5,936 matches
-
umiditatea ridicată și de temperaturile cuprinse între 6-36șC cu optim la 21 30șC Ciuperca se transmite prin semințele infectate sau ce ce au pe ele spori. Persistența ciupercii este asigurată în sol prin fructificațiile de rezistență cu spori care sunt maturi primăvara și pot produce infecții pe plantele tinere. Atacul larvelor de sfredelitor și prezența moliei duce la creșterea frecvenței și intensității atacului acestei fuzarioze. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de hibrizi rezistenți (Fundulea 418), distrugerea moliei și sfredelitorului și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Drechslera) carbonum Boala este răspândită în America, a apărut și în unele țări din Europa (Iugoslavia și Ungaria) dar pentru România este considerată boală de carantină. Simptome. Pe frunze și pănuși apar pete alungite cafenii-deschis de formă neregulată. La plantele mature petele sunt ovale de 2-5 x 0,5 cm, cafenii-deschis sau brune-ciocolatii cu cercuri concentrice. Pe știuleții atacați, se observă o culoare neagră cărbunoasă, uneori apărând chiar distrugerea totală a acestora. Transmitere-răspândire. Ciuperca se transmite în perioada de vegetație prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de sămânță până la 83 %. În România boala a fost semnalată pe mazărea furajeră în 1974, la soiul Artona, cu o frecvență de 10 %. Simptome. Pe frunzele tinere infectate se observă o decolorare și o îngroșare a nervurilor iar pe frunzele mature apar dungi de culoare verde-deschis sau pete neregulate ca formă, de nuanțe verzi-deschis, situate între nervuri și uneori îngroșări vizibile pe partea inferioară a frunzelor, lângă nervuri. Plantele infectate au înălțimea redusă, o ramificație mai bogată, frunze mai mici, încrețite
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fața inferioară începând de la coada frunzei, de-a lungul nervurilor principale și între nervuri, se formează o pâslă albă, deasă de miceliu. Plantele pot forma pălării mici, de 1-5 cm în diametru, dar nu înfloresc și nu dau semințe Plantele mature infectate mai târziu, prezintă pe frunze pete galbene-undelemnii lângă nervuri, zone care se brunifică în scurt timp. În dreptul lor, pe fața inferioară, apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
apare un puf alb de miceliu. Plantele infectate mai târziu, formează pălării mai mici, înfloresc înaintea plantelor sănătoase și uneori pot fructifica dar, semințele sunt infectate fără să prezinte la exteriorul lor simptome (fig. 66). În țesuturile necrozate, pe frunzele mature, apar spori sferici de rezistență, galben-aurii, prevăzuți cu o membrană groasă.. Ciuperca mai poate ataca și alte plante din familia Compositae. Transmitere-raspândire. Ciuperca se transmite de la un an la altul prin miceliul parazit din semintele infectate și prin sporii rămași
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
16 specii ale genului Helianthus. Simptome. Boala apare primăvara, pe frunzele tinere sub formă de pete mici, circulare, gălbui. În acest stadiu pagubele sunt mici și de cele mai multe ori boala trece neobservată. În cursul verii și spre toamnă, pe frunzele mature apar puncte de decolorare, în dreptul cărora pe fața inferioară apar puncte prăfoase brune sau negre. Aceste puncte pot fi întâlnite chiar și pe frunzulițele din jurul pălăriilor (fig. 70). Transmitere-răspândire. Transmiterea ciupercii de la un an la altul este asigurată de sporii
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Răsadurile prezintă pe primele 2 frunzulițe și apoi pe frunze și tulpiniță pete galben-verzui până la brune, cu o zonă centrală brună din cauza țesuturilor necrozate (arse), de pe care se scurg picături de lichid bacterian sub formă de lacrimi. Pe frunzele plantelor mature apar pete neregulate ca formă, de 1-2 mm în diametru, cu aspect umed și margini bine delimitate (fig.100 -a). În perioadele umede sau după irigarea culturii, în jurul petelor apar inele lucioase datorită lichidului bacterian. Inițial petele au culoarea verde
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1955 boala cunoascută sub numele de "necroza măduvei tulpinilor", ce poate produce pierderi de până la 50 % la tomatele cultivate în seră. În România, Gh. Marinescu depistează bacterioza în 1982 la tomatele din sere. Simptome. Bacterioza se observă la plantele mature ce au 4-6 inflorescențe, plante ce manifestă simptome de decolorare și ofilire. Ofilirea evoluează foarte rapid și în câteva zile tulpina prezintă pete brune, este strangulată și se rupe. Tulpinile au pete lungi de 25-30 cm, cu crăpături în țesuturi
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
