13,778 matches
-
Marele clucer Buzinca și-a împărțit, în 1641, moșiile și robii celor doi fii și soției, „iar din vite, oi și dobitoace să-și ia [soția] mai întâi zestrea, apoi să se facă 4 părți, una pentru pomană, alta lui Papa, alta Grăjdanii și alta lui Preda; să stea Grăjdana în casă cu fiul lui Buzinca, Papa, cât va vrea, nimeni să n-o scoată din casă” și, la fel, nimeni să n-o deposedeze de bijuteriile și veșmintele primite de la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
iar din vite, oi și dobitoace să-și ia [soția] mai întâi zestrea, apoi să se facă 4 părți, una pentru pomană, alta lui Papa, alta Grăjdanii și alta lui Preda; să stea Grăjdana în casă cu fiul lui Buzinca, Papa, cât va vrea, nimeni să n-o scoată din casă” și, la fel, nimeni să n-o deposedeze de bijuteriile și veșmintele primite de la soț. Câteodată bărbații ce alcătuiau diate puneau condiții. Soția moștenitoare putea stăpâni averea doar dacă își
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la alcătuirea picturii de la Hurez, pe care Constantin Brâncoveanu a intitulat-o „Dunga cea mare, bătrână și blagorodnă a rodului și neamului său, atâta despre tată, cât și depre mumă”. „Depre mună”, Cantacuzinii se întâlnesc cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca” (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), însoțire ce a dat un nou avânt neamului de boieri de țară al Brâncovenilor. Și copiii Stancăi cu Papa postelnicul sunt zugrăviți la Hurez
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
cu Brâncovenii o dată cu nunta dintre „Papa postelnic Brâncoveanul fiul Predii vornicul, tatăl lui Costandin Voevod” și „jupânița Stanca” (fiica postelnicului Constantin Cantacuzino), însoțire ce a dat un nou avânt neamului de boieri de țară al Brâncovenilor. Și copiii Stancăi cu Papa postelnicul sunt zugrăviți la Hurez: Barbul, Matei și Costandin (ultimul, cu trăsături fine, semănând vădit cu mama sa, care pare a-l proteja în tablou, este înfățișat - deși era doar un fiu de boieri - îmbrăcat în straie princiare și cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
uneltiri, călător în Creta (unde fusese trimis de turci în surghiun, în 1673), pribeag din pricina inimiciției lui Gheorghe Duca, ziditor harnic de biserici și familiar al temnițelor domnești 311. Pe Stanca marele postelnic Constantin Cantacuzino i-a dat-o lui Papa Brâncoveanu, fiul marelui ban Preda Brâncoveanu (probabil că nu doar interese materiale - Preda Brâncoveanu a fost ctitor al multor lăcașe de închinăciune, bogat peste măsură, dorit pe tron de o partidă boierească și ucis în 1658, de Mihnea al III
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
-lea Radu - i-au dictat lui Constantin Cantacuzino aranjarea acestei căsătorii; Preda Brâncoveanu, care îi devenea cuscru, era nepot al lui Matei Basarab și acest lucru a primat, fără discuție, în ochii grecului). Stanca a apucat să-i facă lui Papa (care va fi ucis în 1655 de seimenii revoltați) trei băieți: pe Constantin, viitorul Domn, pe Matei (va muri de tânăr acesta) și pe Barbu (mort și el la Istanbul), persoană cizelată într-ale cărturăriei 312. A rămas văduvă de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și pe străini. A fost o „cădere” prevestită, căci mentalul românesc acorda mult credit „semnelor” și premonițiilor. Când Brâncoveanu, călare, cobora dinspre Mitropolie și a ajuns, înconjurat de boieri, lângă crucea ce însemna locul (un „loc al morții”), unde postelnicul Papa din Brâncoveni, tatăl său, fusese ucis de dorobanții răsculați (în 1713, Constantin, fiul cel mare al Voievodului, înlocuiesce crucea de lemn, pusă cândva de marele vornic Preda Brâncoveanu, tatăl victimei, cu una de piatră), „i-a zburat pe braț o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care s-ar pricepe la beteșuguri”). Consacră tristului eveniment un scurt capitol izolat prin titlu (transformă, deci, fapta într-una de primă mărime: Pentru pristăvirea dumneaei jupânésii Stancăi Brâncoveanu-Cantacuzino, maica Mării sale Costandin vodă), pomenește vârsta defunctei văduve a lui Papa Brâncoveanu și, mai ales, evocă pricina stingerii ei din viață: „Tot într-acest an, la fevruarie 10 dni s-au pristăvit și muma Mării sale lui Costandin vodă, jupâneasa Stanca Cantacuzino, de vârstă 62 de ani, pre caré și bătrânéțele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
șase - l-au corectat mai târziu istoricii - din care patruzeci și patru au fost trăiți într-o lungă văduvie 594) - „în curte la dumneaei”, în București. Cum muribunda ceruse „cu a dumneaei gură ca să o astruce lângă boiariul dumneaei, jupan Papa Brâcoveanul, la mănăstirea ot Brâncovéni, că acolo era îngropat”), prezența cortegiului funerar (descris și de Dimitrie Cantemir în Descriptio Moldaviae 595 și alcătuit în toate împrejurările similare: „Sin vero in monasterium quoddam longe extra urbem situm se condi mandaverit...” 596
