5,723 matches
-
dar precise, ca ale unui matematician, o lecție de Dogmatică: Omul nou, făcându-și cruce, Scrie-n gest Teologie Tatăl la esență duce Tot ce-n Cosmos vrea să fie. Tot o mică lecție de dogmatică avem și în „Tristețe mistică”: „Strămoșul morților, Adam / În grav non-sens ne-a circumcis / Când, virtual, în el eram / Potențe vii de Paradis.”, pentru ca să ne dea și soluția în „Canon mistic”: „Dar, Dumnezeu se face om / ca să-L cunoaștem bine... și / Mâncându-L din al
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Cosmos vrea să fie. Tot o mică lecție de dogmatică avem și în „Tristețe mistică”: „Strămoșul morților, Adam / În grav non-sens ne-a circumcis / Când, virtual, în el eram / Potențe vii de Paradis.”, pentru ca să ne dea și soluția în „Canon mistic”: „Dar, Dumnezeu se face om / ca să-L cunoaștem bine... și / Mâncându-L din al Vieții Pom... Să nu mai încetăm a fi”. În „De profundis”, probabil una dintre cele mai cunoscute poezii ale părintelui Imbrescu, ne este înfățișată atitudinea normală
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
Părintele Imbrescu se dovedește a fi un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior fac parte dintr-un ciclu numit „Trepte de har”, care cuprinde printre altele și poeziile: „Chirurgie mistică”, „Comunitate mistică”, „Evidență mistică”, „Protectoare mistică” (aici, evident, e invocată Prea Curata Maică a lui Hristos). Am înțeles că în libertate părintele Ilie Imbrescu aduna mulțimi mari de oameni în biserică, datorită minunatelor sale predici, fiind un vorbitor dăruit cu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
se dovedește a fi un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior fac parte dintr-un ciclu numit „Trepte de har”, care cuprinde printre altele și poeziile: „Chirurgie mistică”, „Comunitate mistică”, „Evidență mistică”, „Protectoare mistică” (aici, evident, e invocată Prea Curata Maică a lui Hristos). Am înțeles că în libertate părintele Ilie Imbrescu aduna mulțimi mari de oameni în biserică, datorită minunatelor sale predici, fiind un vorbitor dăruit cu mult har
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
a fi un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior fac parte dintr-un ciclu numit „Trepte de har”, care cuprinde printre altele și poeziile: „Chirurgie mistică”, „Comunitate mistică”, „Evidență mistică”, „Protectoare mistică” (aici, evident, e invocată Prea Curata Maică a lui Hristos). Am înțeles că în libertate părintele Ilie Imbrescu aduna mulțimi mari de oameni în biserică, datorită minunatelor sale predici, fiind un vorbitor dăruit cu mult har de la Dumnezeu
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
un mistic fervent, titlurile mai multor poezii dovedind preocupările și trăirile sale. Astfel, cele două poezii citate anterior fac parte dintr-un ciclu numit „Trepte de har”, care cuprinde printre altele și poeziile: „Chirurgie mistică”, „Comunitate mistică”, „Evidență mistică”, „Protectoare mistică” (aici, evident, e invocată Prea Curata Maică a lui Hristos). Am înțeles că în libertate părintele Ilie Imbrescu aduna mulțimi mari de oameni în biserică, datorită minunatelor sale predici, fiind un vorbitor dăruit cu mult har de la Dumnezeu. Trebuie, însă
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
nume mai mult sau mai puțin cunoscute de poeți ai închisorilor: Ionel Zeană - un medic altruist, care a trecut prin închisorile Constanța, Aiud, Văcărești, Jilava, Periprava, în care a compus mintal 8 volume de versuri. Virgil Maxim - membru al grupului mistic din care mai făceau parte Traian Trifan și Traian Marian, Valeriu Gafencu, Ioan Ianolide, sau cel ce avea să devină marele duhovnic Arsenie Papacioc, cei care, probabil, au apropiat de credință pe mulți dintre cei trecuți în special prin Aiud
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
ar fi tras cu pușca. Asta numeau ei tunuri... Dar anii au trecut și în clasa a III-a am aflat vestea tragică a morții bunicii mele. Acela a fost sfârșitul visului, căci ea a fost tot ce era mai mistic și mai frumos. Bunicul devenise din ce în ce mai ursuz și mâhnit, iar eu am început să trec prin Lunca din ce în ce mai rar. Totul începea să piară, casa să se risipească, via să se ofilească și bunicul să cadă la pat, care peste puțin
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
