4,567 matches
-
cursul mijlociu și superior se întâlnește o vegetație specific de baltă cu stufărișuri și păpurișuri. Alte zone împădurite se află în apropierea lacurilor de la Zagarancea și Semeni, și în vecinătatea satului Elizavetovca. Populația majoritară a comunei este formată din români-(moldoveni) Pe teritoriul comunei se găsesc 2 gimnazii, 2grădinițe (în Semeni și Zagarancea), 2 biserici din satul semeni (bran) și din satul Zagarancea: biserică Cuvioasa Parascheva. Cei mai mulți dintre locuitorii comunei sunt creștini ortodocși Pe teritoriul comunei Zagarancea trece calea ferata Ungheni-Chișinău
Zagarancea, Ungheni () [Corola-website/Science/305222_a_306551]
-
27 își pierd viața. Pămînturile basarabene, însă, îi ademenesc mereu pe ruși și în 1940 le acaparează din nou. La 10 noiembrie 1940 ei găsesc în Mihăileni 909 suflete, dintre care 870 de etnie ucraineană. Locuiesc aici și 31 de moldoveni. Apoi după acest schimb de regim vine și nenorocirea războiului din 1941-1945. Sînt mobilizați pe front toți bărbații de frunte ai satului, dar prea puțini se întorc înapoi. La recensămîntul de la 1 aug. 1949 administrația sovietică înregistrează în Mihăileni 1
Mihăileni, Briceni () [Corola-website/Science/305226_a_306555]
-
Dobrușa, comform rezultatelor recensământului din 1988 este de 994 locuitori, La recensămîntul din anul 2004, populația satului constituia 792 de oameni, dintre care 50.51% - bărbați și 49.49% - femei. Structura etnică a populației în cadrul satului era următoarea: 98.36% - moldoveni, 0.88% - ucraineni, 0.76% - ruși. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Dobrușa constituie 1541 de oameni, dintre care 49.19% - bărbați și 50.81% - femei. Compoziția etnică a populației comunei era următoarea: 97.79% - moldoveni
Dobrușa, Șoldănești () [Corola-website/Science/305248_a_306577]
-
moldoveni, 0.88% - ucraineni, 0.76% - ruși. Conform datelor recensămîntului din anul 2004, populația la nivelul comunei Dobrușa constituie 1541 de oameni, dintre care 49.19% - bărbați și 50.81% - femei. Compoziția etnică a populației comunei era următoarea: 97.79% - moldoveni, 0.97% - ucraineni, 0.71% - ruși, 0.45% - țigani, 0.06% - alte etnii. În comuna Dobrușa au fost înregistrate 573 de gospodării casnice în anul 2004, iar mărimea medie a unei gospodării era de 2.7 persoane.
Dobrușa, Șoldănești () [Corola-website/Science/305248_a_306577]
-
reprezintă 35,8%. Lungimea totală a drumurilor din localitate este de 15 km, dintre care 4 km drumuri naționale, restul locale. Populația orașului Bucovăț este de 1.800 persoane. Din numărul total al populației 1.241 sau 87,3% sunt moldoveni, restul 6,2% - ruși, 4,7% - ucraineni și 1,8% sunt reprezentanți ai altor minorități naționale. Infrastructura socială din oraș este formată de o școală în care învață 190 elevi, un punct medical cu 3 medici, o casă de cultură
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
drumurile arate a răsărit grîul verde ca din semănătură. Ștefan cel Mare înțelesese cu mintea sa isteață că pe drumurile de țară au rămas destule semințe sănătoase din cele căzute pe acolo în vremea transportării. Așa a scăpat Ștefan Vodă moldovenii de nevoie, păstrînd semințele grîului și ale viitoarei roade... (Florian Cristescu, "Povestea neamului nostru", Chișinău, 1992, p. 253-254.) Între anii 1946-1947 întradevăr a fost o vreme uscată. În unele zile temperatura aerului se ridica pînă la 35-37 °C, iar la
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
popor persista un sentiment de frică de a-și pierde limba. Respectiv școlile existente pe lîngă biserici au dat un procent nesemnificativ de știutori de carte. Majoritatea populației nu înțelegea limba rusă, de aceea cînd slujba se făcea în slavonă, moldovenii nu înțelegeau nimic. Ca urmare ei se duceau tot mai rar la biserică. Ultimul fapt forța clerul să facă slujbe în limba română. Din momentul întemeierii satului, timp de cîțiva ani, Alcedarul nu a avut biserică. În ceia ce privește
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
românești în rezultat este instaurată puterea sovietică. Viața părea că se întoarce, dar gospodarii satului nici nu visau la nenorocirile ce-i așteptau. Zile negre și rătăcite prin Siberia rece și înedepărtată. Îi așteptau cerințele represiei... Pe parcursul mai multor secole moldovenii s-au ocupat tradițional cu creșterea vitelor și cultivarea pămîntului. Produsele obținute din aceste îndeletniciri au format baza alimentării locuitorilor de la sate. Particularitățile alimentației depindeau de gospodăria auxiliară, care asigura familia țărănească cu principalele produse. Prin urmare culturile cerealiere (grîul
Alcedar, Șoldănești () [Corola-website/Science/305212_a_306541]
-
