KorAP: Find »[drukola/base=paradigmă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...160 161 162 ...338 >

8,430 matches

Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513

îi antrenează direct în evaluare și reglare, • prevede un context/mediu pedagogic și psihosocial adecvat afirmării elevilor, • le stimulează conștientizarea motivației și a acțiunii disciplinate, • facilitează valorificarea și corelarea cu experiențe nonformale și informale, • le antrenează metacogniția, reflecția. 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul educațional Autoritatea este un concept central în psihosociologia organizațiilor, ca fiind semnificativ pentru comportamentul de impunere/supunere în realizarea obiectivelor. Astfel se conturează o autoritate formală, de poziție legitimă, statuată și o alta funcțională

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în evaluare și reglare, • prevede un context/mediu pedagogic și psihosocial adecvat afirmării elevilor, • le stimulează conștientizarea motivației și a acțiunii disciplinate, • facilitează valorificarea și corelarea cu experiențe nonformale și informale, • le antrenează metacogniția, reflecția. 8.4. Paradigma autorității versus paradigma libertății în leadershipul educațional Autoritatea este un concept central în psihosociologia organizațiilor, ca fiind semnificativ pentru comportamentul de impunere/supunere în realizarea obiectivelor. Astfel se conturează o autoritate formală, de poziție legitimă, statuată și o alta funcțională, de competență, dar

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
de rezolvat, • atrage și pe ceilalți în folosirea controversei pentru rezolvare, • concluzionează asupra experienței cognitive câștigate, • corelează cu alte succese procedurale, • stimulează propunerea de către educați a unor asemenea situații problematice de rezolvat prin colaborare. Capitolul 9 Educatorul și perfecționarea educației: paradigma acțiune-formare-cercetare versus paradigma experienței educaționale 9.1. Practica educațională și schimbarea modului ei de perfecționare de către educator Dacă educația se dorește a fi eficientă și eficace, în raport cu diferitele așteptări formulate, atunci ea va recurge la aplicarea noilor abordări ale acțiunii

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
și pe ceilalți în folosirea controversei pentru rezolvare, • concluzionează asupra experienței cognitive câștigate, • corelează cu alte succese procedurale, • stimulează propunerea de către educați a unor asemenea situații problematice de rezolvat prin colaborare. Capitolul 9 Educatorul și perfecționarea educației: paradigma acțiune-formare-cercetare versus paradigma experienței educaționale 9.1. Practica educațională și schimbarea modului ei de perfecționare de către educator Dacă educația se dorește a fi eficientă și eficace, în raport cu diferitele așteptări formulate, atunci ea va recurge la aplicarea noilor abordări ale acțiunii de formare, la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
9.1. Practica educațională și schimbarea modului ei de perfecționare de către educator Dacă educația se dorește a fi eficientă și eficace, în raport cu diferitele așteptări formulate, atunci ea va recurge la aplicarea noilor abordări ale acțiunii de formare, la schimbările de paradigmă în metodologia sa. Dar nu va putea, dacă nu va recurge și la alte acțiuni complementare, de sprijin, de clarificare, de dezvoltare anume acțiunile de cercetare pedagogică științifică, chiar la nivelul practicii educaționale. Astfel, constatările, cunoștințele educatorilor pot fi apoi

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
în teoretizare, formulând ipoteze, verificări prin experiențe organizate explicit, proiecte de modificare, verificare și apoi modelizare a situației reale. Mai mult, modelul practicianului reflectă dinamica și contextul acțiunii prezente de formare, trecut prin filtrul cercetării științifice, deci avem o nouă paradigmă cercetării calitative: cea a acțiunii-cercetare, față de paradigma cercetare-acțiune a cercetătorului profesionist sau cercetare-acțiune-formare a cuplului cercetător-practician (Joița, 2008; 2009, pp. 214-244). A devenit clasică teza după care cercetarea științifică a urmărit mereu găsirea de soluții pentru ca practica să fie mai

