4,914 matches
-
O primă șansă i s-a ivit serdarului în 1832, când mitropolitul Grigore Dascălul, aflat în exil la Buzău, a dorit să adune toate cronicile țării și să le publice. Astfel, prin corespondența cu frații Bâțcoveni (pitarul Ioniță și logofătul Mitropoliei, Nicolae) a reușit să intre în posesia unor "„izvoade făcute de dumnealui medelnicer Ștefan”". Curând după reinstalarea sa în scaun (22 august 1833), mitropolitul Grigore Dascălul a înființat o tipografie, vrând să-și ducă la bun sfârșit intenția sa, dar
Zilot Românul () [Corola-website/Science/307947_a_309276]
-
a declarat într-un interviu pentru ITAR-TASS că "retragerea înainte de termen a militarilor ruși din regiunea transnistreană ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât și întreaga regiune". După rechemarea sa din funcția de ambasador, el a fost numit consilier la Mitropolia Moldovei, în cadrul departamentului mitropolitan relații externe, fiind abilitat să colaboreze cu corpul diplomatic acreditat în Rusia și țările din Comunitatea Statelor Independente. Atunci, Mitropolitul Moldovei, Vladimir, i-a acordat lui Neguța ordinul “Cuviosul Paisie Velicikovski”, pentru “"eforturile depuse în calitatea
Andrei Neguța () [Corola-website/Science/307968_a_309297]
-
este o organizație cu caracter social care activează sub oblăduirea spirituală a Mitropoliei Basarabiei (Biserica Ortodoxă - Patriarhia Română). Misiunea activează pe întreg teritoriul Republicii Moldova și are ca scop asistarea diferitor grupuri de persoane vulnerabile prin acțiuni concrete și prin organizarea activității sociale în comunitățile rurale. Echipa Diaconiei este dedicată îmbunătățirii vieții celor sărmani
Misiunea Socială Diaconia () [Corola-website/Science/308347_a_309676]
-
mișcare conservatoare care se opunea victoriei alesului partidei naționale. Deoarece partea conservatoarea avea o majoritate în Adunarea electivă, mișcarea unionistă a hotărât adunarea unei mulțimi la ședințele din 22-24 ianuarie 1859. Cei peste 30 000 de oameni strânși pe Dealul Mitropoliei erau locuitori ai Bucureștiului și ai împrejurimilor, veniți pentru a-l susține pe Alexandru Ioan Cuza și pentru a ține sub presiune ședințele forului legislativ. Încercând să elibereze adunarea electivă de presiunea maselor, caimacamia Țării Românești a dispus mutarea a
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
pentru a-l susține pe Alexandru Ioan Cuza și pentru a ține sub presiune ședințele forului legislativ. Încercând să elibereze adunarea electivă de presiunea maselor, caimacamia Țării Românești a dispus mutarea a două batalioane de soldați în mijlocul mulțumii de pe Dealul Mitropoliei și flosirea forței pentru a-i dispersa pe aceștia. Datorită presiunii maselor și din dorința de a evita o baie de sânge, generalul Vlădoianu se vede nevoit să ceară trupelor să se retragă în cazărmi. În seara de 23 ianuarie
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
purtând hramul "Sfinții Împărați Constantin și Elena", a fost construită între anii 1654-1658 de Constantin Șerban Basarab și soția acestuia Bălașa, și sfințită în timpul domniei lui Mihnea al III-lea în 1658. Imediat după sfințire biserica a fost transformată în Mitropolia țării. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Numele meșterului care s-a ocupat de construcția acestuia este necunoscut, ca la mai toate bisericile de pe teritoriul României, în schimb sunt cunoscuți dregătorii care au supravegheat construcția edificiului, logăfătul
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Elena", a fost construită între anii 1654-1658 de Constantin Șerban Basarab și soția acestuia Bălașa, și sfințită în timpul domniei lui Mihnea al III-lea în 1658. Imediat după sfințire biserica a fost transformată în Mitropolia țării. După primul război mondial Mitropolia este transformată în Patriarhie. Numele meșterului care s-a ocupat de construcția acestuia este necunoscut, ca la mai toate bisericile de pe teritoriul României, în schimb sunt cunoscuți dregătorii care au supravegheat construcția edificiului, logăfătul Radu Dudescu și Gheorghe Sufariu. Ca
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
-se diverse completări și ajustări. Biserica adăpostește moaștele Sfântului Dimitrie Basarabov (Dimitrie cel Nou), așezate într-o raclă de argint, aduse din Bulgaria la 13 iulie 1774. Paraclisul bisericii este piesa cea mai valoroasă din tot ansamblul mănăstiresc de pe Dealul Mitropoliei. Clădit în secolul al XVII-lea împreună cu palatul, paraclisul este refăcut 1723. Amintirea acestui moment se regăsește pe inscripția grecească din interiorul edificiului, pictată deasupra ușii. Inscripția este în versuri și reprezintă opera poetului Dimitrie Notara. Inscripția prezintă un aspect
