7,693 matches
-
cu a lui, adăugase de urechile socrului. Vecinii se uitau de prin curțile lor sărace la adunarea de trăsuri de la poarta negustorului. Vorbeau și se mirau de ce neamuri are. Gazda o chemase și pe Aglaia de ajutor. Aceasta glumea cu oaspeții, așeza tacâmurile pe masă, fura câte un rachiu, u era mai mare dragul de belșugul altuia. Lina, înzdrăvenită, golise circiuma, trăsese obloanele la ferestre și acolo potrivise ospățul. Brutarul o pupase la venire, o privise - frumoasă fină își luase, n-
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mea, demnitarul coreean, gesticulând din mâini și deosebit de agitat a spus că nu se poate așa ceva, că nu înțelege ce i se traduce, că nu i se traduce corect, că "tovarășul președinte nu spune așa ceva !" etc. După ce am tradus reacția oaspetelui, președintele Ceaușescu, nedumerit, dar și oarecum nervos, mi-a spus: "Mă, tu ce ai tradus aici ? Fii atent și tradu exact ce îți spun eu !" și a repetat cele spuse mai înainte, adăugând că stabilirea de relații nu înseamnă neapărat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
au și ei acarul lor) și să îi "convingă", atât pe președintele Ceaușescu, cât și pe cei care îl însoțeau, sau cel puțin să le lase impresia că o asemenea "problema" nu a existat decât în capul interpretului. După întrevedere, oaspeții au fost invitați de președintele Nicolae Ceaușescu la masă la o vilă din Snagov. Acolo, înainte de masă l-am întâlnit pe domnul Ștefan Andrei, care participase la discuția menționată, căruia am încercat să îi explic rațiunile pentru care oaspetele coreean
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
întrevedere, oaspeții au fost invitați de președintele Nicolae Ceaușescu la masă la o vilă din Snagov. Acolo, înainte de masă l-am întâlnit pe domnul Ștefan Andrei, care participase la discuția menționată, căruia am încercat să îi explic rațiunile pentru care oaspetele coreean reacționase în maniera menționată mai sus. Nu m-a lăsat să spun decât câteva cuvinte și m-a întrerupt spunându-mi: Da' tu ce crezi că eu n-am înțeles tactica lui ?, păi ce crezi tu că putea el
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu numai. Autorul Capitolul 1 Introducere în studiul comportamentului consumatorului 1.1. Importanța înțelegerii comportamentului consumatorului 1.2. Definirea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
economic, denumit în literatura de specialitate comportament al consumatorului<footnote Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Marketing, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992, p. 156. footnote>. Consumatorul, „acest oaspete de onoare”, devine centrul atenției specialiștilor în marketing, „consumul fiind singurul scop și singura țintă a oricărei activități economice.”<footnote John Maynard Keynes, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor, Editura Științifică, București, 1970, p.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu numai. Autorul Capitolul 1 Introducere în studiul comportamentului consumatorului 1.1. Importanța înțelegerii comportamentului consumatorului 1.2. Definirea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
economic, denumit în literatura de specialitate comportament al consumatorului<footnote Constantin Florescu (coordonator), Virgil Balaure, Ștefan Boboc, Iacob Cătoiu, Valerică Olteanu, Nicolae Al. Pop, Marketing, Editura Marketer, Grup Academic de Marketing și Management, București, 1992, p. 156. footnote>. Consumatorul, „acest oaspete de onoare”, devine centrul atenției specialiștilor în marketing, „consumul fiind singurul scop și singura țintă a oricărei activități economice.”<footnote John Maynard Keynes, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și a banilor, Editura Științifică, București, 1970, p.