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
organizate explicit, proiecte de modificare, verificare și apoi modelizare a situației reale. Mai mult, modelul practicianului reflectă dinamica și contextul acțiunii prezente de formare, trecut prin filtrul cercetării științifice, deci avem o nouă paradigmă cercetării calitative: cea a acțiunii-cercetare, față de paradigma cercetare-acțiune a cercetătorului profesionist sau cercetare-acțiune-formare a cuplului cercetător-practician (Joița, 2008; 2009, pp. 214-244). A devenit clasică teza după care cercetarea științifică a urmărit mereu găsirea de soluții pentru ca practica să fie mai eficace, dar doar din perspectiva cercetătorului, mai

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
cunoașterii pedagogice impune colaborarea cercetător-practician, pentru a se putea afirma și verifica rolul cercetării-acțiune-formare, pe de o parte, în contexte și situații variate, iar pe de altă parte, relația practician-cercetător, cu alte dimensiuni, rezultând acțiuni-formare-cercetare. Și aici este schimbarea de paradigmă de la cea complexă teoretică către cea practică, dar și invers, pentru a clarifica și da științificitatea în realizarea și interpretarea calitativă a acțiunii educative. Căci regăsim aici multe elemente comune: raportarea la criterii de calitate, dimensiunea strategică, dimensiunea procesuală, dimensiunea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
un număr redus de variabile cercetate, • asupra construirii unui discurs pedagogic riguros științific (pozitivist), • asupra apelului nereușit al cercetării pedagogice la metodele și explicațiile "științelor educației", • asupra ridicării de la experiența didactică într-o specialitate (teorie și practică focalizate) la o paradigmă pur pedagogică, • asupra stabilității și extinderii explicațiilor sau interpretărilor datorită dinamicii fenomenelor, • asupra posibilității limitării la reflecții (ca etapă pregătitoare a cercetării propriu-zise) privind fenomenele studiate iar nu formularea de concluzii certe (ceea ce denotă relativism), • asupra trecerii de la subiectiv la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
încă cedează cu dificultate în fața necesității de a găsi specificul științific al cercetării pedagogice, ca fiind de esență socioumană și predominant calitativă, iar pedagogia neputând fi decât o știință quasi-experimentală. Și găsim aici semnul caracteristic al rezistenței în fața schimbării de paradigmă, cu efecte asupra metodologiei de concepere și realizare a acestei activități de cercetare, atât la nivelul teoretic, dar mai ales al practicii educaționale. Un colocviu din 1995, la Grenoble (Lettre VST, 2006), pe tema posibilității unui discurs științific asupra practicilor

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
raportului menționat, și educatorii practicieni pot face cercetare științifică reală, efectivă, dar cât, în ce condiții de context, cu ce metodologie, dacă și cum trece spre conceptualizare sau rămâne la dezvoltarea calitativă a practicii. Aceasta s-a conturat ca o paradigmă de actualitate, o alternativă la cercetarea și experiența lor tradițională, nu numai în sens postmodernist, dar deosebit de utilă reconsiderării activității educaționale. Scopul este de a găsi și alte moduri de abordare decât cea pozitivistă, de tip empiric-formal, strict experimental. Admițând

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
variate asupra acestei problematici, în favoarea dezvoltării educației și a profesionalismului. 9.2. Ce fel de cercetare pedagogică poate realiza educatorul practician? 9.2.1. De la cercetarea-acțiune la acțiunea-cercetare Tot mai mult încep să se afirme argumentele, după anii '90, în favoarea paradigmei priorității cercetării calitative față de cea cantitativă, experimentală, pozitivistă, nomotetică (Paquay, 2002, pp. 10-78; Van der Moren, 1996, pp. 80-82; Howe, 2003; Graby, 1998, pp. 6-10). În esență, recursul la valorizarea nevoii și varietății interpretării în educație, conturată după anii '70

