4,723 matches
-
transfocări, travelling-uri ș.a.m.d. Un bun regizor ar avea aici material suficient pentru un lung-metraj de referință. Până și intercalările din text de citate biblice sau din clasici ai literaturii joacă rolul acelor inserturi de altădată din filmul mut. Sunt multe pagini de mare emoție în această frescă a suferinței: stupoarea, deruta soldaților trimiși să aresteze noaptea niște "dușmani ai poporului" când, privind pe geamul colibei unde stăteau "dușmanii", dau peste imaginea unei mame dormind alături de cei șase copii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Erau fapte refuzate de normele gândirii umane. Era un nonsens. Pufăind și zvâcnind tot mai puternic, locomotiva îi târa pe nefericiții locatari ai vagoanelor tot mai repede și mai repede spre o destinație numai de ea știută. Din această încleștare mută și imaginară au învins îngerii lui Lucifer, rugile noastre n-au reușit să ajungă până la Cer. Trebuia să capitulăm. Mi se făcuse foame. Era liniște în vagon. Nu se auzeau decât păcăniturile ritmice produse de roți la îmbinarea șinelor de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ceva care ar putea să-i placă mamei tale. Poftim! Ce zici? Pentru moment, n-am răspuns nimic, întrucât cunoștințele mele despre pictură, atunci, ca și acum, se situează la uimitoarea înălțime a piciorului de broască. Prin urmare am rămas mut. Cum, dragul meu, nu-ți place deloc?? Ba da, domnule Răzmeriță. Dimpotrivă. Consider că tabloul acesta e foarte frumos. Iată-mă în fața primului act de perversitate lingvistică infantilă. Ce se întâmplase? Tăcerea mea prelungită crease o anumită stare de nesiguranță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
în plină iarnă din Câmpia Bărăganului, ca urmare a intervenției acestui Prometeu macedonean cu suflet minunat, care nu a ezitat niciun moment, sărindu-ne în sprijin și ajutându-ne să evităm o catastrofă. Noi, copiii, strânși unii într-alții, stăteam muți și înghețați de frig, uitându-ne plini de admirație la intervenția extraordinară a acestui binefăcător, iar mama, văzând că focul arde normal și că nu mai iese fum în cameră, s-a repezit în spatele casei tocmai când salvatorul nostru cobora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
Pe el îl alesese Shri Mataji să mă scoată din ignoranță... Fără să vreau, de Geo mă simțeam cel mai apropiat și-i căutam privirea de fiecare dată când mă simțeam nesigur între noii camarazi, sau să-i obțin aprobarea mută la vreo afirmație ceva mai avântată. De-a lungul anilor, relația noastră de frăție spirituală a trecut prin mai multe faze, când mai fericite, când... mai puțin plăcute... după cum exaltau de mândrie sau se supuneau umilinței ego-urile noastre greu de
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
din prima localitate de aici. - Să mergem acolo! - hotărî cel ce devenise dintr-o dată om. Au parcurs cei câțiva kilometri în tăcere. Când au ajuns în fața hotelului, la coborâre, ofițerul îl întrebă pe tânăr: - Știi cine sunt eu? La răspunsul mut al acestuia, veni și răspunsul, la fel de neașteptat și de fantastic, ca și întreaga narațiune: - EU SUNT ÎNGERUL TĂU! Și îngerul plecă, demarând în forță și se făcu nevăzut... Părinții: În camera de hotel tatăl își frângea mâinile regretând că se
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
Mataji este un om ca toți oamenii, unul absolut normal, doar că - și noi am recunoscut aceasta, deja - este dotată cu o cunoaștere extraordinară: cea a trezirii energiei Kundalini! Ce-i cu tine, măi, băiatule? Ce-ai rămas așa de mut?! - Frate, nu mai am cuvinte... Îmi cer iertare, dar... mă simt dator cu o mărturisire: mă temeam ca nu cumva Shri Mataji să fie din cele ce umblă cu... știi și tu, cu... cu farmece, măi!... - Omule, trezește-te! Te-
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
lung, tăiat pe la mijloc, cu o felie de șuncă străvezie rătăcită pe-acolo și două frunze de salată... ofilite și alea. Feriți-vă de... foamea moscovită! O foame premeditat întreținută de neprietenoasele noastre gazde prin astfel de... neprietenoase prețuri... Dialog mut între vânzătorii din aeroport și turistul român, flămând și... tare pofticios: - Vă este foame? Nicio problemă, magazinele noastre au o ofertă variată: alegeți ce vă dorește inima!... Chiar așa? Dar la 1$ n-aveți nimic? Inima noastră poftea multe, dar