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
baie fierbinte, să beau un ceai și să mă culc cât mai repede. De unde atâta noroc? În timp ce-mi luam bagajele de pe banda rulantă, gazda mea m-a informat că rezervase o masă pentru noi și pentru Încă doi oaspeți la un restaurant pretențios din oraș. „Este unul dintre cele mai bune din Europa”, mi-a explicat el. Nedorind să-l supăr, am afișat un entuziasm politicos. Prezentarea contează! În seara aceea, Împrospătat de un duș rapid și cu forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
aprinsă, ceea ce conferea locului un aspect monastic. Chelneriiă câțiva pentru fiecare masă Ă erau Îmbrăcați În smochinguri și aveau un șervet alb pus pe un braț. Fiecare dintre ei, după cum am descoperit, era un specialist capabil să-l ajute pe oaspete să aleagă. Din câte țin minte, mâncarea a fost excelentă. Totuși, ceea ce-mi amintesc foarte bine este prezentarea nemaipomenită a fiecărui fel de mâncare servit. Începând cu felul Întâi și terminând cu platoul de fructe și brânzeturi, totul era
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
fericiți”). În spațiul euforic al luncii apare un spațiu mai redus unde incertitudinile, dacă mai există, dispar cu desăvîrșire: poiana tăinuită. Lunca este un univers de armonii corupătoare, iar poiana tăinuită este inima lui. Aici se adună aristocrația luncii („floarea oaspeților”) pentru a asista la un recital de gală. Tot ce are natura mai de seamă participă la o reuniune mondenă a cărei vedetă este privighetoarea. Tablou alegoric, antropomorfism fastuos. G. Călinescu găsea poemul conceput pe o idee falsă. Retorica peisajului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
raiului pămîntesc. Ele Întrețin buna dispoziție a sufletului, Întineresc spiritul, stimulează reveria. O reverie, trebuie să spunem, molatică, dezmierdătoare. O reverie a măsurii și a firescului. Limbajul ei este repet, șoapta, expresia ei este nuanța, idealul ei este solidaritatea. Fiecare oaspete din poiana tăinuită are rostul, justificarea lui. Arghezi, reluînd acest lirism al miniaturalului, Îi va da o dimensiune cosmică. Lucrurile neînsemnate au În poemele lui o „țandară de lumină” care le leagă de marele univers. Mai săracă, mai convențională, imaginația
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Matinalul din natură (primăvara Însăși fiind o dimineață a naturii) este văzut de Alecsandri ca o desprindere de inerția nopții și, În genere, o eliberare (care ia forma vaporizării) de inerția materiei. Spațiul liric se deschide, În orice caz. Primește oaspeți. Natura redevine simpatică, receptivă, loc agreabil de plimbare. Promenada (micul voiaj liric) este o anticipație, o promisiune a călătoriei la care poetul a visat, iarna, În intimitatea cabinetului. * Lui Alecsandri Îi place să iasă și „În faptul zilei”. Contemplația este
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
sub pietre, poate că acum nimeni nu-și mai amintește de ceea ce s-a întâmplat atunci. Cine oare își mai amintește de răscoala organizată de mine la Stilo împotriva spaniolilor? Apa trece... Cu toate astea eu sunt în viață și oaspete al curții Maestății voastre. În cuvintele tale există o umbră de regret; amărăciunea e un cariu nesuferit. Ai crezut cu adevărat că vei putea să sfidezi puterea unui împărat cu o ceată de sărmani? Cum ai putut să fii atât
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Geronimo îi păruse rău, dar nu făcuse din asta un capăt de țară: oricând ar fi găsit un prieten care să-i dea vin în schimbul reparării unei perechi de ghete, încât n-ar fi dus lipsă de un pahar pentru oaspeți. Nu, Părinte, tatăl meu n-a băut niciodată iar la cârciumă merge când și când ca să se uite cum joacă ceilalți cărți sau zaruri. Așa se mai distrează și el, e un om cu scaun la cap și a muncit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
binecuvântat stăpân și baron care făcea atât de multe pentru mânăstire, trimițând saci de făină și de legume, claponi, miei, putini de brânză. În afară de asta, Baronul trimitea adesea trăsura ca să-l ia pe fra' Tommaso. Îl invita ca pe un oaspete de seamă la prânz sau la cină. Îi plăcea să vorbească, dar îi plăcea și să mănânce și prețuia și vinurile bune, știa a zice fel de fel de anecdote la momentul potrivit, îi plăcea să râdă și să glumească