05 %; Derosal 50 SC0,05 %; Derosal 50 WP-0,05 % (t.p. 14 z.); Benlate 50 WP 0,05 %; Topsin 70 PU-0,1 % (t.p. 14 z.); Topsin Fig. 107. Pătarea brună a frunzelor de tomate Alternaria: a-atac pe planta matură; b-atac pe răsad (C.M. Messiaen et col., 1991). M 70 WP-0,1 % (t.p. 14 z.), Carbetim 0,05 %(0,5 l/ha); Gr.F: Bravo 500 SC 1,5-2 l/ha (0,2 %) (t.p. 7 z.); Gr.G
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
fig.103-b). Pe fructele coapte, zonele atacate au culoarea brun-roșiatică, înconjurate de o zonă brună roșcată în care țesuturile sunt moi și cu epiderma crăpată. Ciuperca poate ataca și rădăcinile, producând ofilirea plantelor tinere și putrezirea parțială a rădăcinilor plantelor mature. Ciuperca evoluează numai la temperaturi cuprinse între 24-27șC putând pătrunde în fructe prin rănile sau cicatricele de unde au fost prinse florile. Atacul este mai puternic în culturile la care plantele sunt culcate la pământ. Fructele recoltate din culturile infectate pot
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în Marea Britanie, este astăzi cunoscută în toată Europa. E. Docea o descrie în 1952, când a găsit-o pe culturile de vinete din jurul Bucureștiului. Simptome. Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, începând cu faza de răsad și până la plantele mature. Răsadul atacat prezintă o brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vinete din jurul Bucureștiului. Simptome. Sunt atacate toate organele aeriene ale plantei, începând cu faza de răsad și până la plantele mature. Răsadul atacat prezintă o brunificare la baza tulpinii, urmată de putrezirea țesuturilor și moartea plăntuțelor. Pe frunzele bazale ale plantelor mature apar pete măslinii, de 1-24 mm, bine delimitate, ce devin în scurt timp de culoare brună. Pe fața superioară a petelor se observă zonalități concentrice, iar pe fața inferioară a frunzei în dreptul petelor apar puncte mici, negre. Țesuturile afectate se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
15-26șC și nu necesită o umiditate ridicată, în timp ce pentru Sphaerotheca, temperatura optimă este de 1521șC dar, necesită o umiditate ridicată. Transmitere-răspândire. Ciupercile se răspândesc în timpul vegetației prin sporii duși de vânt, apă sau insecte. Cele mai frecvent infectate sunt frunzele mature, în timp ce cele abia formate sunt rezistente. Fructificațiile de rezistență au aspectul unor puncte mici, negre, sunt formate pe frunze și asigură transmiterea ciupercilor până în anul următor. Prevenire și combatere. Se recomandă cultivarea de soiuri rezistente, respectarea asolamentului și distrugerea plantelor
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
frunze și pe bulbi, prin apariția unor pete albicioase de 1-3 mm în diametru, circulare sau ovale, în dreptul cărora țesuturile se scufundă (fig. 131). Dacă este umiditate ridicată, pe țesuturile atacate apare un puf cenușiu, dens, iar plantele pier. Plantele mature pot prezenta o putrezire la bază, urmată de putrezirea părții superioare a bulbilor. Pe zonele atacate apar scleroți negri, mari de 2-5 mm, de culoare neagră (fig. 132). Transmitere-răspândire. Ciuperca evoluează în condiții optime la temperaturi de 22-23șC putând distruge
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
colorate în verde-închis și verde gălbui care dau aspectul de mozaic. Petele se observă pe spațiile dintre nervurile frunzelor sau chiar și pe nervuri. În unele cazuri apar transparențe ale nervurilor, gofrări sau chiar decolorări generale urmate de arsuri. Frunzele mature, în condiții de temperaturi peste 20șC, deși sunt virotice nu prezintă simptome. În culturile semincere virusul produce piticire, decolorări și arsuri. Semințele obținute pot germina în anul următor dar vor produce plante cu frunze decolorate, cu margini crestate, neuniforme. Transmitere-răspândire
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
unui număr mare de lăstari ("boala stindardului"), ceea ce determină pierderi de recoltă de până la 60-90 % (fig. 174). Lăstarii atacați cu frunze și flori brunificate, poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. Pe fructele în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
și flori brunificate, poartă pernuțe cu spori, ceea ce reprezintă o sursă puternică de infecție ce se manifestă pe fructele mature. Frunzele ofilite și uscate rămân atârnate pe pomi până toamna sau chiar în timpul iernii. Pe fructele în pârgă sau cele mature, alături de Monilinia laxa (Aderh. et Ruhl.) Honey se găsește și Monilinia fructigena (Aderh. et Ruhl.) Honey. La atacul pe fructe, după Victoria {uta și col. (1974), cele mai rezistente soiuri de vișin sunt: Crișane, Mocănești, Spaniole și Ilva nouă; iar
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