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ținut în cușcă” cu detailarea: Poliția din orașul Suceava, primind o reclamație, a făcut o descindere la casa comerciantului Herman Solomon din același oraș. În grajdul casei, poliția a descoperit o cușcă în care era închis un tânăr surd și mut, în etate de 18 ani. Din cercetările făcute s-a putut afla că bietul infirm era ținut închis în cușcă de la vârsta de 6 ani... „Înmormântarea unui erou” este altă știre: La Vaslui sa stins din viață Constantin Țurcanu plutoniermajor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
baza actelor aflătoare la dosar, unde sînt și declarațiile voastre scrise și iscălite, deștepților. Ce spuneți la tribunal e ca și cum ați vorbi la un post radiofonic emițător care nu transmite, ori în receptorul unui telefon defect, pe ecranul unui film mut". Doamna T. dă o declarație după pofta anchetatorilor. A făcut progrese, știe exact ce vor și se conformează. Este tutuită de ofițeri, tratată cu dispreț. Este șocat, îl lovește "o aprigă luciditate dușmănoasă. Poate că acum e la patruzeci și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
organizație, Alianța Națională "R", menită să instige la acțiuni antitotalitare. Grupul Băcanu va edita în clandestinitate, după Congresul XIV al PCR, ziarul România. "Într-o țară care tace, ziarul "România" vorbea. Chiar și în ultima fază a ceaușismului presa asistă mută la paranoia sloganelor: Ceaușescu reales, la al XIV-lea Congres. Ziarul "România" spune cu un curaj extraordinar: "Din chipul conducătorului nu a mai rămas decît o caricatură"". Trei sute de exemplare vor fi difuzate, cineva din rețeaua de difuzare, cum era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
inutilă înșiruirea cazurilor concrete, particulare, elocvente în sine și ilustrative; doar prin ele putem dezvălui, in concreto, abjecțiilor regimului. Cum cu un umor negru observă președintele IICCR, justiția nu doar e oarbă, cînd vine vorba de crimele comunismului, devine și mută și surdă. Comunismul nu a dispărut ci s-a privatizat și, mai grav, sistemul s-a reprodus pe sine. Spre exemplu, "copiii de milițieni au făcut Academia de Poliție, sînt polițiști, copiii de securiști au făcut Academia Națională de Informații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
tocmai acum și să nu vedem ce alte minunății ne mai ascunde ? Lasă așa, că la următorul chef îmi las ficatul în mâinile și portofelul dumitale. — Urcați sau nu ? întreabă birjarul, sictirit. — Noi nu urcăm, țipă Pribeagu, după care rămâne mut, cu o privire tembelă, către trăsură. Uitați ! Nu urcăm, caleașca se apleacă până la picioarele noastre. Birjarul pornește într-un hohot de râs. — Aveți deci o caleașcă magică ! — Și dumneavoastră, domnule, un ficat de-a dreptul fer- mecat. Așa-i, nu
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
o spuse foarte răspicat, rămânând cu spatele la mine - că nu ești tatăl meu, Bret. Eram într-atât de afectat de resentimentele lui - pe care le acumulase de o vreme încoace - și de întreaga zi care precedase acest moment, încât am rămas mut. Extenuat, m-am ridicat foarte atent de pe pat când intră Jayne în cameră și Sarah strigă: „Mami!“ și în loc să zic Sunt tatăl tău Robby, am fost întotdeauna și voi fi mereu, pur și simplu am plutit afară din spațiul lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
intrând pe poartă pe bătrânul Oedip sprijinit, ocrotit de o Antigonă, cu o pietate filială nemărginită. Cum cred mai mult În semne decât În fapte, această erupere a mitului În viața de toate zilele m-a impresionat prin elocvența ei mută mărită prin faptul că nu o cunoscusem pe Lucreția Andriu nici o dată, nici măcar din vedere. E curios, Într un târg unde toată lumea se cunoaște. Casele noastre erau doar la o distanță de câteva minute. Aflasem Însă că Lucreția Andriu fusese
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
data =”(14 oct. 1978)”> Dragă domnule Eugen, Nu mă pot reține, să nu scriu unui prieten pentru care am o distinsă afecțiune, că acum câteva ore a(u) fost la mine Ion Irimescu și cu fratele său . Pus să fie mut, Întâi la expoziție, totuși, dus de fratele său, căruia de la Început i-a plăcut aquarela mea. Coborâți din Olimp, zeii au vorbit și am avut mare bucurie, că a plăcut factura, genul cu totul neobișnuit de aquarelă, originalitate. Am scos
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
un eveniment în afara orașului, amestec de mondenitate burgheză și exuberanță democratică, un „meeting” din acelea funambulești, imortalizate pentru uzul posterității de primii cameramani. Publicul, care ne vede proiectați pe ecranul de cinema, ne consideră, cu siguranță, o populație din filmele mute: avem senzația că vorbim, în realitate gurile noastre se zbat în gol, ca ale peștilor pe scândura de bucătărie, fără să reușească să articuleze vreun sunet. Dar poate chiar asta și suntem, toți cei prezenți în colțul acela de lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
