4,121 matches
-
Mânăstire Cozia, este hirotonit arhiereu pe 1 iunie 1936, în Catedrala Mitropolitană din Sibiu și înscăunat la Oradea pe 28 iunie același an. Va rămâne în acest scaun cinci ani de zile, muncind uimitor de mult și fiind un adevărat păstor al Bisericii lui Hristos. Una din roadele lucrării sale a fost căsătoria a peste 12.000 de orădeni care trăiseră până atunci în concubinaj și o mare îndreptare a moralității orașului. 20 dintre bisericile și casele parohiale ortodoxe ale orașului
Nicolae Popoviciu () [Corola-website/Science/320616_a_321945]
-
au transformat în "oameni-zburători". Întâlnind alte ființe asemenea lor, pun la cale un plan prin care să revină pe Pământ pentru a răpi copii umani, ajutând la creșterea populației de oameni-zburători. În călătoria lor o întâlnesc pe "Yattmur" din tribul "păstorilor", care trăiește în peșteri în paturi de lavă împietrită. La "Malul de la Gura Neagră", o creatură necunoscută având abilitățile unei sirene aproape îi duce la moarte. După ce scapă, îi întâlnesc pe "oamenii-burtică", dintre care îi eliberează pe unii tăindu-le
Sera () [Corola-website/Science/320753_a_322082]
-
gazdelor, tinerilor necăsătoriți din fiecare casă, cărora le dorește împlinirea prin căsătorie. Acolo unde gazdele nu au copii sau nepoți care se pot căsători în viitor, gazda solicită expres Cetei să cânte o altă colindă. De obicei se cântă Trei Păstori sau Nașterea. Atunci când intră în casa unei gazde, vătaful mare întreabă: Pe cine colindăm? iar gazda, răspunde, după caz, cu numele fetei sau băiatului ce va fi menționat în cadrul colindei. Iată versurile colindei: Obiceiul Lăsatului Glugii este specific Cetei din
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
formații. Prima sa apariție că interpret muzical a fost pe al doilea album de studio al formației Far East Movement, "Animal", mai exact la piesă „3D”. De asemenea, vocea să s-a auzit și pe single-ul de debut al păstorului și artistului hip hop Jaeson Mă, „Love”, în august 2009. A devenit cunoscut că solist după colaborările la piesele „Nothin' on You” de B.o.B, respectiv „Billionaire” de Travie McCoy; ambele piese s-au clasat în primele zece poziții
Bruno Mars () [Corola-website/Science/321631_a_322960]
-
pământ rare și rhododendroni răspândiți printre ienuperi înalți și brazi argintii. Nu există așezări umane permanente de-a lungul trecătorii, dar un număr mare de militari din forțele de grăniceri ocupă permanent posturile de ambele părți. Un număr mic de păstori tibetani ("Dokpa") cresc iaci, oi și capre pashmina pe pășunile de sub trecătoare. În aceste zone se găsesc iaci, care în multe sate sunt folosiți drept animale de povară. În zona din jurul lui Nathu La trăiesc multe specii amenințate cu dispariția
Nathu La () [Corola-website/Science/321649_a_322978]
-
în mână Antim Ivireanul, în portretul sau ctitoresc de la Biserica Antim. Cârja sau toiagul păstoresc, „baculus pastoralis”, simbolizează rolul de bun pastor al ierarhului creștin. În evanghelia după Ioan, Iisus însuși se identifică cu Pastorul cel bun. Iisus este modelul Păstorului bun pentru apostoli și mai departe pentru succesorii lor, ierarhii bisericii. Aceștia din urmă, trebuie să-și conducă turmă de credincioși pe drumul mântuirii, disciplinând-o și protejând-o după nevoie. Toiagul de pastor este din această perspectivă un simbol
Pateriță () [Corola-website/Science/320969_a_322298]
-
anii 1738-1739, împreună cu alți pictori, precum Carle Vanloo (1705-1765), Charles Natoire (1700-1777), Jean Restout (1692-1768) și Pierre-Charles Trémolière (1703-1739), participă la lucrările de decorare a palatului prințului de Soubise. Pictează multe scene mitologice, un peisaj și primele sale scene pastorale: "Păstorul curtenitor" și "Păstorul fidel". La această tematică bucolică va reveni în repetate rânduri, făcând din ea un stil aparte, în care excelează. Pe 3 august 1739 primește vizita contelui Carl Gustav Tessin, ambasadorul Suediei în Franța. Acesta vine însoțit de
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
alți pictori, precum Carle Vanloo (1705-1765), Charles Natoire (1700-1777), Jean Restout (1692-1768) și Pierre-Charles Trémolière (1703-1739), participă la lucrările de decorare a palatului prințului de Soubise. Pictează multe scene mitologice, un peisaj și primele sale scene pastorale: "Păstorul curtenitor" și "Păstorul fidel". La această tematică bucolică va reveni în repetate rânduri, făcând din ea un stil aparte, în care excelează. Pe 3 august 1739 primește vizita contelui Carl Gustav Tessin, ambasadorul Suediei în Franța. Acesta vine însoțit de pictorul Gustav Lundberg