verzi, țesătură de casă. Între ferestre o masă de cărți închisă. Pe dânsa o lampă mare cu sfeșnice de argint și un serviciu de cafea neagră, porcelan frumos 22[...]. Atrage atenția curățenia sclipitoare, datorată, desigur, Ralucăi, apoi un anumit farmec mistic izvorât și din mirosul sulcinii (sulfină), elemente pe care le putem prelungi în atmosfera interioară a noii case de la Ipotești, căci alte documente sau mărturii asupra interiorului ipoteștean nu există. Numai G. Călinescu, cu forța intuiției sale, a realizat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
la noile canoane impuse literaturii și, în pofida eforturilor, nu izbutea. Forța destinului, aflată până atunci în prim-planul preocupărilor dramaturgului, se cuvenea înlocuită cu rolul partidului-forță-conducătoare. Nici dosarul scriitorului doctor în teologie nu era deloc strălucit: i se imputa tenta mistică, ba chiar și ceva antisemitism (vezi "Salba reginei") totul pe fondul "ruperii de mase" și "intelectualismului burghez". Răsfățatul teatrelor, prezent, între cele două războaie, pe numeroase scene prestigioase și pretențioase, se străduia să se facă re-auzit. A crezut că-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
sine însăși) dacă scriitorul moscovito-basarabean n-ar bate din ce în ce mai agresiv câmpii în delirul său nostalgic după "Moldova mare". Și-a folosit prestigiul pentru a se înveșmânta în straie de ayatolah, emițând periodic fathve politice aiuritoare și descalificante. Căzut în transă mistică, a inventat "Casa Apostolului Pavel", dar nu pentru a ajuta nevoiașii, ci pentru a-și pune în scenă (cu banii amărâtului Guvern) propria piesă, "Căderea Romei". Care a fost, în linia sugestiei titlului, o... cădere. Aceeași casă apostolică avea pretenția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
de ani, în fața porții școlii noastre... mă înfiorai. Ne-am strâns mâinile cu caldă prietenie... și, într-o tăcere adâncă, o tăcere care spunea mult mai mult decât toate vorbele, ne-am despărțit. I-am privit cu o dragoste aproape mistică... cum se îndepărtau pășind încet și rar, spre ieșirea din Grădina Publică. Foșnetul frunzelor, sub pașii lor, îmi suna în ureche ca un cântec blând abia șoptit. O imensă dorință mă îndemna să-i îmbrățișez... și, să-i dezmierd... să
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
motive arhaice și strânse pe talie cu niște centuri late; poartă încălțări ușoare din piei de animale și sunt înarmați cu săbii. Dansul prevede ritmuri din ce în ce mai repezi și sărituri din ce în ce mai înalte, așa încât călușarii par a fi posedați de o furoare mistică. Mutul trebuie să lovească cu bâta lui picioarele celor care nu se mișcă destul de repede. La sfârșit, dacă se-ntâlnesc două cete de dansatori din sate diferite, se desfășoară o bătălie neobișnuită, care are un scop foarte precis: se dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
înveți să „străbați căile cele mai contradictorii”. Pierdere de identitate, eliberare de acea philautia, de obsesia eului („Totdeauna am avut obsesia că mă pietrific într-o unică dimensiune”), apologia unei rețineri intonate la adresa pierderii și a lui „fără motiv”, acel mistic ohne warum pe care mai întâi Eckhart și apoi Silesius l-au lăsat moștenire rațiunii occidentale pentru ca ea să-și învețe libertatea de a primi și a da. Deci începutul e chiar moartea ca desprindere, metamorfoză, „iter inițiatic ce reîncepe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de nesomn, printre cupe cu vin date peste cap și matracuce cu experiență veche, s-ar fi exilat de bunăvoie, ca să regăsească în singurătate „ițele obscure ale propriului său destin, chintesența vieții umane”. Sufletul său în schimbul unei răscumpărări pe jumătate mistică, pe jumătate ecologică. O mântuire, aceea a autorului Metamorfozelor, ce se amestecă cu nori încărcați de ploaie, cu albastrul mării, cu riturile sacrificiale (cu moartea-i proprie, inclusiv) sugerate de Aia, misterioasă iubită și mântuitoare, și în plus preoteasă a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
de comunități autonome, Înconjurate de un mediu ostil). În asemenea Împrejurări, a gândi, În continuare, spațial unitatea, fie În forma „cetății”, fie În aceea a „cetății-imperiu”, devenise imposibil. Era Însă posibil ca ea să fie regândită ca una spirituală și mistică, acesta fiind, de altfel, singurul chip În care a mai putut fi concepută, de atunci și până la Începutul modernității, la nivel universal, coeziunea grupurilor umane. Imaginea „corpului lui Hristos” (soma tou Hristou sau corpus Christi) - sintagmă prin care Sf. Ap.