2. Pătarea inelară a garoafelor Carnation ringspot virus Simptome. Frunzele virozate sunt mai mici, cu marginile ondulate, cu mici gofrări, cu baza ușor colorată în brun-roșcat și cu pete galbene-cenușii circulare sau inelare, de 1-2 mm în diametru. Pe frunzele mature, apar zone cenușii sau verzi-gălbui, cu pete neregulate sau inelare. Florile plantelor virozate au tije scurte, cu sepale crăpate, deschidere neuniformă-asimetrică și petale decolorate. Transmitere-răspândire. Transmiterea virusului în sol este asigurată de nematozi, iar de la plantă la plantă, prin contact
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
aseamănă foarte mult cu cele produse de fusarioză Simptome. Plantele bolnave prezintă frunze veștede, de culoare cenușieverzuie, care în scurt timp se îngălbenesc și se usucă.În secțiune se observă o îngălbenire a vaselor conducătoare, iar rădăcinile putrezesc. La plantele mature se observă și o crăpare a tulpinii însoțită de prezența unui mucilagiu (fig. 194). Transmitere-răspândire. Bacteria invadează vasele din tulpini, formează pungi de mucilagiu ce duc la crăparea tulpinii și ulterior veștejirea și uscarea frunzelor. Transmiterea bacteriei se realizează prin
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
5. Rugina trandafirilor Phragmidium mucronatum Această rugină este cunoscută din secolul trecut și este descrisă pe toate speciile sălbatice ale genului Rosa. În România a apărut încă din anul 1891. Simptome. Ciuperca infectează toate organele aeriene ale trandafirilor: frunze (tinere, mature), lăstari, pedunculi florali și muguri. În primăvară pe partea inferioară a frunzelor bazale, ale soiurilor sensibile dar și pe măceș, apar pete circulare galbene-portocalii de câțiva milimetri în diametru pe care se observă niște cupe (ecidiile). În dreptul acestor pete, pe
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
distanța mai mare între substantivul-centru și adjectiv. Într-o serie de adjective coordonate, cele care nu sunt adiacente regentului pot să nu fie acordate în caz, spre deosebire de cele care sunt apropiate sau adiacente regentului: (2) rămân cu confirmarea unei echipe mature, serioasă (Realitatea TV, 29.VIII.2007) vreau să aflu parola unei fete frumoase și bogată din lista mea (www.top1.ro). 1.1.2. Adjectivul participial La adjectivul participial, dezacordul în caz este foarte frecvent în limba vorbită, fiind o
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
part. fuzionat, -ă nom. fuzionarea, fuzionatul A ÎMBĂTRÂNI Ion a îmbătrânit din cauza matematicii tranz.: Matematica l-a îmbătrânit pe Ion part. îmbătrânit, -ă nom. îmbătrânirea, îmbătrânitul A ÎNCĂRUNȚI Ion încărunțește de tânăr tranz.: Ion își încărunțește tâmplele ca să pară mai matur part. încărunțit, -ă nom. încărunțirea, încărunțitul A ÎNGHEȚA Apa îngheață iarna tranz.: Ion îngheață carnea part. înghețat, -ă nom. înghețarea, înghețatul A ÎNTINERI La Paris, Ion întinerește tranz.: Șederea la Paris îl întinerește pe Ion part. întinerit, -ă nom. întinerirea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ceaiuri Îndulcite pe zi, Înainte de mesele principale. *Infuzie din fructe aromate de chimion, coriandru sau fenicul care se infuzează acoperit timp de 10 minute și se beau 1-2 ceaiuri Îndulcite pe zi, cu 30 minute Înainte de mese. *Infuzie din fructe mature de ienupăr (2 lingurițe la 200 ml apă clocotită, cu infuzare acoperită timp de 10 minute) din care se iau câte 3-4 linguri În cursul zilei. *Decoct din rizom de obligeană (1 linguriță pulbere uscată la 200 ml apă rece
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
regimurile într-un mare număr de țări poate fi gândită mai degrabă prin prisma consecințelor crizelor asupra regimurilor politice și asupra elitelor, decât prin cauzele apariției acestora chestiuni legate de contingențe istorice și de cauzalități complexe ce impun studii istorice mature 44. Identificăm trei afirmații: Crizele studiate au pus serios la încercare regimurile existente și elitele politice, astfel încât o schimbare importantă de regim și de elite a fost inevitabilă. Caracterul regimului care urmează a fost rezultatul alegerilor pe care liderii și
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
partid aflat la putere; trebuia să ia parte la lupta electorală ca orice alt partid. Dar, prin primarii Franței, guvernul putea vorbi "oricărui om din țară"5. Corupția electorală a fost posibilă deoarece o importantă parte a populației nu era matură din punct de vedere politic sau, cu alte cuvinte, fiindcă nu existau condiții economice, sociale și culturale pentru un regim democratic. Potrivit recensământului din 1930, 44% din populația Vechiului Regat era analfabetă; la fel 62% din populația Basarabiei (care fusese
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]