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
elogierea prin ascendenți și prin urmași: Suptu această marmură zace țărâna jupânesei Stancăi Cantacuzénii, fata lui jupan Costandin den vechiu și împărătescu rod Cantacuzino, biv vel postelnic, a Doamnii Ilincăi, featii bătrânului Io[an] Șerban Basarab Voevod, jupâneasa lui jupan Papei Brâncoveanului biv vel vornic și mumă blagocestivului Domnu Io[an] Costandin B[râncoveanu] Basarab vod, carea, cu mari blândețe, cu multe milostenii și nespuse bunătăți trăind, și umplând vârsta ei de ani [66], den carii 44 văduvă săracă de soțul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
său mai sus numitului Io[an] Costandin B[râncoveanu] B[asarab] Voevod, carele cu nume cinste și cu toate creștineștile pomeniri și mile aici la mănăstirea Brâncovénii, unde și însăș la moarte-i au lăsat, aducând-o lângă soțul ei Papa post. și socru-său Preda vornic, o au astrucat 597. Când împrejurările (politice, mai ales) îngreunau sau împiedicau „reunirea în veșnicie”, urmașii le găseau văduvelor locul de odihnă perpetuă într-un lăcaș de care familiile lor - chiar ele ca persoane
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
erau „scrise în pomelnice”). Mormântul Doamnei Maria, soția lui Șerban Cantacuzino, pribeagă atâta amar de ani, se află la Mănăstirea Dintr-un Lemn (unde chipul Doamnei 598, alături de cele ale lui Matei Basarab și Doamnei Elena, ale lui Preda și Papa Brâncoveanu, al lui Constantin Brâncoveanu, ale lui Ștefan Cantacuzino, și Doamnei Păuna și, firește al soțului, Șerban Cantacuzino, este zugrăvit între ctitori: „d[oa]mna Maria s[o]ția lui Șerban v[oe]v[o]d”599). Lespedea de mormânt
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1792 În Germania și, deși evreu, la 17 ani se convertește la catolicism, studiază În Tübingenul lui Hölderlin, Schelling și Hegel, ajunge În Italia pentru continuarea studiilor de teologie, dar vrea să repună impetuos și public În discuție tocmai infailibilitatea papei (Pius al VII-lea), ceea ce Îl face indezirabil la Roma, dar nu și pentru Biserica Anglicană, În care viitorul reverend găsește nu doar Înțelegere și o parohie, ci și ținta activității sale misionare de mai târziu: convertirea evreilor din Asia
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
fapt, un apendice al poeziei. Astfel, Amintirile unui fost corector (1982), care atestă o nedisimulată artă a admirației, reconstituie câteva figuri literare din deceniul al șaselea, emblematice atât pentru literatura vremii, cât și pentru destinul poetului: Tudor Vianu, Dimitrie Stelaru, „Papa Bac” - A. E. Baconsky, Ion Vinea, Adrian Maniu ș.a. În aceeași manieră sunt trasate și portretele din Caligrafie și culori (1984), unde unele titluri - Lui Anghel Dumbrăveanu cu dragoste, O lalea imperială pentru prieteni, O laudă care se cuvine - vorbesc
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
șofer afemeiat, vinovat moral de moartea unei fete înțepate de un roi de albine). Are loc și o dezbatere privind existența lui Dumnezeu, uzând de „ironiile” ieftine ale ateismului. Motivul accidentului este reluat și în romanul Ziua în care vine Papa (2002). Autorul pare să fi rămas fidel manierei sale, adaptându-și doar, cu zel oportunist, tematica la vremurile actuale. Reportajul îl reprezintă mult mai adecvat pe T. Sunt scrieri „la cerere”, vehiculând ideile propagandei oficiale despre „timpul eroic” al socialismului
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
Un mincinos în plus..., București, 1985; Roagă-mă orice!, București, 1986; Călătorie spre „Fructul Soarelui”. Prin noul destin al României, București, 1987; Opțiunea Metrou, București, 1989; Țărmul tandreței, București, 1989; Noapte bună, iubite prinț, Galați, 1997; Ziua în care vine Papa, București, 2002. Repere bibliografice: G. Gheorghiță, „Timpul fără cusur”, LCF, 1967, 21; Nicolae Buliga, „Ape fără maluri”, GL, 1967, 44; Radu Mareș, „Bomba din fort”, TR, 1972, 1; George Pruteanu, „Bomba din fort”, CL, 1972, 15; Mircea Iorgulescu, „Palmyra cere
TANASACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290049_a_291378]
-
Geografia" (secolul II e.n.), dă coordonatele Insulei Peuce, pe brațul Hieron sau Peuce. Cu forma sa caracteristică este identificată la nord de brațul Sf. Gheorghe, în portulanul de la începutul secolului XIV de către Marino Sanudo cel Bătrân. În secolul XV, savantul Papă Pius al II-lea, cunoscut sub numele de Silvio Piccolomini, vorbește în lucrarea "Cosmografia" despre valahii ce locuiesc insulele Dunării, între care și Peuce. În prezent, Grindul Caraorman adăpostește o pașnică așezare de pescari. În apropiere, spre apus, se află
