4,294 matches
-
comunității satului Scăieni, Lari Tudor și Iacob Danila, se stipulează: “comisul a pus la dispoziția împuternicitilor comunității satului Scăieni o parte de pământ numita Baraboi din componența moșiei Nicoreni (sau Ochiul Alb), care aparține domnului Moldovei Mihail Sturdza, în vederea strămutării obștii acestui sat”. Așadar, potrivit acestui act de arhivă, satul Baraboi nu exista nici la 1839. El urma să fie întemeiat, precum se menționează în contract, în primăvara lui 1840, dacă avea loc strămutarea pe proprietatea funciara a domnului Moldovei Mihail
Baraboi, Dondușeni () [Corola-website/Science/305159_a_306488]
-
Nicolai Kaduc(Niță); 2) Ilii Glavan;3) Ion Pogurschi; si4) V.Malenschi; Țăranii nu aveau dreptul să părăsească sau să înstrăineze pămîntul.Tocmai peste douăzeci de ani, în 1881, li s-a dat dreptul de înstrăinare, dar numai la membrii obștei din s. Sărată Veche, care așa și se numea(obștea Sărată Veche). Acordul trebuiau să-și deie cel puțin două treimi din numărul de membri ai obștei din sat. La acea vreme, obștea constituia circa 120 de gospodari cu nadeluri
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
V.Malenschi; Țăranii nu aveau dreptul să părăsească sau să înstrăineze pămîntul.Tocmai peste douăzeci de ani, în 1881, li s-a dat dreptul de înstrăinare, dar numai la membrii obștei din s. Sărată Veche, care așa și se numea(obștea Sărată Veche). Acordul trebuiau să-și deie cel puțin două treimi din numărul de membri ai obștei din sat. La acea vreme, obștea constituia circa 120 de gospodari cu nadeluri. Deoarece Sărată nu era sat de răzeși, țăranii erau impuși
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
în 1881, li s-a dat dreptul de înstrăinare, dar numai la membrii obștei din s. Sărată Veche, care așa și se numea(obștea Sărată Veche). Acordul trebuiau să-și deie cel puțin două treimi din numărul de membri ai obștei din sat. La acea vreme, obștea constituia circa 120 de gospodari cu nadeluri. Deoarece Sărată nu era sat de răzeși, țăranii erau impuși să plătească impozit la statul rus, cîte zece ruble de suflet, pe an și pe lîngă aceasta
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
dreptul de înstrăinare, dar numai la membrii obștei din s. Sărată Veche, care așa și se numea(obștea Sărată Veche). Acordul trebuiau să-și deie cel puțin două treimi din numărul de membri ai obștei din sat. La acea vreme, obștea constituia circa 120 de gospodari cu nadeluri. Deoarece Sărată nu era sat de răzeși, țăranii erau impuși să plătească impozit la statul rus, cîte zece ruble de suflet, pe an și pe lîngă aceasta mai aveau o sumedenie de obligațiuni
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
cu aburi și o cîrciuma. În sat locuiau 858 de bărbați, 811 de femei în 400 de gospodării. În afară de boierul Goilav în sat mai aveau pămînt și frații Leomid și Maria Stamerov care locuiau la Chișinău. În toamna anului 1927, obștea "Sărată Veche" a cumpărat de la boierii Maria și Leonid Stamerov o sută de hectare de pămînt arabil, care era situat (după deal la dos) și au plătit boierilor- 1700000 de lei românești și 200 de mii lei taxe. Conform declarațiunii
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Nina, n. 1933 și Valentina, n. 1935; 11. Zinovia Ghiorghievna Scurtu, născută în 1891, cu fiul Terinte și fiică Elenă Fomovna, n. 1932 ; 12. Tolmaci Elenă Ivanovna, n. 1922; După ce au fost ridicați, în sat s-a format Kolhoz, în locul obștei (Sărată Veche). Pămînturile, animalele și vitele mari cornute au fost cu forța luate în Kolhoz. sursă-[Localitățile Republicii Moldova (fundația Draghiștea)redactor Iurii Colesnic, or. Chișinău, ediția 2014 vol. 12] Că majoritatea bisericilor din satele Moldovei, care au fost construite la
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
iar în anul 1819, în luna noiembrie, a decedat la vîrsta de 115 ani și a fost îngropat în sat de către părintele Fiodor și părintele Ioann. Peste o sută de ani (1899), a fost construită actuala biserică, din piatră, de către obștea țăranilor din sat și boierul Ghiorghi Goilav. Paroh la biserică era părintele Ioan Luscalov, diacon- Dimitrii Zavata, din Scumpia, ponomar- Ghiorghi Galiț. După războiul din 1941-45, biserica a fost închisă, doar la unele evenimente se mai băteau clopotele. Cîțiva ani
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