François Boucher () [Corola-website/Science/317451_a_318780]
-
-l agrea și din această cauză a și intrat în conflict cu el. În anul 1827, Gheorghilaș a mers la Nehoiașu, sat în valea Buzăului, la pășunea lui Macovei de la „Fântâna Bradului”, unde l-a întâlnit pe Moș Radu Barbă-sură, păstorul lui Macovei. Gheorghilaș i se plânge acestuia "„că a servit șapte ani ca argat al lui Macoveiu, în urmă însă Macoveiu l'a despoiat de totă averea ce o agonisise și acum e silit să umble din perdea în perdea
Negoiță Gheorghilaș () [Corola-website/Science/321498_a_322827]
-
veche a lui Rőesler, el socotește că nu poate fi vorba decât de românii din Peninsula Balcanică. În concepția lui și a școlii istorice ungurești, nu putea să se afle la aceea dată alți români la nordul Dunării decât unii păstori răzleți, rătăciți cu turmele lor. Gheorghe I. Brătianu considera că era vorba, la acea dată, de românii din dreapta Dunării dar, desigur, nu pentru aceleași motive ci pentru că a găsit o confirmare a acestei interpretări în textul lui Choniates pe care
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
află cimitirul familiei Sturdza. Aici sunt înmormântați următorii: La vest de biserică se află mormântul ieromonahului Nicanor Racu (1897-1982). Pe piatra sa funerară se află următoarea inscripție: ""Aici odihnește preot RACU NICANOR născ. 4 oct. 1897 - dec. 2 noem. 1982. Păstorul cel bun își pune viața pentru oi"".
Mănăstirea Miclăușeni () [Corola-website/Science/316348_a_317677]
-
de sus are treisprezece lucrări, cel din mijloc fiind cel mai mare și reprezintă "Încoronarea Fecioarei de către Sfânta treime" și celelalte sunt dispuse câte șase de fiecare parte și înfățișează apostoli; rândul de mijloc are șapte icoane: "Nașterea și închinarea păstorilor, Botezul, Schimbarea la față, Cina cea de taină, Învierea, Urcarea la cer" și "Pogorârea Sfântului Duh"; rândul de jos dispus între cele trei uși liturgice are patru tablouri: "Sfântul Nicolae, Maica Domnului cu Pruncul în brațe, Isus binecuvântând" și "Sfânta
Mișu Popp () [Corola-website/Science/316839_a_318168]
-
a oficiat o căsătorie între creștinul Claudius, centurionul Cohortei Iasiene și Doamna, fiica preotului Ancus al zeului roman Marte. Zosim trăia în pustnicie în codrii din apropierea municipiului Iassiorum, codri ce fuseseră consacrați zeului grec Pan, protector al turmelor și al păstorilor. Sihăstria unde trăia bătrânul a fost denumită de către oamenii din apropiere Schitul lui Păun. În monumentala lucrare a lui Theodor Codrescu, "Uricariul", publicată în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, se spune că vameșul Păun (grec originar din
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel din Păun () [Corola-website/Science/316893_a_318222]
-
statului, București, 1895). Potrivit acestei legende, pe locul unde se află astăzi orașul Suceava se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui loc pentru pășunat, câțiva păstori l-au găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi toți păstorii și-au luat turmele și s-au stabilit în
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui loc pentru pășunat, câțiva păstori l-au găsit pe sihastru, care i-a miruit cu mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi toți păstorii și-au luat turmele și s-au stabilit în apropierea locuinței sihastrului. În timp, au mai sosit și alți păstori, precum și munteni, și
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
mir pe frunte. Păstorii s-au întors la tovarășii lor și le-au istorisit ce au văzut, iar apoi toți păstorii și-au luat turmele și s-au stabilit în apropierea locuinței sihastrului. În timp, au mai sosit și alți păstori, precum și munteni, și s-au așezat pe acolo locuri, pădurea începând a se rări. Pe dealul din partea de miazăzi a fost construită o cetate de piatră, iar pe locul unde a fost arborele în care a locuit sihastrul a fost
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
și alcătuiesc comunități izolate, principala lor meserie fiind comerțul. Deoarece sunt o populație majoritar nomadă, guvernul din Eritreea a insistat să-i sedentarizeze în regiunea Sheeb, la 35 de mile distanță de Massawa, port la Marea Roșie. Fiind un trib de păstori, trăiesc în corturi din piele de capră, femeile fiind răspunzătoare pentru estetica și designul costumelor și al corturilor. Bărbații se ocupă de aprovizionarea cu lemnărie și piele de animale, contribuie la întinderea și prelucrarea materialelor, dar numai femeile au voie
