin (sau au deținut) o populație săsească există mici comunități de romi luterani (de ex. la Uila). O bună parte a romilor din Dobrogea sunt musulmani (aprox. 1% din totalul romilor din România, una
Romii din România () [Corola-website/Science/309364_a_310693]
-
la pașapoartele sale solicitate călătorilor români, în mai multe situații supușii Imperiului fiind reținuți pentru că au produs diverse neorânduieli. Austria, vehement dușmănoasă, a trebuit să accepte că legile statului român sunt valabile și pentru locuitorii cezaro-crăiești aflați aici cu afaceri. Maghiarii și polonezii, care voiau să rămână în Principate sau să tranziteze spre alte regiuni, sunt protejați de guvern și de domn în spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar mijloacele necesare. Franța, apoi Rusia, Italia și
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
dreptunghiulară, cu un singur turn și altar cu laturi hexagonale. În luptele ce au avut loc în anul 1848, pe teritoriul comunei, trupele conduse de revoluționarul pașoptist maghiar Aron Gabor au fost înfrânte de armata țaristă, iar în memoria revoluționarului maghiar, la Chichiș se va ridica o statuie. Economia comunei este bazată pe activități în domeniul exploatării și prelucrării lemnului, comerțului cu produse agricole, serviciilor și agroturismului. Activitatea principală rămâne însă agricultura, prin cultura plantelor și creșterea animalelor.
Comuna Chichiș, Covasna () [Corola-website/Science/310384_a_311713]
-
în lemn și olărit. Populația comunei Vâlcele este de 3642 locuitori, din care: 549 în satul Ariușd, 1957 în satul Araci, 944 în satul Vâlcele și 192 în satul Hetea. Componenta etnică a populației este formată din 1087 români, 580 maghiari, 2081 rromi, 2 germani și 2 greci. Principalele confesiuni sunt cea ortodoxă, reformată, romano-catolică, penticostală și adventistă. În fiecare localitate, principala zonă funcțională o constituie zonele de locuit, care ocupă suprafețele cele mai întinse din intravilan. Mărirea intravilanului este justifcată
Comuna Vâlcele, Covasna () [Corola-website/Science/310390_a_311719]
-
la BJATM Tg. Mureș (1977-1984) și apoi ca șef Birou comercial la ICRA Tg. Mureș (1984-1990). Imediat după Revoluția din decembrie 1989, László Borbély devine vicepreședinte al FSN din Tg. Mureș (martie - mai 1990), apoi odată cu înființarea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), devine membru al UDMR și este ales ca președinte al Filialei Județene UDMR Mureș (1990-1994). În prezent, el este vicepreședinte executiv al UDMR pe probleme de guvernare (din 1998) și președinte al Consiliului Reprezentanților Filiala Județeană Mureș
László Borbély () [Corola-website/Science/304939_a_306268]
-
puternic marcată de descoperirea uriașelor rezerve de ape minerale răspândite pe o suprafață de mai multe zeci de kilometri pătrați și cunoscute de ciobanii locului încă din anul 1750, fiind botezate de aceștia „izvoare cu burcut” (nume împrumutat probabil din maghiarul „borviz”). O cercetare științifică a apelor minerale din ținutul Dornelor este cunoscută în literatura de specialitate în jurul anului 1790. Chimistul Hacquette de Nürnberg realizează în această perioadă o analiză relativ completă a apelor din Dorna și din localitățile limitrofe Candreni
Vatra Dornei () [Corola-website/Science/297022_a_298351]
-
Vičeslav = Visalv = Vitoslav) + de + Sus. Numele vechi a localității este "Între Râuri". Orașul Vișeu de Sus, după cei mai mulți autori de monografii, este atestat documentar din 2 februarie 1365 (Ketwyssou). . Această primă menționare a Vișeului ca localitate apare în diploma regelui maghiar Ludovic de Anjou. După alți autori, localitatea este atestată din anul 1549, cu denumirea de „Vișeul Nou” sau „Între Râuri”, fiind situată la confluența celor două râuri - nume întâlnit până la începutul secolului XX. În anul 1373 se marchează hotarul Vișeului
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
practicată. Și în ziua de azi se pot vedea gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe și uraniu. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 11.079 locuitori, dintre care 3.722 evrei, 3.616 români, 2.753 germani, 610 maghiari, 336 ruteni ș.a. Ca limbă maternă predomina limba idiș, declarată ca atare de 3.681 locuitori, urmată de română și de germană. Sub aspect confesional populația era alcătuită din 3.734 mozaici, 3.638 greco-catolici, 3.316 romano-catolici, 298 ortodocși
Vișeu de Sus () [Corola-website/Science/297021_a_298350]
-