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se întâmpla? Ce se pregătea? Tăcerea se destrămă atunci când Abraham se prezentă la mânăstire și ceru să vorbească cu el. Călugării se aprinseră, șopteau pe la colțuri mirați, ridicau glasul împotriva acelui om, nebăgându-l în seamă pe Tommaso și pe oaspetele său: Vezi, fra' Giuliano? Omul acela cu barbă de rabin este persoana care cândva s-a convertit la catolicism, dar apoi s-a întors la vechea sa credință, ebraismul. Nu prea e cuviincios a i se permite intrarea într-un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
vândă pe oricine. În sala Casei Tufo se făcu auzit au murmur agitat; putea să existe printre cei de față cineva legat de lumea spaniolă, și s-ar fi lăsat cu necazuri, dar stăpânul casei și soția dădeau asigurări că oaspeții fuseseră aleși cu grijă, drept care Tommaso putea să vorbească fără ocolișuri. Într-o dimineață m-am trezit împresurat de o turmă de porci, grohăiau și se împingeau, intrigați poate de prezența mea. Nu, nu i-am gonit, i-am mângâiat
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
atâta mizerie și atâta strâmtorare. Povești, povești în contra puterii, firește puse în circulație meșteșugit, dacă și un monah cult ca dvs. le dă crezare. Tommaso se întoarse spre namila aceea de om cu ochii arzători; dacă n-ar fi fost oaspete în casa acelor domni atât de prietenoși și înțelegători, poate că ar fi luat una din mese și i-ar fi trântit-o în cap acelui nemernic ce cuteza să pună la îndoială relatările sale. Se mărgini doar să-l
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de scârbă. Dar atunci când unul ca mine e silit să se amestece cu ei, nu poate să dea înapoi. Astfel, ca să nu dorm mereu sub cerul liber, numai bun pentru a fi sfârtecat de lupi, a trebuit să le fiu oaspete. Exgera, își dăduse seama, și corectase subit tirul schimbând povestirea despre propria-i persoană și neputința de a nu recurge la ospeția acelor oameni care putea să fie, dincolo de mizeriile și durerile ce-i năpădeau, și degustătoare. Doamnele nu conteneau
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cei din familia Tufo nu-i mai văzuse, și cu care nu mai vorbise de luni de zile, dădură semne de viață și cerură să fie poftiți la palatul lor. Informat, de fiecare dată, despre felul de a fi al oaspeților, Tommaso se pregătea pe potriva lor. Atunci când era vorba de personaje echilibrate și politicoase, atenua culorile relatărilor, dar dacă se întâmpla ca acestea să aibă legătură cu lumea spaniolă, sau dacă i s-ar fi părut că ar fi venit acolo
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de vântul numit maestrale, să fie recunoscuți drept oameni. Dar dacă pe de-o parte, acele întâlniri atrăgeau atenția asupra sărăciei din sud, pe de alta, dădeau peste cap multe proiecte de lucru și puneau într-o lumină proastă pe oaspeții săi, ce riscau să fie persecutați de autoritățile spaniole. Și-a dat seama că era cazul că să le întrerupă. În timpul zilei Tommaso se dedica lecturii și scrisului: trebuia să termine De investigatione rerum și De sensu rerum, dar și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
azurul și puținii nori ce-l pătau. Nu-l lăsară de capul lui; din ordinul autorităților a fost însoțit de patru jandarmi până la mânăstirea San Domenico. Acolo, primirea a fost formală, de la Stareț la Bibliotecar a fost tratat ca un oaspete de onoare, deși nedorit odinioară. Mânăstirea avea o grădină frumoasă. Tommaso se trezea în zori, ieșea să se plimbe sau să citească. Mirosul de rășină al pinilor îi făcea bine, începea să intre din nou în marele duh al Naturii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
tragică a dușmanului urma să sosească și că râul ar fi dus până-n mare sângele cu care s-ar fi umplut. Alături de Pignatelli se aflau bătrânul frate al lui Campanella și un nepot al său. În perioada aceea, Tommaso era oaspete la monahii Scolopi din Frascati. Un cleric călător, venind de la Napoli și oprindu-se întâmplător la acea mânăstire, povesti despre o răzmeriță feroce izbucnită în Calabria, ba chiar o adevărată revoluție, reprimată, ca și cea de dinainte, din pricina obișnuiților trădători
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Lumea se ducea la ora asta mai degrabă spre Piața Universității. Ghirlandele se întinseseră deja de-a latul bulevardului ; odată cu căderea serii, începeau să pâlpâie, fără să aibă un aer de sărbătoare, mai degrabă sugerând o sărbătoare ratată, la care oaspeții nu mai ajunseseră. Printre trecătorii răriți, Coltuc zări căciula albă, agitându-se în căutarea lui. — E soră-mea, Melania, le explică celorlalți. Vine să mă ia acasă... Nu mă iei și pe mine, soru-meo ? se interesă Ologu, râzând galeș, dar
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]