sacrifica pe unul celuilalt, așa cum facem noi ăștia care acceptăm nepăsători ca edificiile noastre high-tech să fie făcute praf și pulbere după nici treizeci de ani. Nu trebuie să aducem la disperare Clubul Mediteranean, de acord. Ce-i drept, coloșii muți de la Gizeh, medium obez și fără mesaj, ne impresionează fără a ne transmite nimic altceva decât poncife de genul "patruzeci de secole vă contemplă". Un agnostic se poate mulțumi cu o rugăciune pe Acropole, dar vi-l puteți imagina Renan
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
donjon de pe Highlands; cupolele cu verde și roșu în formă de ceapă te duc cu gândul la Piața Roșie; iar turnul cu coloane îngroșate la mijloc al mănăstirii Sfântul Ștefan, terminat în 1900, anticipa cu puțin decorurile din Intoleranță, filmul mut al lui Griffith. Întrecându-se care mai de care, Kaiserul, regina Angliei, țarul Rusiei au inventat la începutul secolului XX această expoziție de cópii care aduce alături unele de altele neo-Renașterea și stilul neo-Tudor, pavilionul de vânătoare bavarez și castelul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
feresc să uit că pe piața bunurilor necesare mântuirii, unde clientul e rege, cererea este cea care dă naștere ofertei. Clericul ascultă de laic, aceasta e chiar vocația lui. Îi este de ajuns să vadă privirile rătăcite, pline de o mută implorare, ale credincioșilor îngenunchiați în fața unei icoane reprezentând răstignirea lui Iisus, sau imperioasa docilitate a penitenților purtând în balans o mică cruce pe Via Dolorosa, pentru a-și da seama că ar fi fost cel puțin neplăcut să nu le
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ne găsim. Ia te uită, zic, nu-mi amintesc de blocul de alături, îi zic. Când am venit, acum un an, fortăreața asta nu era. Cresc mai repede ca ciupercile. N-ar fi trebuit să evoc subiectul. Interlocutorul meu rămâne mut câteva clipe întorcându-se la biroul lui, încurcat. Israelul vrea să dețină cele mai bune cărți pentru negocieri când se va pune problema. Și atunci îi dau zor... Până când cărțile din mâna lui vor fi atât de bune încât nu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
se întrista de soarta eroilor săi; Kleist, după ce sfârși o tragedie, începu a plânge strigând: A murit! Schiller era emoționat de aventurile personagiilor sale, ca și cum ar fi fost adevăruri. Artistul spune ceia ce natura voește să spună. În limbajul ei mut, natura e înțeleasă numai de artist. Arta simboliștilor și decadenților se poate asemăna cu o cupă de aur fals, frumos cizelată, dar în care nu se află nici o picătură de vin. Frumosul e tot ceia ce e uimitor zice Baudelaire
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ploae. O pâclă nevăzută se râdică încet-încet; dinspre fântâni, dela călăreți, pe când intrăm în cort, vin cântări de jale. Facem un drum la Iași în cea dintăiu Duminică după ce ne-am așezat în tabără. Trenul, seara, ne duce prin singurătăți mute, printre dealuri și văi fără locuinți omenești, fără lumină, fără murmurul firii parcă. Peisaje încremenite de vis, negre peisaje moarte, prin care un tren fantomatic trece. Din când în când alergăm pe lângă iazuri sau pe lângă păduri de trestii. Trestiile nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de trestii. Trestiile nu se mișcă, stau neclintite, ca-ntr-un farmec. Iazurile lucii ca oglinzile răsfrâng luna nemișcată din înnalt. O lună ciudată, atârnată parcă în văzduh, în aburi, supt un cer de albastru spălăcit de aquarelă. Totul e mut și trist, melancolic, de o adâncă melancolie neagră; triste câmpii, triste dealuri sterpe și lacuri negre, și luna singură pe cer fără stele, singură, neclintită, spăimântată deasupra morții de jos. Așa trebue să lucească luna în singurătăți polare... 2 Septembre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
privighetoare și au venit cocostârci și cucul, și ciocârlia. Cum îi povestesc lui Mitiță o istorie cu un flăcău și o fată, dece se află ei singuri în dumbravă și cum nu trebuie să spuie nimănui nimic, ca să nu rămâie mut. XV Mitiță se întâlnește cu hoți. XVI Țigani nomazi. Ursul. Gâcitorile. Descântece și farmece. Nomazii comit crimă și jaf (povestea de la Vaslui seminomazi) și sunt urmăriți până ce-s aflați după anume semne și cuvinte ale descântecelor și prepusurilor și farmecelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]