5,372 matches
-
moldav, ori viziuni romantice ale smulgerii din captivitatea „smârcului” prin mistica creației, la galeria de portrete istorice din Forțele naționalismului creator (1937), scrisul lui D. este acaparat de adeziunea lui (de cele mai multe ori prea locvace și nesusținută artistic) la idealul naționalist al epocii. SCRIERI: Pe frontul Mărășești învie morții..., București, 1934; Istoria literaturii române, București, 1936; Forțele naționalismului creator, București, 1937; Trofee de aur, București, 1937; Pajiști de mărgean. Moarte și ideal. Ceaslov cu adorații, București, 1937. Repere bibliografice: Ovidiu Papadima
DRAGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286840_a_288169]
-
deceniului al patrulea, afișând o orientare cultural-politică de dreapta și fiind, într-o primă etapă, entuziastă și dornică de schimbare, pentru ca ulterior, prin 1936, unii dintre acești tineri să devină membri sau simpatizanți ai mișcării legionare. Revista marchează radicalizarea ideilor naționaliste promovate în cadrul curentului gândirist și anunță afilierea la mișcarea de extremă dreapta. Justificată inițial ca o contrapondere la acțiunile Partidului Comunist și ca o reacție la „succesele” bolșevismului, această mișcare cultural-politică se dovedește a fi, în cele din urmă, o
DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286868_a_288197]
-
lui acțiuni, care pot fi variate și diferit orientate, dar au același obiectiv: apărarea și promovarea spiritualității românești celei autentice”, consecventă cu propriul program, țintind spre literatura de bună calitate, nu întotdeauna ferită de un anume patetism și de exaltarea naționalistă, D. se înscrie în presa românească ca o Invitație la cavalerism (John Halmaghi, articol-program, 1-2/1975), slujind cu tenacitate ideii că „Numai cavalerii biruiesc în istorie, niciodată mișeii și lașii”. M.P.-C.
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
lor, precum și toate acele regiuni unde românii au suferit pierderi de pe urma apăsărilor politice ale trecutului.” Se subliniază însă că materialele ce urmează a fi publicate „vor fi scrise cu toată nepărtinirea” și, într-adevăr, G.r. reușește să evite accentele naționaliste și partizanatul neîntemeiat pe fapte. Cu un caracter în primul rând științific și documentar, revista cuprinde studii, statistici, reportaje, recenzii, însemnări pe teme istorice, lingvistice, etnografico-folclorice, demografice, culturale, încercând să dea o imagine pe cât posibil exactă a situației diferitelor comunități
GRAIUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287333_a_288662]
-
fatalității morții (Peste un veac sau zece). Versurile din volumele Țării mele, Săracă țară bogată și Două fete dintr-un neam sunt compuse pe o canava patriotică. Se dă glas, cu un retorism viguros, protestului social, dar apar și incitări naționaliste, șovine, fiorul liric se pierde, făcând loc unor adevărate pagini-manifest, aglomerate de imprecații lipsite de suport estetic. SCRIERI: Poezii, București, 1921; Țării mele, București, 1925; La poarta din urmă, București, 1934; Săracă țară bogată, București, 1936; Lumini de seară, București
GREGORIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287351_a_288680]
-
din Bulgaria comunistă, Todorov nu putea scăpa de impunerile ideologice din domeniul științelor umane decît prin recursul la studiul tehnic, adică neutru al literaturii. Ajunge În Franța, la Paris, În 1963, cînd la Sorbona domnea Încă o viziune istoricistă și naționalistă a literaturii. Excepțiile se numeau, atunci, Barthes (47 de ani) și tînărul Genette, În vîrstă de 33 de ani. Aici se opresc Însă explicațiile ideologice oferite de bulgar. Todorov nu consideră necesar să explice de ce Barthes, inovator al studiilor literare
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
