5,491 matches
-
acestei abord]ri este faptul c] ignor] numeroase deform]ri care apar în cadrul acestui contract: p]rțile unui contract pot avea puteri de negociere radical inegale, diferențe puternice de vulnerabilitate, una dintre p]rți poate negocia sub constrângerea unor circumstanțe nefericite, sau contractul poate considera însușiri importante ale personalit]ții umane că simple produse supuse schimbului comercial. Asemenea distorsiuni necesit] investigarea faptului dac] un contract este acceptabil moral. Existența unui contract nu presupune autovalidarea moral] a acestuia. Această înseamn] c], odată ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] contureze aștept]rile reciproce fundamentale ale oamenilor. De aici reiese c] a nu fi principial este o critic] central] care poate fi adus] cuiva. Atunci cand compromisul recurge la sacrificiul principiului, acesta înceteaz] a mai fi o cerinț] normal], poate nefericit], a colabor]rii sau conflictului și devine suspect din punct de vedere moral. Paradigmă machiavelic] sugereaz] c] aceast] form] a compromisului este uneori necesar]. Eliberarea. Aceast] problem] apare atunci cand un agent a ales un curs de acțiuni imorale sau a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
în acest fel. În conformitate cu aceast] cerinț], inacceptabilitatea uciderii este, cel putin parțial, inerent] în ins]și natura actului. Aceasta nu înseamn] totuși c] cerință discrimin]rii susține c] actul de a ucide este în sine un eveniment sau o întâmplare nefericit]. Uciderea nu trebuie considerat] un eveniment mai oribil decât o moarte accidental]. Cineva ar putea crede astfel c] motivul prevenirii uciderii unei persoane nu este mai puternic decât cel al prevenirii morții accidentale a unei persoane nevinovate.) Dar, dac] este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sunt incoerecți, deoarece nu putem susține ideea potrivit c]reia codul moral al societ]ții lor este greșit. (Sabina Lovibond analizeaz] aceast] problem] pe 100 de pagini f]r] a ajunge la vreun rezultat.) În sfârșit, aceast] abordare are consecință nefericit] c] opiniile morale ale lui Margaret Thatcher și ale Ayatollah-ului Khomeini nu se contrazic, întrucat ambele țin de instituțiile societ]ților lor. (Pentru o percepție mai favorabil] asupra relativismului, vezi capitolul 39, „Relativismul”). S] presupunem c] l]s]m
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
într-o controversă făcută pe un ton lipsit de politețe și îl somează să răspundă atacurilor pe care V. le dezlănțuise împotriva socialiștilor. Junimiștii (în cercul cărora Vlahuță nu era apreciat) sunt ironizați (Un grav bolnav, Convorbirile), răspunderea pentru soarta nefericită a lui Mihai Eminescu e pusă în seama Junimii, care i-ar fi susținut înclinația către pesimismul schopenhauerian. Junimea e acuzată de lipsă de interes în problema Ardealului și pentru „frații de dincolo”. Memoria lui Eminescu era scumpă redactorilor, deși
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
în evidență confuzia redactorilor. Proza lui Vlahuță din V. dă tonul unei literaturi încărcate de compasiune pentru năpăstuiții vieții: La arie, De la țară, Ion, în timp ce Amintiri din școală se opresc asupra suferințelor îndurate de copii nevinovați. Momente ale unor existențe nefericite, frânte, dezrădăcinate, lipsite de iubire formează subiectul multor schițe: Vlahuță, În străini, Ion Gorun, Moștenirea lui Panait, Constanța Hodoș, Janeta, Trei surori. Vlahuță cere, cu o formulă ce va fi vehiculată și de programul poporanist, o literatură de „documente omenești
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
discursul poetei e „mânios din prea mare sete de puritate”, după cum a observat Octavian Soviany. Simplificând lucrurile, se poate spune că lirica ei se definește de la început printr-un inedit amestec de cinism și candoare, rostirea fiind „cântecul unei femei nefericite, care simte cu acuitate lumea în care trăiește” (Bogdan-Alexandru Stănescu). Sordidul existenței cotidiene e mobilizat pentru a produce, prin ricoșeu, evocarea unui vis de frumusețe. Deloc brută și deloc naiv-neutră, poezia este elaborată în subtext prin selecție și omisiune, prin
VLADAREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
poartă numele, e vizitat într-o zi de un tânăr modern (Jo). Acesta îl anunță că aici s-a înființat recent The Azazel Nuclear Test Field și, în consecință, trebuie să părăsească locul. Personajele care susțin intriga sunt niște draci nefericiți, bântuiți de insomnii. Se relatează isprăvile lui Zereier ispititorul, prietenul lui Azazel, și ale altor drăcușori încercând să lupte cu Macarie, sfântul care îi descoperă și îi alungă, îi bate, îi umilește etc. Azazel va suporta consecințele exploziei nucleare anunțate
VLASIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290608_a_291937]
-
că „avem doar o anumită cantitate de energie și atât. Dacă eforturile de a face față mediului sunt prea mari, ne rămâne mai puțină pentru prevenirea Îmbolnăvirii. Atunci când viața este prea trepidantă, iar Încercările de a soluționa problemele eșuează, rezultatul nefericit este boala” (Holmes și Masuda, 1970). Neuropeptidele sunt Încă o dovadă despre unitatea dintre trup și minte. Neuropeptidele sunt substanțele chimice care ne reglează stările de spirit. Ca rezultat, se păstrează legătura dintre minte și trup. Tot ele controlează și
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
pentru sănătate și longevitate. Cele șapte „să nu” 1. Să nu ridicăm nici o greutate care depășește nivelul la care efortul este rezonabil. 2. Să nu ne facem prea multe griji. 3. Să nu ne Înfuriem. 4. Să nu ne simțim nefericiți. 5. Să nu râdem prea mult. 6. Să nu ne Înveselim peste măsură. 7. Să nu mâncăm prea multe alimente grase și gustoase. Cele nouă „mai puțin” 1. Mai puțină gândire, ca spiritul să rămână limpede. 2. Mai puțină Îngrijorare
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
clienților lor speranțe și așteptări exagerate); - abilitarea clienților de a adopta decizii referitoare la propria carieră, în mod liber și în cunoștință de cauză; - acordarea de sprijin, inclusiv emoțional, șomerilor, ajutându-i să nu se simtă vinovați, frustrați și ireversibil nefericiți și stimulându-i să-și focalizeze atenția pe găsirea de soluții și alternative; - ajutorul acordat persoanelor cu nevoi speciale, aflate într-o situație de risc ridicat (persoanele cu diverse tipuri de handicap, cele cu nivel scăzut de educație, necalificații, minoritarii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicaționale respective, pentru că nu asigură întotdeauna o riguroasă rezonanță comunicativă. Și aceasta pentru că zona comună a celor două repertorii de semne „adulte” (de așteptat fecundă și germinativă pentru o autentică intercomunicare), obținută însă spontan, la întâmplare, poate implica în mod nefericit tocmai subzone „diluate” din „vocabularul activ” ori porțiuni ambigue și cu o slabă potență de semantizare din zona de graniță dintre „activ și pasiv”, precară, oscilantă și pulsatorie, derutantă sub aspect funcțional, așa cum s-a menționat deja. Dacă „profesorul” pentru
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
clienților lor speranțe și așteptări exagerate); - abilitarea clienților de a adopta decizii referitoare la propria carieră, în mod liber și în cunoștință de cauză; - acordarea de sprijin, inclusiv emoțional, șomerilor, ajutându-i să nu se simtă vinovați, frustrați și ireversibil nefericiți și stimulându-i să-și focalizeze atenția pe găsirea de soluții și alternative; - ajutorul acordat persoanelor cu nevoi speciale, aflate într-o situație de risc ridicat (persoanele cu diverse tipuri de handicap, cele cu nivel scăzut de educație, necalificații, minoritarii
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
putea să constate că lucrurile stăteau exact invers. Naționaliștii și comuniștii români, care Îi criticau la unison pe maghiari, făcuseră din țara lor o ruină, În timp ce ungurii, „dușmanii seculari”, Își vedeau de ale lor și o duceau foarte bine. Evoluția nefericită a României, după momentul auroral din 1989, avea să confirme, Încă o dată, faptul că nu mă Înșelasem În această privință. Mai târziu, am ajuns să mă căsătoresc cu o unguroaică. Dar această Întâmplare nu a avut nici o legătură cu povestea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
eficiență, ci și-au imaginat-o ca pe o garanție a supraviețuirii lor În mijlocul „semințiilor străine”, timorați În fața pericolelor reale sau Închipuite care Îi Înconjurau. Formula autonomiei Transilvaniei va fi luată În considerare, tot mai mult, doar ca un paleativ nefericit, În lipsă de altceva mai bun, atunci când raportul de forțe nu permitea exprimarea directă a unei năzuințe mai Îndrăznețe. Transilvanismul profesat de o parte a elitei maghiare din perioada interbelică va reprezenta o asemenea atitudine cu funcție de compensare, similară autonomismului
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