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Constantin Brâncoveanu dispune construirea unei porți de intrare în interiorul mănăstirii conform tradiției, adică sub forma unei clopotnițe. Clopotnița a fost restaurată între anii 1956-1958. Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
fost restaurată între anii 1956-1958. Sub această clopotniță este împușcat în 8 iunie 1862 ora 17, Barbu Catargiu, venit în Dealul Mitropoliei pentru a ține un discurs în ședința Adunării Deputaților desfășurată în incinta Camerei Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru starețul mănăstirii. După 1668, când Radu Leon numește mănăstirea ca noul sediu al mitropoliei țării, vechiul palat este refăcut
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Deputaților din complexul de pe Dealul Mitropoliei. Clădirea care astăzi reprezintă Palatul Patriarhal a fost construită pe timpul lui Constantin Șerban Cârnul cu scopul de a fi locuință pentru starețul mănăstirii. După 1668, când Radu Leon numește mănăstirea ca noul sediu al mitropoliei țării, vechiul palat este refăcut și i se aduc diverse adăugiri, de-a lungul timpului, palatului îi sunt construite corpuri noi. Între 1932-1935 arhitectul Gheorghe Simotta adaugă un corp palatului, astăzi corpul principal al palatului, format din sala mare a
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
să precizeze că amplasarea statuii în dealul Patriarhiei nu a fost întâmplătoare, aici fiind locul în care Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al României. Ceasornicul de soare sau Tunul meridian este un monument dispărut din ansamblul de pe Dealul Mitropoliei. Locul în care era amplasat nu este bine cunoscut, dar se știe că se afla în apropierea clopotniței. A fost amplasat pe Dealul Mitropoliei în 1845 și a funcționat până în 1848, fiind distrus de populația nemulțumită a Bucureștiului odată cu arderea
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
al României. Ceasornicul de soare sau Tunul meridian este un monument dispărut din ansamblul de pe Dealul Mitropoliei. Locul în care era amplasat nu este bine cunoscut, dar se știe că se afla în apropierea clopotniței. A fost amplasat pe Dealul Mitropoliei în 1845 și a funcționat până în 1848, fiind distrus de populația nemulțumită a Bucureștiului odată cu arderea Regulamentului Organic. Ceasul era format dintr-un mecanism destul de simplu, dar ingenios. Pe un soclu de marmură era așezat un cadran solar, un sistem
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, alături de Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Pimen Zainea și de PS Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Gherasim a scris următoarele lucrări: De asemenea, episcopul Gherasim Cucoșel a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și Arad.
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
refăcut pe cheltuiala prințesei Raluca Sturza. Pictura bisericii a fost acoperită de fum și funingine și astfel, în octombrie 1928, profesorul I.D. Ștefănescu, ajutat de ieromonahii Vichentie Malău și Ghervasie Hulubariu, a curățat picturile lui Nicolae Grigorescu. Între anii 1961-1965, Mitropolia Moldovei și Sucevei a efectuat lucrări ample de consolidare, protecție și renovare a bisericii și a clădirilor din jurul ei. Atunci s-a reparat șarpanta din lemn a bisericii mari și s-a înlocuit învelitoarea cu tablă din cupru. Paraclisul Nașterea
Mănăstirea Agapia () [Corola-website/Science/308457_a_309786]
-
al celorlalte două modele. Al doilea, modificat, a fost așezat pe globul purtat de aquila din vârful unei coloane de piatră din Bulevardul Carol, Piața C.A. Rosetti. Al treilea model este cel primit de Regele Carol I, sfințit la Mitropolia din București în ziua de 10 mai 1881 și se compune dintr-un cerc frontal cu opt fleuroane și tot atâtea mărgăritare, împodobit cu modele de pietre prețioase, toate stilizate din oțel. Cele opt fleuroane sunt unite, în vârful coroanei
Coroana de Oțel () [Corola-website/Science/307375_a_308704]
-
ales ca membru de onoare al Academiei Române (din martie 2006). El a îndeplinit funcția de ministru al culturii în Guvernul României în perioada 5 mai 1995 - 23 august 1996. a fost al zecelea copil al brigadierului silvic Ilie Mărginean al Mitropoliei Blajului, care a îndeplinit și funcția de primar al localității în primii ani de după Marea Unire din 1918. El și-a petrecut primii șapte ani din viață în satul natal (Cenade). Vorbind despre copilăria sa, pictorul povestea astfel: "„M‑am
Viorel Mărginean () [Corola-website/Science/307383_a_308712]
-
