6,409 matches
-
pe care o vom utiliza cu predilecție în prezenta lucrare; tehnica matricelor de apreciere, plecând de la criteriile de apreciere și ponderile riscului privind: impactul financiar I - 35%; probabilitatea de apariție P - 20%; nivelul controlului intern CI - 45%. Spre exemplu, construim matricea pentru o entitate publică folosind o scară, de la 1-3, pentru criteriile de apreciere, în vederea măsurării riscurilor, astfel: DOMENIU I-35% P-20% CI-45% SCOR Resurse umane 2 1 1 1,35 Financiar-contabil 2 1 2 1,80 Achiziții 2 3
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
bază, dar ERM a căutat să ia în considerare riscurile din întreaga organizație, împreună cu determinarea modului adecvat de administrarea a riscurilor. Această perspectivă implică întreaga organizație în problematica generală a riscurilor, ca într-un tablou, care se materializează într-o matrice de evaluare a riscurilor, așa cum se prezintă în figura 3.7. În acest sens, toate structurile organizației vor întreprinde o evaluare a riscurilor și vor redacta registre de riscuri care ulterior vor fi agregate la nivelul organizației. În acest mod
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
3.14. Modelul COSO-ERM Modelul COSO-ERM prezintă o relație directă între obiective, adică ceea ce urmărește o organizație să atingă, și elementele gestionării riscurilor la nivelul acesteia, respectiv ceea ce este necesar pentru a le atinge și este ilustrată prin prisma unei matrice tridimensionale care cuprinde: patru categorii de obiective ale managementului: strategice, operaționale, de raportare și de conformitate, reprezentate prin blocurile verticale; opt componente principale ale ERM, reprezentate de secțiunile orizontale; descrierea celor opt componente ale ERM, care urmăresc îndeplinirea celor patru
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
unei societăți dominate de capital poate fi celebrată sau, dimpotrivă, tematizată ca sursa unei fascinații meduzante cum face Paul Virilio. Poți saluta delocalizarea, imaginația ta poate urca În spirale către eterul marilor cuvinte, În deliruri poetice, poți plonja Într-o Matrice SF, sau, dimpotrivă, de pe poziții esențialmente moral/metafizice, poți arăta cît de nocivă este ea (să ne gîndim la critica spațiului de la Heidegger sau Lévinas). În orice caz, este limpede că „postmodernitatea” dedusă din metanarațiunea marxistă este o hipermodernitate care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
unuia dintre elevii lui Gusti. Nucleul unei comunități sătești, aflăm din aceste studii reluate, nu este „centrul satului”, ci „vecinătatea”. Studiile monografice redescopereau și validau, într-altfel, teoria americanului C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate comunității sătești din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc se atinge una dintre chestiunile de mare semnificație, pe care a studiat-o în profunzime H.H. Stahl, aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
artelor plastice și politicii din Republica de la Weimar, s-a reflectat în geografie sub forma geopoliticii. În România, rezultatul unui proces asemănător, situat în contextul căutării unității naționale teritoriale și culturale, a fost o parțială îndepărtare a acestui proces de matricea sa istoriografică antebelică și apariția unei tendințe geopolitice. O nouă retorică, un nou dinamism, antipozitivism pe anumite paliere, încredere în știință pe altele, aplicabilitate și realism sunt noile trăsături ce caracterizează geopolitica. Pământul ia locul personajului principal - eroul, în narațiunile
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și a comunității de viață și-a pierdut treptat importanța. Produsul acestui mod de organizare socială și a unui anumit fel de socializare îl constituie un tip de om ce corespunde modelelor culturale de gândire și acțiune specifice, care constituie matricea fundamentală a comunităților din Mărginimea Sibiului. Bibliografie Bădescu, Ilie. (2003). Sincronism european și cultură critică românească, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bernea, Ernest. (2004). Trilogie sociologică, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bucur, Corneliu. (1977). Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al poporului român
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
domeniu un instrument foarte util și bine sistematizat pentru înțelegerea de ansamblu a cadrelor de analiză instituțională. R. Scott își îmbogățește conceptual cadrul de analiză prin identificarea a patru tipuri de agenți: sistemele simbolice, sistemele relaționale, rutinele și artefactele. Prin matricea obținută din intersecția agenților cu pilonii instituționali, autorul obține o nouă grilă de sistematizare a dimensiunilor de cercetare instituțională pe care o găsim utilă (p. 102, tabelul 4.1): Piloni instituționali AGENȚI Reglatori Normativi Cultural-cognitivi Sisteme simbolice Reguli și legi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
interpersonale, ci și problemele interpersonale, fapt util pentru psihoterapie (Johnson, 2000Ă. De asemenea, poate fi descrisă atitudinea nu doar față de alții, ci și de față de sine (Klein, 2001Ă și, de asemenea, atitudinea față de „alții” introjectați și reprezentați în sine, pe matricea „modelului intern de lucru” (internal working modelă al lui Bowlby. În această direcție, cercetări deosebit de interesante a realizat Benjamin care a dezvoltat și o formă specială de psihoterapie. Emancipat Separat Autoemancipat Ignorare Afirmare Depășire Destăinuire Autoneglijare Autoafirmare Atac Dragoste activă