anul 1906 în sat erau 1153 locuitori cu 115 copii de vîrstă școlară, dar școală frecventau în jurul la 27 de elevi. Copiii învățau într-o clasă special amenajată, cu un singur învățător. Școală era susținută de stat dar și de obștea ,Sărată Veche,ei îi aparțineau 33 desetine de pămînt cu care se întreținea și în ea copii învățau scrisul caligrafic, aritmetică, legile creștinești, lmba veche slavona, din biserică(scrisul cititul) și cîntările bisericești. În școala se învață în limba rusă
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
Vasile cel Mare". Mănăstirea a fost fondată de cîțiva călugări în anul 1999 pe ruinele unei tabere pionierești. La început, mănăstirea purta hramul Cuviosului Efrem Sirul și a lui Antim Ivireanul. Ulterior călugării s-au risipit prin lume, iar actualmente obștea mănăstirească este formată din patru măicuțe și un părinte duhovnic, care se află la Cuizăuca din 2002. Conform datelor de arhivă, cu circa 300 de ani în urmă pe acel loc exista o mică mănăstire. Un hrisov domnesc din 1778
Cuizăuca, Rezina () [Corola-website/Science/305197_a_306526]
-
țărani, fiind al cincilea copil din cei zece ai familiei lui Alexandru Ilie. Urmează cursurile școlii primare din satul natal, făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
făcând apoi trei ani de ucenicie duhovnicească la schimonahul Paisie Olaru, pustnic în Schitul Cozancea. În decembrie 1929 se alătură obștii schitului Sihăstria, alături de fratele mai mare, Vasile. Pe 12 decembrie 1932, de ziua Sfântului Ierarh Spiridon, sunt primiți în obștea schitului. În 1935 este luat în armată, în orașul Botoșani. În 1936 se reîntoarce la schit și este uns în monahism pe 2 august 1937, primind numele călugăresc de "Cleopa". În iunie 1942 este numit locțiitor de egumen, din cauza stării
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
Nicodim Munteanu. În 1948, urmărit de Siguranță, se retrage pentru șase luni în pădurile din jurul Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
Mănăstirii Sihăstria, iar pe 30 august 1949, arhimandritul Cleopa Ilie este numit stareț al Mănăstirii Slatina Suceava unde se transferă alături de 30 de călugări din obștea Mănăstirii Sihăstria, ca urmare a deciziei patriarhului Justinian Marina. Întemeiază la Mănăstirea Slatina o obște care numără peste 80 de persoane. Între 1952-1954, este urmărit de Securitate și se retrage în Munții Stănișoarei, împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc. După doi ani este readus în mănăstire, din dispoziția Patriarhului Justinian. În 1956, revine la metanie, iar în
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
dispoziția Patriarhului Justinian. În 1956, revine la metanie, iar în primavara anului 1959, se retrage pentru a treia oară în Munții Neamțului, unde își petrece următorii 5 ani. Revine la Mănăstirea Sihăstria în toamna anului 1964, ca duhovnic al întregii obști, și povățuiește fără întrerupere atât calugări, cât și mireni, timp de 34 de ani. Încetează din viață pe 2 decembrie 1998. Interviuri
Cleopa Ilie () [Corola-website/Science/305990_a_307319]
-
fiind realizat printr-un mic baraj de pământ, construit cu mijloace locale, care inunda o zonă mlăștinoasă din lunca râului Sitna. În anul 1925, țăranii din comunele învecinate Flămânzi (astăzi orașul Flămânzi), Lunca și Sulița s-au constituit într-o obște care a cumpărat de la foștii proprietari, frații Fischer, lacul Dracșani precum și o suprafață de pădure învecinată. Obștea era formată din 182 de familii: 66 din Flămânzi, 85 din Lunca, 26 din Sulița și 5 din alte sate. Iazul era utilizat
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
din lunca râului Sitna. În anul 1925, țăranii din comunele învecinate Flămânzi (astăzi orașul Flămânzi), Lunca și Sulița s-au constituit într-o obște care a cumpărat de la foștii proprietari, frații Fischer, lacul Dracșani precum și o suprafață de pădure învecinată. Obștea era formată din 182 de familii: 66 din Flămânzi, 85 din Lunca, 26 din Sulița și 5 din alte sate. Iazul era utilizat în principal pentru piscicultură. În perioada regimului comunist, iazul a fost naționalizat. Au fost executate lucrări de
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
zona orașului Botoșani precum și din poluarea difuză de pe terenurile agricole din bazin. Eutrofizarea este agravată de faptul că lacul are goliri de fund mici, care împiedică evacuarea apelor de pe fundul lacului. După 1989, urmașii foștilor obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului naționalizat. Rezolvarea cererii este îngreunată de faptul că legislația în vigoare nu a inclus propunerile unor parlamentari referitoare la restituirea iazurilor către obști. Rezolvarea problemei patrimoniale este îngreunată