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
WAO), The International Association Autism Europe (I.A.A.E.), The International Autistic Research Organisation (I.A.R.O.), Cure Autism Now (CAN), Autism Society of Serbia (A.S.S.), Autism Society of America (A.S.A.), Parents and Professionals and Autism (PAPA) United Kingdom, The National Autistic Society in Scotland (N.A.S.S.), Autism Society of America (ASA), National Alliance for Autism Research (NAAR) etc. Medical Investigation of Neurodevelopmental Disorders (M.I.N.D.), institut în cadrul Universității din California, ca și alte instituții, are ca
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
ce trebuie să spere, și le transmit această rugăciune pentru copiii celor care vor fi vrut să-și asume botezul, după care îi învață să rostească, așa cum se obișnuiește, profesiunea de credință”). Cf. și scrisoarea lui George din Ostia către papa Adrian - apud P. Riche, Education et culture dans l’Occident barbare (VIe et VIIIe siècles), Points Seuil, Paris, 1995 (trad. rom.: Educație și cultură în Occidentul barbar: secolele VI-VIII, Meridiane, București, 2001). Despre învățarea simbolului, cf. F. Wiegan, „Die
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
împărat a știut să-i coreleze într-o structură coerentă, menită să asigure veșnicia funcțională a uriașului superstat european. Evenimentele au fost următoarele. În anul 800, Carol cel Mare a fost încoronat ca împărat în bazilica San Pietro din Roma: papa Adrian I își arată recunoștința față de rex francorum et longobardorum, căci în 774 Carol, la chemarea disperată a papei, trecuse Alpii, îl învinsese și-l făcuse prizonier pe năprasnicul rege longobard Desideriu. Acesta încerca să cucerească ducatele Spaleto și Benevenuto
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Evenimentele au fost următoarele. În anul 800, Carol cel Mare a fost încoronat ca împărat în bazilica San Pietro din Roma: papa Adrian I își arată recunoștința față de rex francorum et longobardorum, căci în 774 Carol, la chemarea disperată a papei, trecuse Alpii, îl învinsese și-l făcuse prizonier pe năprasnicul rege longobard Desideriu. Acesta încerca să cucerească ducatele Spaleto și Benevenuto și, mai apoi, să-și întindă suveranitatea asupra întregii Italii. Carol cel Mare a întrevăzut aici o ocazie mirifică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
patru discipoli (al căror nume ne este transmis numai prin inițiale) cu care a alcătuit limba și scrisul magic, însoțindu-le de dicționar 3. Ce obiective impunea Fama rozicruciană? Le dezvăluia foarte pe șleau: „să-i scuture mai vârtos pe Papă, pe Mahomed, pe artiști și pe sofiști, nemulțumindu-se doar să suspine cu ei” ș...ț, ci să vrea „să se isprăvească odată cu ei”4. În rest, Fama se ascundea în spatele unei frumoase filosofii filantropice care cerea ca „frații” să
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
colecție înfricoșătoare de greșeli omenești. Bayle a adunat acolo aproape orice mizerie. Erorile anticilor, prejudecățile medievalilor și turpitudinile contemporanilor. Nu a uitat indecențele și perversiunile, ticăloșiile și crimele, depravările și escrocheriile. Și nu a uitat nici un autor al acestora - de la papi și regi până la filosofi și slujitorii științelor oculte. Suma viciilor și a prostiei! Bayle propovăduia, în schimb, știința adevărată, toleranța și evitarea credinței oarbe în Dumnezeu. Cartea a stârnit un uriaș interes în rândul masonilor, devenind curând „îndreptarul” tuturor lojilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
patra” Rosenkreutz asistă la o „reprezentație teatrală”, un ludibrium - adică o „repetiție generală”, un experimentum prealabil al marii schimbări. Este șocant să aflăm că această „comedie” arată că mântuirea nu se poate realiza decât dacă este înlăturat „un preot rău” (papa, bineînțeles!). „Ziua a cincea” relatează explorarea părților subpământene ale Castelului de către Rosenkreutz. Este o descensio ad inferos, o „coborâre în Hades”. Eroul studiază în profunzime temeiurile reformei. Și, pentru ca nimeni să nu creadă că fundamentele ar fi cumva șubrede și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Sovietice și crearea unei noi realități în spațiul ocupat vreme de aproape un veac de experimentul bolșevic leninist.) „Gândire liberă” (free thinking, holist thinking), de tip postmodern, necantonată în dogme a manifestat și celălalt mare erou al omenirii secolului XX: papa Ioan Paul al II-lea. Nu a reușit să creeze o nouă realitate religioasă în locul celei instituite milenar. Totuși, a deschis larg calea pentru o nouă spiritualitate mondială, gândea holist și a depășit barierele mentalității catolice. Papa Ioan Paul al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]