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Business Strategy) a cabinetelor de consultanță strategică Boston Consulting Group (BCG), McKinsey și A.D. Little (ADL). Inițial, contribuția esențială a BCG a fost propunerea unor concepte și instrumente mai fine decât cele ale școlilor anterioare (ciclul de viață, curbele experienței, matricea opțiunilor strategice etc.). De asemenea, cabinetele de consultanță McKinsey și A.D. Little au elaborat modele ale opțiunilor strategice care au permis, pe de o parte, analiza globală a portofoliului activităților firmei, iar pe de altă parte, determinarea axelor strategice de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
parte, analiza globală a portofoliului activităților firmei, iar pe de altă parte, determinarea axelor strategice de urmat la nivelul fiecărei activități elementare 2. Școala strategiei concurențiale se caracterizează printr-o modelare importantă: • modelul BCG examinează portofoliul activităților firmei cu ajutorul unei matrice cu două variabile: partea de piață a firmei (În raport cu concurentul său cel mai bine plasat) și rata creșterii sectorului; se obțin patru poziții posibile, de acum bine cunoscute: „vedete”, „dileme”, „vaci de lapte”, „pietre de moară”; • modelul ADL, superior modelului
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
formularea strategiei, analiza portofoliului strategic consideră, pe rând, fiecare produs și fiecare unitate de producție sau departament, comparând poziția concurențială pe piață, stadiul ciclului de viață, partea de piață și atractivitatea sectorului; managerii au la dispoziție mai multe modele sau matrice. a) Matricea Boston Consulting Group (BCG) este cel mai simplu model de analiză a portofoliului (Băcanu, 1997, p. 208). Aceasta clasifică fiecare dintre afacerile corporației (denumite și unități strategice) În funcție de rata creșterii sectorului respectiv și de partea sa relativă pe
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
analiza portofoliului strategic consideră, pe rând, fiecare produs și fiecare unitate de producție sau departament, comparând poziția concurențială pe piață, stadiul ciclului de viață, partea de piață și atractivitatea sectorului; managerii au la dispoziție mai multe modele sau matrice. a) Matricea Boston Consulting Group (BCG) este cel mai simplu model de analiză a portofoliului (Băcanu, 1997, p. 208). Aceasta clasifică fiecare dintre afacerile corporației (denumite și unități strategice) În funcție de rata creșterii sectorului respectiv și de partea sa relativă pe piață; poziția
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
cea slabă se trasează la 1,5; fiecare unitate strategică este reprezentată printr-un cerc, a cărui arie sugerează importanța sa relativă În portofoliul corporației din punctul de vedere al activelor utilizate sau al vânzărilor pe care le generează. Această matrice urmează ciclul de viață al produsului. Produsele noi se introduc, În general, Într-un sector emergent, În creștere rapidă. Dacă aceste produse câștigă suficientă parte de piață pentru a deveni lider, se transformă din dileme În vedetă, folosind resursele financiare
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
declinul, „vacile” sunt „mulse” de lichidități pentru a alimenta noile dileme și se transformă În „pietre de moară”. După plasarea unităților strategice conform situației actuale, se schițează matricea-țintă, În condițiile În care firma menține aceeași strategie. Din compararea celor două matrice rezultă prioritățile strategice majore cu care se confruntă compania. Fig. 29 - Matricea Boston Consulting Group Sursa: Hedley (1971, p. 12). În contrast cu postulatul clasic al lichidării „pietrelor de moară”, Woo și Cooper (1982, p. 106) susțin că produsele care dețin o
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
se transformă În „pietre de moară”. După plasarea unităților strategice conform situației actuale, se schițează matricea-țintă, În condițiile În care firma menține aceeași strategie. Din compararea celor două matrice rezultă prioritățile strategice majore cu care se confruntă compania. Fig. 29 - Matricea Boston Consulting Group Sursa: Hedley (1971, p. 12). În contrast cu postulatul clasic al lichidării „pietrelor de moară”, Woo și Cooper (1982, p. 106) susțin că produsele care dețin o parte de piață redusă Într-o industrie În declin pot fi foarte
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
o nișă cu cerere stabilă și previzibilă. De asemenea, dacă suficient de mulți competitori părăsesc sectorul, partea de piață a produsului poate crește datorită renunțării celorlalți, iar „piatra de moară” redevine lider și generator net de lichidități. Principalul inconvenient al matricei BCG constă În asocierea automată a părții de piață cu profitabilitatea; În plus, BCG evaluează unitățile strategice doar În relație cu liderul, deci omite analiza concurenților mai slabi, dar În creștere puternică. Modelul BCG de analizare a portofoliului se bucură