trebuie lăsate la Întîmplare. Literatura a Însoțit civilizarea, așa se afirma la Începutul secolului trecut. Era deci un bun conductor de istorie, cel puțin aceasta este una dintre concluziile secolului romantic. S-a scris, În perioada modernă, o bună literatură naționalistă, o și mai bună literatură revoluționară sau măcar subversivă - iar subversiunea a fost motivația ei, preluată din gîndirea filozofică paradoxală, tot mai specializată și deci inaccesibilă În vremea din urmă. Literatura necomercială a mai păstrat ceva, În dezvoltarea ei, din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sprijină pe un set de criterii. În matematică, lucrurile sînt clare, ca și În fizică sau chimie: pornești de la elementar-general și te Îndrepți Înspre Înalt-particular. Ce e elementar În literatura modernă, cea sfîșiată Între spiritul limbii și universalitatea esteticii? Prejudecata naționalistă va susține că e mai bine să-l „știi” pe Eminescu decît pe Rimbaud sau pe Camoēs, dacă ești român, mai bine pe Rimbaud decît pe ceilalți doi dacă ești francez și mai bine pe Camoes dacă ești portughez. Or
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
reviste literare. În publicistica sa, apărută cu precădere în periodicele la care a lucrat și mai rar în altele, C., teribilist, cu gură și moravuri slobode, dar cu talent verbal, atacă în special subiecte politice, de pe poziții tot mai accentuat naționaliste, aliniindu-se cu naturalețe tonului agresiv, inflamat ce caracteriza ziarele respective. Temperamental și batjocoritor, scăldat de o umoare cam rea, necenzurat de rațiune și bun-simț, produce texte incitante, dar departe de rolul de formator (corect) de opinie publică. Mai lăudabilă
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
Preda și din memorialistica lui Mihai Beniuc au oferit de fiecare dată un aport de noutate în interpretare: existențialismul de tinerețe al lui Preda a apărut mai clar, iar studiul despre Beniuc propune un scriitor angajat, dar nu comunist, ci naționalist, în preajma viziunii legionare. În „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, C. a publicat fragmente dintr-o istorie a literaturii române din perioada proletcultistă, întemeiată pe lectura completă a presei epocii. Amână însă publicarea în volum a celor 1400 de pagini redactate
CRISTOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286513_a_287842]
-
cultiva n-a fost proclamată manifest de redacție, care a pledat numai la modul general pentru reabilitarea noțiunii de spiritualitate, bruiată de accepții divergente, Astăzi însă, argumentată, precizarea se impune, pentru a detensiona un contencios ideologic persistent, generat de excesele naționaliste, ortodoxiste sau mistice ale spiritualismului. Astfel, poziția neoumanistă e semnalată începând chiar cu articolul inaugural, aparținând lui Petru Comarnescu, dar ea reiese la fel de limpede din eseul Spiritualitate al lui Mircea Vulcănescu (2/1934), unul dintre cele mai dense texte de
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
prof. S. Mehedinți, 27 octombrie 1935); 6. Ieșirea din actualele greutăți economice (prof. Niculae Iorga, 3 noiembrie 1935); 7. Organizarea muncii naționale (M. Ghelmegeanu, 17 noiembrie 1935); 8. Capitalism și socialism (Ghe.Gh. Tașcă, 24 noiembrie 1935); 9) Doctrina economică naționalistă (A.C. Cusin, 1 decembrie 1935); 10. Evoluția economiei liberale (V. Madgearu, 8 decembrie 1935); 11. Organizarea statului țărănesc (N. Ghiulea, 15 decembrie 1935); 12. Libertatea: dreptul pozitiv și dreptul rațional (Mircea Djuvara, 8 ianuarie 1935 ); 13. Doctrina statului țărănesc (Aurelian
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și călători academici, prinși destul de profund în dialectica ambiguă a rutelor și rădăcinilor - ca să parafrazăm o carte celebră a aceluiași James Clifford - brokeri ai diferitelor culturi europene, chiar dacă vor lua la un moment dat poziții mai mult sau mai puțin naționaliste în câmpul identitar al politicilor culturale românești. Influența lui Ritter, Ratzel, K. Lamprecht, W. Wundt, R. Kjellen, W. Vogel, J. Ancel, J. Cvijic, K. Haushofer, H. Freyer etc. se amestecă cu mize și subiecte politice explicite și foarte actuale: problema