de fântâni simple. Din numărul total de case și apartamente 950 sunt telefonizate. Orașul are un grad de telefonizare de 16,7%. Orașul dispune de un nod de cale ferată. Populația or. Iargara este de 5.700 persoane, dintre care moldovenii constituie 76,7%, bulgarii 14,7%. Restul 8,6% sunt găgăuzi, ruși, ucraineni și reprezentanții altor naționalități. Populația în vârsta aptă de muncă constituie 3.030 persoane. Cea mai mare parte a populației active este ocupată în gospodăria casnică -1
Iargara () [Corola-website/Science/305254_a_306583]
-
Privind organizarea administrative teritorială” a fost format la 30 martie 1988 prin decretul Sovietului Suprem nr.2617-XI. Sîngeră a fost atestata documentar pentru prima dată la 8 iunie 1485 cu denumirea Sultană. Se spune ca, în urma unei bătălii crîncine dintre moldoveni și turci, ce s-a dus în valea satului, „se vărsară atîta sînge, încît acesta ajungea pînă la gleznă căilor”, de aici și denumirea - Sîngeră. Conform recensămîntului populației din anul 1772-1775 Sîngeră se află în ținutul Hîrlău, stanul Bahluisc și
Sîngera () [Corola-website/Science/305253_a_306582]
-
încheiat în partea sudică a satului în pădurea Bizinic și pe șesul Prutului, (acolo unde în 1711 a avut loc bătălia de la Stănilești în războiul ruso-turc, soldată cu înfrângerea oștirilor aliate moldo-ruse ale țarului Rusiei Petru cel Mare și Domnitorului moldovean Dmitrie Cantemir). În rezultatul operației Iasi-Chisinau, (povestesc femeile bătrâne), șesul era plin cu mii și mii de cadavre ale soldaților germani și nu numai. După ce cadavrele soldaților sovietici au fost „culese” și duse în mormintele frățești din Cărpineni. Călmățui și
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
negazificat. Din anul 1999 nu se mai efectuează încălzirea centralizată a fondului locativ. Amplasarea compactă a caselor cu multe etaje face posibilă organizarea sistemului de încălzire centralizată. Populația orașului Biruința este de 4.772 persoane, dintre care 2.740 sunt moldoveni sau 57% din numărul total. Populația ocupată constituie 1.260 persoane. Pe teritoriul orașului funcționează școala medie de cultură generală cu un contingent de 800 elevi, 40 profesori și 25 unități personal tehnic administrativ. Din anul 2005, gimnaziul primește statut
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
demitere a domnitorului Mihail Sturdza. După aceea a trecut în Bucovina, unde a coordonat munca și propaganda comitetului revoluționar din Moldova, aflat în exil, Alexandru Ioan Cuza sprijinindu-l în eforturile sale. Înfrângerea revoluției în Țara Românească a spulberat iluziile moldovenilor în posibilitatea de face schimbări politice majore și în Moldova. Datorită unei epidemii de holeră, și a opoziției în creștere din partea autorităților habsburgice, întregul grup de revoluționari, între care și Negri, au fost obligați să părăsească Bucovina și să se
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
Galați, militant pentru ideile Revoluției de la 1848 și ale luptei pentru unire"“. În comuna Costache Negri din județul Galați, lângă consiliul local se găsește Casa Memorială „Costache Negri”. Aceasta a fost deschisă la 2 iunie 1968, chiar în casa revoluționarului moldovean, construită în stilul unei case țărănești de tip evoluat, cu două cerdace pe stâlpi de lemn. În fața casei memoriale, la 19 mai 1973, a fost dezvelit bustul lui Costache Negri, realizat în piatră de Boris Leonovici. În timpul vieții, Costache Negri
Costache Negri () [Corola-website/Science/305984_a_307313]
-
de mandate obținute. Pentru alegerile generale din toamna anului 2000, PNL nu a mai revenit în Convenție, astfel că la 7 august 2000, la inițiativa PNȚCD, împreună cu alte partide mai mici (Uniunea Forțelor de Dreapta, Alianța Națională Creștin Democrată, Partidul Moldovenilor, Federația Ecologistă din România) s-a constituit o nouă alianță politică, denumită 2000, care însă nu a reușit să strângă suficiente voturi (10% din voturile valabil exprimate, prag instituit de legea electorală în vigoarea la data alegerilor) pentru a mai
Convenția Democrată Română () [Corola-website/Science/306097_a_307426]
-
a etnicilor români. Elita populației românești a fost deportată în Siberia, la fel ca în Bucovina. Au fost aduși ruși și ucraineni care au fost colonizați în zonele golite de populația română deportată. Cei care se declarau români și nu moldoveni erau persecutați de regimul comunist. În anii 1946-1947, ca rezultat a foametei din Moldova, se estimează că au murit peste 300.000 de locuitori, fiind consemnate chiar cazuri de canibalism. Populația fostei RSSAM, ca parte a RSS Ucraineană, a suferit
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
aprilie 1951 în cadrul planului numit „Operațiunea Nord”. În Republica Moldova, antiromânismul s-a manifestat ca reacție împotriva mișcării unioniste. Atitudinea antiunionistă a fost și este îndeosebi a unei părți însemnate din clasa politică locală, susținută preponderent de minoritățile conlocuitoare și de moldovenii românofoni care cred că ar avea de pierdut în cazul reunificării. Principala doctrină a antiromânismului în Republica Moldova este „moldovenismul”, concepție elaborată în URSS încă înainte de 1940, în timpul Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldovenești din Ucraina, prin care se încearcă și în