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
ostia sfințită - a fost creată pentru a servi acestui scop, iar faptul este absolut semnificativ. În secolele următoare, În circumstanțe prea complexe pentru a le detalia aici, expresia „trupul lui Hristos” a ajuns, treptat, după două avataruri lexicale importante („corpul mistic al lui Hristos” și „corpul mistic al Bisericii”), să desemneze Biserica instituționalizată, devenind, odată cu secolele XI-XII, o piesă de bază În eșafodajul menit a demonstra nu numai rolul predominant al sacerdoțiului În societate, dar și primatul pontifical În cadrul Bisericii și
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
a servi acestui scop, iar faptul este absolut semnificativ. În secolele următoare, În circumstanțe prea complexe pentru a le detalia aici, expresia „trupul lui Hristos” a ajuns, treptat, după două avataruri lexicale importante („corpul mistic al lui Hristos” și „corpul mistic al Bisericii”), să desemneze Biserica instituționalizată, devenind, odată cu secolele XI-XII, o piesă de bază În eșafodajul menit a demonstra nu numai rolul predominant al sacerdoțiului În societate, dar și primatul pontifical În cadrul Bisericii și al Creștinătății, legitimat prin asocierea sistematică
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
al Creștinătății, legitimat prin asocierea sistematică a Papei cu statutul și funcțiile vitale ale capului În organismul uman. Expunerea dogmatică cea mai completă a noii analogii, potrivit căreia instituția ecleziastică nu mai este doar „corpul lui Hristos”, ci un „corp mistic”, al cărui cap este Hristos și, pe cale de consecință, vicarul său pământean, Papa, Îl aflăm În bula Unam Sanctam, dată În 1302 de Bonifaciu al VIII-lea. Redau În continuare partea cea mai semnificativă din acest punct de vedere: „Sub
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
să credem și să susținem că Biserica este una, sfântă, catolică și, de asemenea, apostolică. Credem În ea cu tărie și mărturisim cu simplitate că, În afara ei, nu este nici mântuire, nici iertarea păcatelor... Iar ea reprezintă un singur trup mistic al cărui Cap este Hristos, iar Capul lui Hristos este Dumnezeu cel adevărat... Mirele [adică Hristos - n. mea] a numit Biserica trup unic, din pricina unității credinței, a tainelor și a milosteniei Bisericii... Prin urmare, există un singur trup și un
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
pe care tocmai am amintit-o, În ordine, de Hristos, de vicarul acestuia, Petru, și de urmașul lui Petru, Suveranul Pontif. În al doilea rând - și poate că aceasta este conotația cea mai semnificativă a metaforei - comparația Bisericii cu trupul mistic al lui Hristos trebuia să scoată cu putere În relief unitatea de nedesfăcut a instituției, Înțeleasă aici, În sensul universal obișnuit pentru acea perioadă, ca reunindu-i deopotrivă pe clerici și laici. Faptul că Înaltul emitent al acestui document a
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
a constituit, fapt grăitor, tot metafora corpului. Apărută la mijlocul secolului al XIII-lea, Într-unul din cele două tratate ale lui Vincent de Beauvais (intitulat Speculum doctrinale), sintagma corpus Reipublicae mysticum (evident un decalc al lui corpus Ecclesiae mysticum - „corpul mistic al Bisericii”) sugera, ca și expresia pe care o copia, nu numai unitatea organică a tuturor celor ce compuneau Statul, indiferent că erau laici sau clerici, ci și Înrădăcinarea dincolo de această lume a entității astfel constituite. Acest „corp mistic” al
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
corpul mistic al Bisericii”) sugera, ca și expresia pe care o copia, nu numai unitatea organică a tuturor celor ce compuneau Statul, indiferent că erau laici sau clerici, ci și Înrădăcinarea dincolo de această lume a entității astfel constituite. Acest „corp mistic” al statului nu trebuie conceput ca fiind distinct și opunându-se Bisericii. O asemenea interpretare ar fi profund greșită. De fapt, ambele „corpuri” pretindeau că sunt unice, disputându-și privilegiul de a se Îngloba reciproc, fie sub autoritatea Papei (cum
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
dușmanul de clasă / rasă”), de reglementarea sexualității (Între altele, prin interzicerea avorturilor) și, În general, de politica de uniformizare a vieții, alimentației, vestimentației etc. menită să creeze o societate a conformității absolute. În varianta sa imaginară, trupul devine „corpul” (aproape) mistic al Partidului-Stat, al colectivului transfigurat, care, aidoma unui uriaș Leviathan, nu numai că Își Încorporează, fără rest, supușii, dar și dispune de ei, În trup și suflet, cu scopul de a-i „normaliza”, domestici sau distruge. Dar nu numai corpul
Prelegeri academice by Prof. dr. ALEXANDRU-FLORIN PLATON () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92356]
-
VI-lea definea Euharistia în felul următor 79: "Noi credem că Sfânta Liturghie pe care o celebrează preotul reprezentându-l pe Hristos în virtutea puterii primite prin Sacramentul Hirotonirii, și oferită de acesta în numele lui Hristos și al membrilor Trupului său mistic -, este sacrificiul de pe Calvar, făcut prezent în mod sacramental pe altarele noastre. Noi credem că așa cum pâinea și vinul consacrate de Domnul la Cina cea de Taină au fost preschimbate în Trupul și în Sângele Său care urmau să fie
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]