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Utilizează rezultatele în perfecționarea, dezvoltarea proprie și profesională, în luarea de decizii în instituție. Limite •Observarea și recunoașterea a ceea ce este cunoscut, reconstituirea trecutului ca reconstrucție, hiperbolizarea cazului, elaborarea reducționistă a complexității, subiectivitatea cercetării. Pe acest fond al recursului la paradigma calității versus paradigma cantității are loc și în educație trecerea de la cercetarea clasică teoretică la cercetarea-acțiune (a cercetătorului expert) și apoi la acțiunea-cercetare (a practicianului) sau combinată, prin acțiunea în grup a lor. Cercetarea-acțiune a evoluat începând cu K. Lewin

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
perfecționarea, dezvoltarea proprie și profesională, în luarea de decizii în instituție. Limite •Observarea și recunoașterea a ceea ce este cunoscut, reconstituirea trecutului ca reconstrucție, hiperbolizarea cazului, elaborarea reducționistă a complexității, subiectivitatea cercetării. Pe acest fond al recursului la paradigma calității versus paradigma cantității are loc și în educație trecerea de la cercetarea clasică teoretică la cercetarea-acțiune (a cercetătorului expert) și apoi la acțiunea-cercetare (a practicianului) sau combinată, prin acțiunea în grup a lor. Cercetarea-acțiune a evoluat începând cu K. Lewin și sunt distinse

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
Acțiunea formare-cercetare a practicianului angajați în practica educativă, în orice moment. • Are în vedere dinamica contextului, are caracter social, conducând la înțelegerea, evaluarea, rezolvarea de probleme, ameliorarea situațiilor date, folosirea instrumentelor și a reflecției în perfecționarea practicii. • Devine o (micro)paradigmă epistemologică a practicii, din care pot deriva altele: pragmatic-pozitivistă, pragmatic-interpretativă, pragmatic-critică, pragmatic-formativă ș.a. de intervenție, observări, analize, evaluări și autoevaluări, reflecții critice, de identificare a problemelor și a soluțiilor optime practice, de verificare a efectelor introducerii noului în practică, de

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
valorificarea experienței practicienilor, posibilitatea de a susține transformările. • Cercetarea pedagogică nu urmărește demonstrarea adevărului din teorii, ci funcționalitatea lui pentru practica educației (ce priorități, ce constrângeri, ce demers, ce roluri, ce eficiență, ce calitate în raport cu normele educației). în schimbarea de paradigmă în educația științifică. De unde necesitatea cooperării cercetător-practician în dezvoltarea științei educației, în dezvoltarea științifică a practicii. • Mobilizarea cunoștințelor științifice în practică, pentru ameliorarea ei, ca urmare a reflecțiilor educatorului în și asupra ei, cu aplicarea și verificarea datelor teoretice. • Formularea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
profesionale și personale, pentru a se implica în cercetarea oricărei probleme profesionale, pe baza competenței de reflecție, de analiză critică, de concepere și rezolvare a unui proiect, de formulare de generalizări, de a stimula însăși teoria pedagogică. Concluzii Apelul la paradigme în interpretarea conceperii și realizării educației, la nivelul metodologiei, reprezintă o căutare în nevoia identificării și explicării schimbărilor petrecute în practica educațională, dar încă neabordate explicit la noi, potrivit teoriei evoluționiste asupra cunoașterii ei și regăsibilă în modelul epistemologic fundamentat

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
a educației (Joița, 2009), constatăm că reprezintă și facilitează o reconstrucție a logicii gândirii pedagogice, o alternativă în abordarea procesului evoluției științifice a interpretării practicii educaționale, a specificului intern al domeniului. În acest context, se poate afirma rolul predominant al paradigmei, ca nou concept epistemologic valorizat în filosofia științei, în fața teoriilor clasice (aici, în fața "teoriei/teoriilor practice" asupra pedagogiei și a educației efective) și ca instrument cognitiv, care poate consolida statutul pedagogiei de știință normală și matură. Prin identificarea și interpretarea