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
obșteni au constituit o nouă obște pe care au înscris-o la tribunal și au cerut restituirea iazului naționalizat. Rezolvarea cererii este îngreunată de faptul că legislația în vigoare nu a inclus propunerile unor parlamentari referitoare la restituirea iazurilor către obști. Rezolvarea problemei patrimoniale este îngreunată de faptul că iazul, deținut în prezent de Administrația Domeniilor Statului este administrat de societatea “Piscicola” (fosta întreprindere piscicolă a județului care a fost privatizată) ale cărei acțiuni sunt deținute, în majoritate de ing.Nistor
Barajul Sulița () [Corola-website/Science/306118_a_307447]
-
de cinci ani. În timpul domnitorului Alexandru Ipsilanti apar cișmelele publice, se inițiază măsuri și reforme în domeniul fiscal, judecătoresc și social, se ridică mănăstirea Chiajna în vestul orașului, se încearcă o sistematizare a Dâmboviței pentru evitarea inundațiilor, se înființează „Epitropia obștilor”, organ administrativ care se ocupă cu probleme edilitare, se organizează un orfelinat numit "orfanotrofion". În martie 1775 începe construirea în Dealul Spiriei a unei noi curți domnești, Curtea Nouă. În 1776 domnitorul hotărăște granițele Bucureștiului, dând dispoziție să se pună
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
cunoscut viața călugărilor și asprele lor rânduieli, rânduieli care aveau să fi aplicate peste ani la Schitul Frăsinei și cărora el s-a supus de bunăvoie toată viața. Pe 14 decembrie 1818, la 11 ani de la intrarea la mânăstire, întreaga obștea l-a ales stareț pe Calinic. De la început, noul stareț a încercat să impună ordine și disciplină duhovnicească, alcătuind regulamente scrise cuprinzătoare. S-a îngrijit de înființarea unei biblioteci care să cuprindă cele mai importante cărți de cultură teologică. Sfântul
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
mai târziu. Aici aveau să vadă lumina tiparului imporatante cărți bisericești: colecția de "Minee", "Tipicul bisericesc", "Manualul de pravilă bisericească", "Evanghelia", "Octoihul", "Liturghierul", "Acatistierul", "Carte folositoare de suflet", "Învățătură pentru duhovnici" și "Pravila mânăstirească", pravilă după care s-a condus obștea mânăstirii Cernica și a schitului de la Frăsinei. Prin înființarea acestei tipografii, Sfântul Calinic a continuat opera culturală și artistică a înaintașilor săi, episcopii Antim Ivireanul, Damaschin, Climent, Chesarie și Filaret. Cu un an înainte de moarte, Calinic a donat tipografia cu
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
ctitorul mănăstirii Ștefan cel Mare și cuviosul părinte Daniil, primul stareț al mănăstirii, unul din cei mai mari sfinți pe care i-a odrăslit pământul Moldovei, sihastru și duhovnic vestit.O sfântă candelă aprinsă veghează mormântul Sfântului Daniil Sihastru de unde obștea mănăstirii ia binecuvântarea pentru slujbele de: dimineață, după-amiază, și de la miezul nopți.De mici proporții, cu plan trilobat, având turla cu boltă moldovenească pe naos, biserica face parte dintre puținele monumente de arhitectură religioasă din nordul Moldovei care-și păstrează
Bisericile pictate din nordul Moldovei () [Corola-website/Science/306248_a_307577]
-
testamentul voievozilor și celorlalți vrednici înaintași nu va fi respectat. (...) Căci, ridic glas de protest, spun astăzi și pentru viitor: administrarea Fondului Bisericesc de către Stat înconvoaie și umilește nu atât capul Episcopului Bucovinei, ci, în primul rând Biserica din Bucovina, obștile monahale, preoții și credincioșii din Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, poporul român." Pe de altă parte, IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, a confirmat demersurile pentru înființarea la Suceava a unei mitropolii. "„S-a mai pus această problemă și ni s-
Editura Pimen Zainea () [Corola-website/Science/304821_a_306150]
-
instituirea unei noi ordini sociale și politice și să asigure accesul țării la un statut de mai largă independență. În cadrul „Cererilor norodului românesc” (un document care trebuia să devină germenele unei constituții românești), se proclama că „în folosul a toată obștea” să fie instaurată o viață politică și administrativă românească, (prin eliminarea elementului fanariot), „Cererile...” urmând să fie întărite cu jurămât, recunoscute de sultan și garantate de Austria și Rusia. Domnul, care rămânea în continuare să fie numit de puterea suzerană
Revoluția de la 1821 () [Corola-website/Science/306244_a_307573]