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
începând din 1993, după scindarea Frontului Salvării Naționale (FSN) al președintelui I. Iliescu în două partide, dintre care cel mai reformator, condus de Petre Roman, întâlnește câmpul opozanților democrați. Un singur element structurant în aceste hărți: votul ungar și votul naționalist român, pe o diagonală nord-vest/sud-est în Transilvania. De altfel, cele trei scrutinuri precedente sunt dominate de o zonă vastă „fără culoare”, în care preferința electorilor este instabilă, fragilă și, mai ales, insesizabilă prin împrăștierea între candidați independenți și mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
din România ca urmare a celor trei scrutinuri din 1992, 1996 și 2000. În primul rând, la nivel intern observăm atât o fragmentare a spațiului partizan, cât și o instabilitate a votului, cu cele două excepții (votul ungar și votul naționalist). Spațiul politic românesc rămâne polarizat. În sfârșit, populismul se impune ca o retorică ce permite cristalizarea unei acțiuni politice (alegerile legislative și prezidențiale din 2000 au conferit PRM-ului a doua poziție în Parlament). În ceea ce privește planul extern, există un consens
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în poziția a treia cu 12,6% dintre sufragii, un recul net față de primul tur al precedentelor alegeri prezidențiale din 26 noiembrie 2000, când candidatul extremei drepte adunase 28,34% dintre voturi și intrase în turul doi. Abandonarea retoricii sale naționaliste în profitul celei asupra luptei împotriva corupției (Vadim Tudor promitea în programul său electoral „eradicarea mafiei din România în 48 de ore” în caz de victorie), în timp ce Traian Băsescu adopta acest discurs într-o manieră mai credibilă, nu i-a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cuvântul lui Hegel că vremurile lipsite de război sunt vremuri de marasm, toată sala enormă a pornit-o pe un frecat entuziast al podelelor (glasul de aici, al poporului). Rectorul a spus în cuvântarea de înmatriculare... că «Cine nu e naționalist (dintre germani) își are locul în închisoare; fiecare trebuie să răzbată la socialismul hitlerist»”. Este momentul în care sunt puși la punct ereticii și dușmanii național-socialismului, Spengler, Thomas Mann ș.a., în care, într-o prelegere la Universitate, un italian a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
iar unicul redactor este Pavel Costin Deleanu. Acesta este desigur autorul articolului-program intitulat Ideea românească, nesemnat, în care se formulează năzuința ca revista să fie „printre altele, o concentrare a tineretului de azi în vederea propriei sale definiri și expresii”. Orientarea naționalistă, dezvăluită încă din titlu și justificată prin „falimentul «Ideii europene»”, este îndeobște moderată. În cele zece numere (dintre care unul triplu și unul cvintuplu), se publică ample studii și eseuri semnate de Pavel Costin Deleanu (Mihail Kogălniceanu. Interpretare radical-reacționară, Reacțiune
IDEEA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287503_a_288832]
-
nivel stilistic peste medie, cărțile lui reprezentând un debușeu clasic, un subterfugiu al adolescenților, refugiați ficțional în vremuri eroice, demult apuse, în contrast cu ceea ce se întâmpla în anii ’70. Succesul este explicabil, cred criticii, și datorită resuscitării romanului istoric pe considerente naționaliste, „boierimea valahă” fiind pusă într-un mod aproape firesc „în rând cu protipendada europeană” (Marian Popa). Dincolo de indicațiile directoare și de unele clișee inerente, cărțile se citesc ușor, cu plăcere. Romanele despre cavalerii lui Mihai Viteazul și ai lui Mircea
DAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286672_a_288001]
-