Tradiții de nuntă la arabi () [Corola-website/Science/328961_a_330290]
-
au reunit condeie din toate provinciile românești. Vasile Alecsandri a publicat poezii în formă populară, reunite mai târziu în volumul “Doine și lăcrămioare” și în alte volume. Tot în "Propășirea" au publicat poezii și Cezar Bolliac (“Muncitorul”), Alecu Donici (“Gândul”, ”Păstorul și țânțarul”), Grigore Alexandrescu (“Umbra lui Mircea la Cozia”, ”O seară la Cozia”), Dimitrie Bolintineanu (“Barcarola”), Andrei Mureșanu (“O privire de pe Carpați”), Elena Văcărescu (“Roma”). A fost publicată și proză: V. Alecsandri (“O preumblare prin munți”; ”Istoria unui galben și
Propășirea () [Corola-website/Science/324421_a_325750]
-
complex de băi format dintr-un calidarium, tepidarium și un frigidarium. Vila aceasta a furnizat fresce, sculpturi, mozaicuri și elemente arhitecturale ce prezintă stilurile și tematica comparabile cu cele găsite la Pompeii și Herculaneum. Numele italian se traduce în "Vila Păstorului". Această vilă își trage numele de la o mică statuie a unui păstor descoperită acolo. Ea este mai mare decât Villa San Marco, având 19.000 de metri pătrați. Vila a fost redescoperită în 1967 și conține multe camere, băi mari
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
aceasta a furnizat fresce, sculpturi, mozaicuri și elemente arhitecturale ce prezintă stilurile și tematica comparabile cu cele găsite la Pompeii și Herculaneum. Numele italian se traduce în "Vila Păstorului". Această vilă își trage numele de la o mică statuie a unui păstor descoperită acolo. Ea este mai mare decât Villa San Marco, având 19.000 de metri pătrați. Vila a fost redescoperită în 1967 și conține multe camere, băi mari și grădini luxoase. Îi lipsesc camere domestice, sugerând că nu ar fi
Stabiae () [Corola-website/Science/323533_a_324862]
-
că păstrase dobitoacele pentru jertfe) și nu se căiește, căci nu este om să-i pară rău”. Și Domnul îi trimite un duh rău să-l muncească. Samuel îl unge împărat al lui Israel pe fiul lui Isai, David, un păstor sărac, cu părul bălai și chipeș. Acesta este chemat la curtea lui Saul pentru a-i cânta din harfă, ajutându-l să fie ușurat prin îndepărtarea temporară a duhului celui rău trimis peste el. Lui Saul îi place acest tânăr
Cartea întâi a Regilor () [Corola-website/Science/323556_a_324885]
-
Spitz Nordic sau Ciobănesc Norvegian. După unele opinii sunt considerați urmașii câinilor din rasele Ciobănesc de Islanda și Jamthund. De-a lungul vremii au fost folosiți la diverse activități și îndeletniciri ale omului. Au fost câini de pază, ajutoare pentru păstori, secondați la vânătorile de lupi și urși. Prima expoziție la care au participat exemplare ale acestei rase a fost organizată în anul 1920. Astăzi acești câini sunt folosiți deseori în Norvegia pentru a lucra alături de persoane cu nevoi speciale. Sunt
Buhund norvegian () [Corola-website/Science/323007_a_324336]
-
piatră") ridicate pe culmile de munte, pentru închinăciune și pentru orientare. Cercetări lingvistice dovedesc faptul că sursa numelui poate fi foarte veche, și anume pre-indo-europeană, care duce la rădăcina moma cu sens de "mamă" și de a "conduce". Or, momârlanii, păstori care au cutreierat cu turmele lor pășunile din munți, sunt cei care au ridicat pe culmi de munte acele „momârle” sau „momâi”, cu termenul mai nou de „oameni de piatră”, cu rol cultic, închinate "mumei pământului," și de orientare. De
Momârlani () [Corola-website/Science/323034_a_324363]
-
în Roke și să își reia rolul de Arhimag, dar Ged nu are puterea necesară de a-i înfrunta. El acceptă oferta lui Tenar de a merge la Ferma Stejarilor, pe care să o administreze în absența ei și devine păstor de capre. După ce îi informează pe oamenii regelui că nu știe despre Ged, Tenar i se alătură la Ferma Stejarilor și între ei se înfiripă o idilă, bazată pe atracția care a existat dintotdeauna între ei, dar pe care nu
Tehanu () [Corola-website/Science/323143_a_324472]
-
Acesta a absolvit Gimnaziul din Suceava (1880) și apoi Facultatea de Teologie din Cernăuți (1885), fiind hirotonit preot în 1885. Acesta a fost înmormântat lângă altarul bisericii din Cacica, pe monumentul său funerar aflându-se următoarea inscripție: ""Parohul JLARIE BĂDĂLUȚĂ păstor de suflete din comunile Părteștii-de-Sus și Căcica, prin a cărui stăruință s'a zidit și sfințit această biserică. 1-VIII-1858-9-V-1916"". După cum se precizează în ""Anuarul Mitropoliei Bucovinei pe anul 1937"", Biserica " Sfântul Ioan cel Nou" din Cacica avea o casă parohială
Biserica Sfântul Ioan cel Nou din Cacica () [Corola-website/Science/323308_a_324637]