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
care a recunoscut independența Republicii Moldova. Când parlamentarii moldoveni au ales calea independenței mai degrabă decât cea a unirii cu România, președintele Mircea Snegur a elaborat doctrina numită "un popor, două state". Această doctrină susține că Republica Moldova este o "„patrie a moldovenilor români, ruși, ucraineni, găgăuzi, bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului român, rus, ucrainean, găgăuz sau bulgar”". După alegerile din 1996, identitatea românească a populației majoritare și bășinașe
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
majoritară, devreme ce Bulgarii, Găgăuzii, Rușii sau Ucrainenii se pot în mod liber afirma ca membri ai națiunilor respective, în timp ce Basarabenii care îndrăznesc să se afirme Români sunt socotiți ca o minoritate în propria lor țară, iar dacă predau că Moldovenii sunt Români, pot fi urmăriți și condamnați penal. În 2006, "Școala Româno-Franceză Gheorghe Asachi" din Chișinău a fost forțată să își schimbe numele în "Școala Moldo-Franceză Gheorghe Asachi". Guvernul a fost acuzat că modifică doar denumirile care se referă la
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
cu locuitorii săi) ci desemnează o „etnie", trăind excluziv în fosta URSS și „diferită de Români". Toate tentativele de a expune în infoboxuri și celălalt sens al cuvintelor „moldovan" și „moldovans", anume că și Românii dintre Carpați și Nistru tot Moldoveni sunt, au fost șterse sub pretextul că „nu sunt surse". În Bucovina de Nord și raioanele Teceu și Rahău din Transcarpatia trăiește cel mai mare număr de etnici români, conform recensămintelor ucrainene. Numărul de studenți români la Universitatea din Cernăuți
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
conducere sovietică, numărul acestora era de doar 4,44% (434 din 9.769 studenți în total) . În personalul facultăților este evidentă slaba reprezentare a românilor. În același an, universitatea avea 465 profesori ucraineni (77,1%), 102 ruși (16,9%), 9 moldoveni (1,4%), 7 români (1,1%), 6 belaruși (0,9%), etc. Chiar și după declarația de independență a Ucrainei, numărul studenților români la universitate a continuat să scadă la numai 3,9% în 1992-1993, mult mai puțin decât procentajul populației
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Denumirea de moldoveni are înțelesuri diferite în funcție de: Din punctul de vedere geografic și istoric al cuvântului, cuvântul « » desemnează locuitorii ținuturilor care au aparținut fostului principat al Moldovei, indiferent de cetățenia lor, anume : Conform datelor statistice din țările concernate, numărul moldovenilor românofoni se ridică
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
Denumirea de moldoveni are înțelesuri diferite în funcție de: Din punctul de vedere geografic și istoric al cuvântului, cuvântul « » desemnează locuitorii ținuturilor care au aparținut fostului principat al Moldovei, indiferent de cetățenia lor, anume : Conform datelor statistice din țările concernate, numărul moldovenilor românofoni se ridică la aproximativ 8,8 milioane de persoane. Dintre acestea: Izvorul inițial al controverselor este Tratatul de la București din 1812, prin care partea situată la răsărit de Prut a principatului Moldovei a intrat în componența imperiului Rusiei. Din
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
politicii sovietice, apoi ruse, în teritoriile din răsăritul Prutului și față de România, sau față de revendicările romanicilor dinafara acesteia. Astfel, din punctul de vedere al dreptului statelor foste sovietice (printre care Republica Moldova), conform datelor statistice din aceste state, sunt socotiți drept « moldoveni » excluziv vorbitorii « "limbii moldovenești" » din aceste state, considerați ca o etnie diferită de ceilalți Români (și diferită de Moldovenii din Moldova românească). Această « "etnie moldovenească diferită de etnia română" » este socotită ca locuind în Republica Moldova, Ucraina, Rusia și diaspora. Totuși
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]
-
din punctul de vedere al dreptului statelor foste sovietice (printre care Republica Moldova), conform datelor statistice din aceste state, sunt socotiți drept « moldoveni » excluziv vorbitorii « "limbii moldovenești" » din aceste state, considerați ca o etnie diferită de ceilalți Români (și diferită de Moldovenii din Moldova românească). Această « "etnie moldovenească diferită de etnia română" » este socotită ca locuind în Republica Moldova, Ucraina, Rusia și diaspora. Totuși anumiți autori partizani ai « moldovenismului maximalist » au socotit că « etnia moldovenească » cuprinde și Moldovenii cetățeni români din Moldova românească
Moldoveni () [Corola-website/Science/304785_a_306114]