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
ca nou concept epistemologic valorizat în filosofia științei, în fața teoriilor clasice (aici, în fața "teoriei/teoriilor practice" asupra pedagogiei și a educației efective) și ca instrument cognitiv, care poate consolida statutul pedagogiei de știință normală și matură. Prin identificarea și interpretarea paradigmelor și a schimbărilor evolutive ale lor, în planul metodologiei conceperii și realizării practice a educației, pedagogia demonstrează că poate aborda normal științific realitatea domeniului, fără convulsiuni (amplu exploatate în variate teorii actuale, ducând la minimalizarea valorii științifice în sine a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
tensiuni, crize, ipoteze, noi explicații și solicită schimbarea viziunii și metodologiei acțiunii asupra practicii anterioare, formularea și dezbaterea a noi instrumente-paradigme, a noi moduri de concepere și acțiune efectivă, fie cu o manifestare prioritară, fie ca schimbare radicală, față de vechea paradigmă, cu efecte majore de progres în sistem. Modelul kuhnian, posibil de aplicat acum și în domeniul educației, a inaugurat un nou stil în metodologia cunoașterii, pentru a arăta că și știința educației este deschisă, evoluează, se schimbă, atunci când apar crizele

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
etapele cunoașterii ca în științele clasice(pozitiviste), aici practica specifică având rol esențial. În acest context al tensiunilor conceptuale și metodologice, acționale în educația actuală, inegal afirmate și recunoscute, au fost analizate în lucrare: nevoia, esența, dimensiunile, consecințele, alternanțele între paradigma nouă și cea veche, acumulările de progres interpretativ și acțional (într-o matrice disciplinară dată de experiențe, valori, aspirații, metode, instrumente, consensuri), deschiderile schimbărilor de paradigme în domeniile principale ale conceperii și realizării practicii educaționale (capitolele 2-9). Dar toate sunt

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
afirmate și recunoscute, au fost analizate în lucrare: nevoia, esența, dimensiunile, consecințele, alternanțele între paradigma nouă și cea veche, acumulările de progres interpretativ și acțional (într-o matrice disciplinară dată de experiențe, valori, aspirații, metode, instrumente, consensuri), deschiderile schimbărilor de paradigme în domeniile principale ale conceperii și realizării practicii educaționale (capitolele 2-9). Dar toate sunt pe fondul schimbărilor de paradigme în planul științei pedagogice, anterior identificate: a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției și interpretării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
acumulările de progres interpretativ și acțional (într-o matrice disciplinară dată de experiențe, valori, aspirații, metode, instrumente, consensuri), deschiderile schimbărilor de paradigme în domeniile principale ale conceperii și realizării practicii educaționale (capitolele 2-9). Dar toate sunt pe fondul schimbărilor de paradigme în planul științei pedagogice, anterior identificate: a complexității, a integrativității, a construcției cunoașterii, a modernității, a postmodernității, a reflecției și interpretării, a cercetării calitative, a discursului pedagogic științific, a profesionalizării educatorului, a identității pedagogiei ca știința educației. De la știința la

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
încât identificăm (în capitolele demersului) derivarea metaparadigmelor în macroși microparadigme și apoi, din nou, de la fapte semnificative, microparadigme la ridicarea la alte generalizări pentru metodologia practicii educaționale. În abordarea interpretativă a evoluției procesului educațional și a metodologiei sale, schimbările de paradigme identificate au putut evidenția modificările privind: idei, modele și moduri de percepere și reprezentare a practicii educaționale, experiențe și experimente semnificative, aspirații și valori formative incluse în noul curriculum, modalități de construire și proiectare a contextelor și situațiilor educative, a

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
acțiunilor sau pentru perfecționarea lor. Așteptarea generală asupra reorientării formării educaților, a creșterii caracterului științific al practicii educaționale, a profesionalizării educatorului poate deveni realitate astfel. Prin tematică, acest demers este strâns corelat cu cel din volumul anterior Știința educației prin paradigme, prin simplul fapt că ilustrează posibilitatea schimbării în ambele direcții ale educației: ca teorie (știința) și ca practică (metodologia) a ei. Și aici am recurs la o încercare de "întreprindere științifică interpretativă", pentru a analiza procesul de înțelegere a stării

Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]