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
Electric, dezvoltat de cunoscuta corporație În colaborare cu firma de consultanță McKinsey, include 9 celule, În funcție de atractivitatea sectorului pe termen lung și de atuurile sau poziția concurențială a unităților strategice. O versiune analoagă a fost elaborată de firma Shell Oil (Matricea de Politică Direcțională) și se folosește pe scară largă de către firmele europene. Atractivitatea sectorului la GE include rata de creștere a pieței, profitabilitatea industriei, mărimea, politica prețurilor, diversitatea pieței, ciclicitatea etc. Atuurile sau poziția concurențială includ partea de piață, poziția
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
piață aparținând companiei. Poziționarea cercurilor pe ecran este un proces complex și subiectiv, prin care managerii optează pentru criteriile esențiale de evaluare a celor două dimensiuni, le ponderează În funcție de importanța lor pentru reușita corporației și fac media produselor astfel obținute. Matricea realizată se proiectează În viitor și se analizează eventualele „handicapuri de performanță față de compania ideală”, după care se revizuiesc misiunea, obiectivele, strategiile și politicile. c) Matricea evoluției pieței, dezvoltată de Hofer pornind de la ciclul de viață a produsului și structurată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
le ponderează În funcție de importanța lor pentru reușita corporației și fac media produselor astfel obținute. Matricea realizată se proiectează În viitor și se analizează eventualele „handicapuri de performanță față de compania ideală”, după care se revizuiesc misiunea, obiectivele, strategiile și politicile. c) Matricea evoluției pieței, dezvoltată de Hofer pornind de la ciclul de viață a produsului și structurată În 15 celule, completează Ecranul GE prin Încorporarea produselor sau unităților strategice În formare. Afacerile sunt situate În funcție de pozițiile concurențiale și de stadiul evoluției produsului sau
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de Hofer pornind de la ciclul de viață a produsului și structurată În 15 celule, completează Ecranul GE prin Încorporarea produselor sau unităților strategice În formare. Afacerile sunt situate În funcție de pozițiile concurențiale și de stadiul evoluției produsului sau a pieței, similar matricii A.D. Little de planificare strategică (Coate, 1985, pp. 47-56). Fig. 30 - Ecranul General Electric Fig. 31 - Matricea de Politică Direcțională Sursa: Adaptare după Strategic Management International GE, Corporate Planning and Developement, General Electric Corporations. Fig. 32 - Matricea evoluției pieței Sursa
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
prin Încorporarea produselor sau unităților strategice În formare. Afacerile sunt situate În funcție de pozițiile concurențiale și de stadiul evoluției produsului sau a pieței, similar matricii A.D. Little de planificare strategică (Coate, 1985, pp. 47-56). Fig. 30 - Ecranul General Electric Fig. 31 - Matricea de Politică Direcțională Sursa: Adaptare după Strategic Management International GE, Corporate Planning and Developement, General Electric Corporations. Fig. 32 - Matricea evoluției pieței Sursa: Hofer (1977). În evaluarea matricei curente apar noi probleme. Astfel, produsul sau unitatea strategică B beneficiază de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
a pieței, similar matricii A.D. Little de planificare strategică (Coate, 1985, pp. 47-56). Fig. 30 - Ecranul General Electric Fig. 31 - Matricea de Politică Direcțională Sursa: Adaptare după Strategic Management International GE, Corporate Planning and Developement, General Electric Corporations. Fig. 32 - Matricea evoluției pieței Sursa: Hofer (1977). În evaluarea matricei curente apar noi probleme. Astfel, produsul sau unitatea strategică B beneficiază de o poziție concurențială puternică pe o piață În creștere, dar deține doar o mică parte din piață. Se impune nu
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
strategică (Coate, 1985, pp. 47-56). Fig. 30 - Ecranul General Electric Fig. 31 - Matricea de Politică Direcțională Sursa: Adaptare după Strategic Management International GE, Corporate Planning and Developement, General Electric Corporations. Fig. 32 - Matricea evoluției pieței Sursa: Hofer (1977). În evaluarea matricei curente apar noi probleme. Astfel, produsul sau unitatea strategică B beneficiază de o poziție concurențială puternică pe o piață În creștere, dar deține doar o mică parte din piață. Se impune nu doar analiza În perspectivă, ci și reproiectarea imediată
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
pe cele două variabile, baza tehnologică și prezența comercială, se obțin următoarele tipuri de activități ale firmei: l. Activități cu potențial de dezvoltare forte, pentru care prezența comercială a firmei și poziția sa tehnologică sunt puternice. Aceste activități aparțin „vedetelor” matricelor tradiționale; firma trebuie să-și mențină locul pe piață, consolidându-și avansul tehnologic și acompaniind dezvoltarea activității. 2. Activități cu potențial de dezvoltare limitat, pentru care poziția tehnologică și prezența comercială sunt slabe. Acestea constituie „pietrele de moară” la care
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]