inamicii” externi și „exploatatorii” interni (din rândul cărora nu lipsește boierimea autohtonă). Ambii istorici invocă, pe lângă responsabilitatea „dușmanilor”, și „vina” proprie a românilor, datorată faptului că nu au acționat cu destulă hotărâre În trecut, pentru a ieși din situația lor nefericită. Prin toată această argumentație, Papiu XE "Papiu" dorește să justifice acțiunile din prezent ale românilor, inclusiv cele violente, săvârșite În cursul revoluției. Violența, crede el, se explică și se justifică prin această asuprire Îndelungată. De asemenea, istoricul ține să Îi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
rând. Din această perspectivă, răzvrătirea țăranilor români apare ca un gest disperat, dar căruia i se pot găsi explicații convingătoare. Cauzele sale ultime nu rezidă În felul de a fi al românilor, ci În natura stărilor sociale, aceste stări sociale nefericite fiind cele care au dus la pervertirea caracterului țărănimii române și la ororile răscoalei. După cum scrie istoricul maghiar, La fel ca toate celelalte revolte populare, și această revoltă a românilor a izvorât din defectuoasa alcătuire a relațiilor sociale. Acest popor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
oameni neputincioși, leneși, decăzuți, care nu au fost În stare să-și făurească o soartă În Ardeal și speră să reușească aici, În Țara Românească, În acest „mare azil al Europei”. Cauzele invocate de Ürmösy pentru această situație, În fond nefericită, denotă un criticism social de o factură complexă, cu accente atât tradițional-iluministe, cât și mai moderne, liberale. Pe de o parte, problemele social-agrare, necesitatea industrializării, persistența unor instituții și abuzuri feudale (cum ar fi breslele); dar și carențele psihologice sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dintâi drepturile cerute. La fel funcționează, În acești ani (și va reveni În cei următori), un al doilea clișeu remanent, cel al inegalităților sociale și al chestiunii țărănești, textele pomenind În mod constant, la anumite intervale de timp, despre această nefericită țară, a cării lăcuitori parte mare din pricina unor puțini bogați zac În sărăcie nedescrisă. Se mai poate remarca, la Începutul lui 1840, Încercarea lui Bariț XE "Bariț" de a grupa știrile irlandeze Într-o rubrică aparte, „Irlandia”, după ce până atunci
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
originale, proprii diferiților scriitori. Astfel, Grigore Ureche și Ion Neculce par mai degrabă apropiați de viziunea tradițională, de Înțelepciunea populară care se confundă până la un punct cu Învățătura teologică. Ori de câte ori acești doi cronicari constată destine mai mult sau mai puțin nefericite ale personajelor din textele lor, de obicei ale domnitorilor moldoveni, ori de câte ori au loc prăbușiri spectaculoase de situație, schimbări ale sorții, ei au imediat la Îndemână un citat din Biblie, un proverb popular, al cărui sens nu se Îndepărtează prea mult
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lui Hristos. Lazăr Șăineanu arătă că, În basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: a treia zi după naștere, vin În casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Blestemul a fost Îndulcit de o zână bună, care-i menește că nu va muri, doar va dormi un somn greu de o sută de ani, din care o va trezi fiul unui rege. Căprioara albă relatează cazul unei Împărătese nefericite care nu putea avea moștenitor. Un rac mare o conduce la un palat minunat, cele șase zâne din palat Îi dăruiesc câte o floare din pietre prețioase (un trandafir, o lalea, o anemonă, o căldărușă, o garoafă și o rodie
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Sec În Postul Mare, doar de către feciori; la el se invită și fetele mari Împreună cu părinții lor. Timpul căsătoriei poate fi, În concepția poporului, fast sau nefast, după cum indică anumite semne. Sunt zile bune și zile rele, zile fericite și nefericite. Zilele cele mai potrivite, bune și ,,norocoase de pornit În pețit, de logodit și de cununat sunt joia și duminica. Timpul cel mai uzitat pentru Încheierea sau facerea nunților e toamna, după ce s-a sfârșit tot lucrul câmpului si s-
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
I. Monarhia se afla în impas, pentru că regina nu se căsătorise niciodată și nu lăsase urmași. Tronul a fost cedat, conform liniei genealogice a pretendenților la tron, regelui Iacob al VI-lea al Scoției. Iacob, născut în 1566, era fructul nefericitei căsătorii dintre regina Maria a Scoției și Lordul Damly, asasinat în 1567, ca urmare a unui complot. Forțată să abdice de la tron, în favoarea fiului său de numai treisprezece luni, regina Maria a fost întemnițată în Anglia. Nouăsprezece ani mai târziu
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]