nou sector atunci când: • acțiunea individuală a companiei este riscantă și costisitoare; • unirea resurselor și competențelor a două sau mai multor organizații independente conduce la Îmbunătățirea poziției concurențiale; • intrarea este blocată legal sau obstrucționată prin tarife, cote la import, interese politice naționaliste și diferențe culturale. Partenerii locali oferă companiilor externe avantajul dobândirii de cunoștințe locale, al unui personal de marketing și management specializat și al accesului la canalele de distribuție. Principalul dezavantaj al expansiunii prin joint-venture Îl reprezintă dificultatea Împărțirii sarcinilor și
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
românismului constructiv”, iar de la numărul 3 poartă subtitlul „Politic-Social-Economic-Literar”. Director este Dem. Nistor, apoi N.N. Diaconescu. Primul director al publicației semnează o Profesiune de credință, în care se încearcă adoptarea unei poziții politice de echilibru între extremismele cu un caracter naționalist, dar net anticomunist. Rubrici obișnuite sunt: „Creionări”, „Centrul politic”, „Centrul economic și social”, „Din șapte zile”. Între semnăturile mai importante, se disting cele ale lui Aron Cotruș, Ștefan Dragu, Ion Băleanu, N.N. Diaconescu, T. Mihailovici. Partea literară este redusă. Cronicos
CENTRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286165_a_287494]
-
însă portretul este șarjat până la caricatură. Mai toate personajele, în afară de majoritatea membrilor „mișcării”, aparțin intelectualității universitare sau înaltei societăți. Ei sunt conformiști ca Gaitany, fricoși ca Suflețel, ariviști ca Gonzalv Ionescu, paranoici ca Hagienuș, impostori ca Pomponescu, poltroni ca Gulimănescu, naționaliști „rumâni” ca Hangerloaica, aristocrați care ajung aventurieri de două parale ca Hangerliu. E, în mare, o clasificație caracterologică, dar autorul accentuează latura grotescă, ridicolă, caricaturală, ocultând calitățile, complexitatea, ca unul care renunțase la observația detașată, obiectivă. Atitudinea aceasta revine, încă
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
către o integrare eficientă a societății românești în structurile europene După căderea comunismului are loc un amplu și activ proces de construcție identitară. Se manifestă un naționalism etnic și unul statal. A fost limpede rolul jucat de conduita și mentalitatea naționalistă în căderea comunismului, puternic susținute de Occident în prima fază. Naționalismul exprimat în fostele țări comuniste este un naționalism de revenire la identități de recuperare: ,, Cine era un nimeni, sau era doar un locotenent în mare stat multinațional, poate deveni
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
identități de recuperare: ,, Cine era un nimeni, sau era doar un locotenent în mare stat multinațional, poate deveni general în unitatea mononațională pe care pune mâna. Cine și-a pierdut locul când era comunist, și-l salvează travestindu-se în naționalist și iredentist (Sartori,1999, 444-445). S-a ajuns de mult la convingerea despre o evoluție proprie pe calea modernității întrucât experiența istoriei a demonstrat clar importanța contextelor istorice, a valorilor culturale, a spiritualității religioase. Max Weber a demonstrat această idee
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
originalei concepții eminesciene despre societate, cu argumente indiscutabile care susțin existența unei gândiri sociologice la marele poet. Tocmai din acest motiv gândesc că nu este cea mai bună caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel mai de seamă reprezentant al orientării naționaliste în sociologie” (p. 81). Cu atât mai mult cu cât Maria Larionescu demonstrează dimensiunea organicistă a ideilor sociologice ale poetului, în consecință, ele aparținând unuia dintre curentele sociologice fundamentale, evoluționismul. Deosebit de fertilă este sugestia autoarei cu privire la analiza comparată a procesului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]