plan național și internațional: Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Călan se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (85,42%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (4,66%) și romi (1,42%). Pentru 7,61% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (76,58%), dar există și minorități de romano-catolici (7,03%), penticostali (4,94%) și reformați
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
7,03%), penticostali (4,94%) și reformați (1,11%). Pentru 7,83% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La recensământul din 2002 orașul avea o populație de 13.318 locuitori. După naționalitate, au fost recenzați: 12.308 români, 774 maghiari, 115 germani, 57 rromi. După religie, au fost recenzați: 10.788 ortodocși, 1.199 romano-catolici, 399 greco-catolici, 200 reformați. În prezent, datorită opririi aproape în totalitate a fostei platforme industriale, de care orașul a depins aproape în exclusivitate, precum și a
Călan () [Corola-website/Science/297036_a_298365]
-
-1980 localizata in zona balatan! Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Sânnicolau Mare se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,7%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (7,23%), romi (3,14%), bulgari (2,98%), sârbi (2,98%) și germani (2,1%). Pentru 7,46% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (63,13%), dar există și minorități
Sânnicolau Mare () [Corola-website/Science/297047_a_298376]
-
35, cizmari 36, pantofari 4, un cioplitor în lemn.”" Recensământul în limba germană din 1850, consemna în rubrică populației numărul de 5427 de locuitori, reprezentând 1336 de familii care locuiau în 993 de case. În ceea ce privește naționalitățile existente la acea vreme, maghiari erau 3800, români 1093, nemți 333, slovaci 140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia Sprie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
140, iar rromi 40. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Baia Sprie se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (73,13%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (16,81%) și romi (3,92%). Pentru 5,83% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (65,53%), dar există și minorități de romano-catolici (13,73%), reformați (4,54%), greco-catolici (3
Baia Sprie () [Corola-website/Science/297032_a_298361]
-
ani de la declararea localității ca oraș. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Jibou se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (78,89%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (11,45%) și romi (5,61%). Pentru 3,85% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,73%), dar există și minorități de reformați (10,45%), penticostali (7,17%), baptiști (3
Jibou () [Corola-website/Science/297052_a_298381]
-
și 45’ latitudine nordică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Uricani se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,25%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,8%) și romi (1,93%). Pentru 4,88% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,07%), dar există și minorități de penticostali (4,71%), romano-catolici (3,27%), reformați (1
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
un hectar de teren agricol. În orașul Găești, densitatea fiziologică are o valoare medie de 0,09 loc./ha În orașul Găești, în anul 2000 era o populație totală de origine română de 18.087, urmată de 372 romi , 45 maghiari, 32 bulgari, 13 turci, 6 sârbi, 4 greci, 2 germani, 1 rus, 1 slovac și 3 persoane de naționalitate nedeclarată. În concluzie, din totalul populației stabile din Găești, ponderea o deține naționalitatea română cu 97,4%, urmată de țigani, cu
Găești () [Corola-website/Science/297029_a_298358]
-
vremea imperiului austriac și regatul maghiar. A fost în funcțiune pe ruta Agnita-Sibiu până în anul 2002. La recensământul din 1930 au fost înregistrați 4.443 locuitori, dintre care 2.659 germani (59,8%), 1.535 români (34,5%) și 234 maghiari (5,26%). Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.606 evanghelici luterani (58,6%), 1.513 ortodocși (34,5%), 147 reformați (3,3%), 137 romano-catolici (3%) ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Agnita se ridică la de
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]
-
137 romano-catolici (3%) ș.a. Conform recensământului efectuat în 2011 populația orașului Agnita se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,03%). Principalele minorități sunt cele de maghiari (2,7%), romi (1,61%) și germani (1,01%). Pentru 5,59% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (88,85%), dar există și minorități de reformați (1,67%) și romano-catolici
Agnita () [Corola-website/Science/297056_a_298385]