, Kavarna sau Cărvuna (în ) este un oraș din regiunea Dobrici, Dobrogea de Sud, Bulgaria, aflat pe malul Mării Negre, la nord-est de Balcic. Înainte de 1320 a făcut parte din al Doilea Țarat Bulgar. În 1230, este menționată o mitropolie. A fost ocupată de turci în 1388 dar în scurt timp a fost integrată în Țara Românească, care a pierdut-o în 1417 fiind cucerită de către Imperiul Otoman. Între 1913 și 1940 a aparținut României, fiind situat în județul Caliacra
Cavarna () [Corola-website/Science/307378_a_308707]
-
cu cea de-a doua soție a lui Tudor Rudeanul. Restul numelor traduse de G. Teodorescu nu se regăsesc printre membrii familiei atestați documentar în acea perioadă. Sigur este că schitul apare menționat documentar mult mai târziu, ca metoh al mitropoliei, în două acte din 1 martie 1766 și 19 iunie 1777. Nu se cunoaște momentul în care a încetat viața monahală la schitul Dobrotinet, cert este că în catagrafia din 1845, în satul Curtișoara sunt pomenite două biserici parohiale, printre
Schitul Dobrotinet () [Corola-website/Science/303087_a_304416]
-
pentru funcția de episcop de Iași. În funcția de episcop a fost numit Alexandru Cisar. După Primul Război Mondial a ocupat diferite funcții în cadrul Arhidiecezei de București: profesor și rector al Seminarului Teologic Arhidiecezan „Sf. Duh” (1924-1947), vicar general al Mitropoliei Romano-Catolice de București (1935-1947) și canonic al aceleiași arhidieceze. De asemenea a fost jude-prosinodal în tribunalul arhidiecezan din București, examinator prosinodal, prelat papal, numit de papa Pius al XI-lea. A fost decorat de regele României cu Ordinul „Coroana României
Anton Durcovici () [Corola-website/Science/303092_a_304421]
-
8, în complexul de clădiri al Curții Gojdu). Beneficiarii testamentari ai Fundației Gojdu devin, din acest moment, tinerii studioși români ortodocși din România (fostele provincii Transilvania, Banat și părțile vestice), Ungaria, Serbia și Slovacia. În consecință, Reprezentanța din Sibiu și Mitropolia Ortodoxă a Transilvaniei au solicitat Guvernului României să poarte negocieri cu Guvernul Ungariei pentru a asigura astfel funcționarea prevederilor testamentare privind patrimoniul Fundației Gojdu. Conform art. 249 al Tratatului de Pace de la Trianon din 1920, Ungaria avea obligația de a
Fundația Gojdu () [Corola-website/Science/303120_a_304449]
-
bilateral nu a mai fost aplicat, iar patrimoniul Fundației Gojdu a fost naționalizat de Guvernul comunist din Ungaria în 1952. Astfel, activitatea Fundației a fost întreruptă atât în România, cît și în Ungaria. În 1996, din inițiativa ierarhilor otodocși din Mitropolia Ardealului și Mitropolia Banatului (instituțiile împuternicite să gestioneze activitatea și patrimoniul) și cu sprijinul Mitropolitului Antonie Plămădeală, și-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 36. Între 1998 și 2004 s-au purtat discuții între guvernul
Fundația Gojdu () [Corola-website/Science/303120_a_304449]
-
mai fost aplicat, iar patrimoniul Fundației Gojdu a fost naționalizat de Guvernul comunist din Ungaria în 1952. Astfel, activitatea Fundației a fost întreruptă atât în România, cît și în Ungaria. În 1996, din inițiativa ierarhilor otodocși din Mitropolia Ardealului și Mitropolia Banatului (instituțiile împuternicite să gestioneze activitatea și patrimoniul) și cu sprijinul Mitropolitului Antonie Plămădeală, și-a reluat activitatea, având sediul la Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 36. Între 1998 și 2004 s-au purtat discuții între guvernul României și cel
Fundația Gojdu () [Corola-website/Science/303120_a_304449]
-
Această construcție este tratată arhitectural ca niște adevărate chilii mănăstirești, cele 4 încăperi dispuse în șir, cu bolți și pardosite cu cărămizi, armonios concepute, dar modeste și care emană simplitate. Biserica Domnească este ctitoria voievodului Petru Cercel după modelul bisericii mitropoliei din oraș însă de dimensiuni mult mai mari fiind, la data construcției, cea mai mare clădire religioasă din Țara Românească. Pictura, păstrată și în zilele noastre, este realizată integral între anii 1696-1698, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, conținând cea mai
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
condus Mănăstirea Slatina până în anul 1956, întemeind o obște care a ajuns la peste 80 de viețuitori. A pus în bună rânduială sfintele slujbe de zi și de noapte și Sfânta Liturghie, organizând o școală monahală pentru frați. În plus, Mitropolia Moldovei și Sucevei l-a însărcinat pe arhimandritul Cleopa să supravegheze și să îndrume viața duhovnicească a mai multor mănăstiri din împrejurimi: Putna, Moldovița, Râșca, Sihăstria și schiturile Sihla și Rarău, după modelul Mănăstirii Slatina. Acei ani au fost ani
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]