4,141 matches
-
interviurile lui Philipe Petit, Baudrillard remarcă imposibilitatea supraviețuirii stadiului oglinzii în contemporaneitate, stadiu înlocuit cu etapa "video" și cu omniprezența ecranului. Acum seducția completă este aceea a imaginii și a tehnologiilor avansate care ne creează halucinația realității. În același sens, Pascal Bruckner constată: "înarmat cu bip, telefon portabil, walkman, căști, și, în curând cu microcipuri în creier, cu ecrane în ochi, noul om protetic în orice moment e gata "să scoată sabia din teacă", conectat la lumea întreagă are totul dintr-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Terms for Literary Study, The University of Chicago Press, Chicago and London, 1990, pp. 50-65. BRETON, Philippe, L'Argumentation dans la communication, La Découverte, Paris, 2001. BRICMONT, Jean, SOKAL, Alan, "Que se passe-t-il", Libération, 18-19 octombrie 1997, p. 5. BRUCKNER, Pascal, Euforia perpetuă, trad. de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000 BUCHBINDER, David, Contemporary Literary Theory and the Reading of the Poetry, MacMillan, Basingstore, 1991. Caiete critice, nr. 1-2 / 1986, număr tematic: "Postmodernismul". CARPOV, Maria, Introducere la semiologia literaturii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
că Baudrillard ar fi apărat scriitura postmodernă bazându-se pe opoziția dintre stilul argumentativ al culturii anglo-saxone și stilul interpretativ, dominat de jocuri de limbaj, al culturii franceze (Sokal și Bricmont precizează că justificările lui Baudrillard au fost transpuse de către Pascal Bruckner în "Le risque de penser", Le Nouvel Observateur, 25 septembrie 1997, p. 121). Sokal și Bricmont resping această justificare, argumentând că nu toți gânditorii francezi optează pentru stil în defavoarea clarității, la fel cum postmodernismul nu este doar un fenomen
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Morin, op. cit., p. 86. 519 Jean Baudrillard, Celălalt prin sine însuși, p. 36 520 A se vedea Herman Parret, Sublimul cotidianului, cap. 2, 3. 521 Jean Baudrillard, De la séduction, p. 9. 522 Cf. Jean Baudrillard, De la séduction, pp.154-155. 523 Pascal Bruckner, Euforia perpetuă, trad. de Cristina și Costin Popescu, Editura Trei, București, 2000, p. 74. 524 Gilles Lipovetsky, L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Éditions Gallimard, Paris, 1993, p. 26. 525 Steven Connor, op. cit., p. 242. 526
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
așadar Lovinescu "cea mai puternică emoție literară", mărturisită și în jurnal: "10 april. 1934. Lectură Eminescu Mite. Scrisoarea lui Maiorescu Em. Extraordinară impresie. Hotărârea de a romanța". Mai mult, criticul citește epistola într-un spațiu străin, la Brașov, în preajma sărbătorilor pascale, departe de biroul și de cărțile lui, de căminul din strada Câmpineanu unde avuseseră loc, atâția ani la rând, ședințele de cenaclu fapt ce va fi contribuit, suplimentar, la accentuarea "emoției" invocate. În consecință, despărțirea de soție și de copil
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
obligatorie. Cea dintâi este enciclopedismul. pentru motivul foarte simplu că recuperarea noastră culturală europeană, adesea foarte întârziată, are la fiecare etapă istorică un caracter global, necesar integralist, total. Suntem mereu în situația de a lua peu de tout, vorba lui pascal, pentru a recupera măcar ceva din timpul pierdut. Din care cauză, suntem obligați să facem mereu apel atât la opere, valori, momente anterioare, clasice, ale spiritului european, cât și la altele, foarte moderne, și unele și altele nouă necesare. De
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
acestora este mult mai mare. Grigore Grigorovici, de pildă, menționează faptul că în cimitirul Lazaret „au fost îngropați în gropi comune eroi de toate gradele și din toate armatele aliate morți de tifos, ca și civili, creștini și evrei”, iar Pascal Pincu, „istoricul de serviciu” al evreilor din Piatra Neamț, amintește de cei șapte evrei din Bacău îngropați în Cimitirul Eroilor din orașul de la poalele Pietricicăi - Herș Abeles, Lupu Kaufman, Moise S. Fidel, Burăh David, Ițic Ancelovici, Ițic Solomon și David M.
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prezent în nicio lucrare de interes local. Iată numai câteva exemple (1906): croitor (14) - Herman Swartz, Solomon Rosenfeld, S. Grimberg, Avram Iacobovici, Leyer Auslender, Lupu Șaler, Haler Herșcovici, Avram H. Marcu, Moise Craus, Zalman Kofler, R. Simon, Ștrul Craus, Aron Pascal, M. Leibovici; ceasornicar (9) - L. Mălinescu, I. Steimberg, Pincu Schwartz, I. Grimberg, Bernard Goldring, S. Hercovici, I. Ganțe, I. Brand, M. Rosemberg; bărbier (6) - Vasile Horga, frații Buzătescu, D. Nicolau, Ion Gheorghiu, Ion Umbrărescu, Dumitru Proțap; tipograf (3) - David Rosemberg
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din care 28 pe strada Mare) - Ilie Alaci, R. Davidsohn & D. Veinberg, Israel Eisenstein, Herman Golder, Ancel Goldstein, Aron Grimberg (strada Bacău-Piatra), Iosef Grimberg, M. Gutman (strada Căsăpiiloră, Haimsohn & L. Șaler, I. Leon & Abramovici, Lazăr Ițicsohn, K. Moise, Sofia Lăzărescu, Pascal Lazarovici, Leibovici & Reitman, Leventer Herman, Haim Löbel, Samuil Marcusohn, Mendelovici David, M. Mendelovici & Bercovici, Sachi Moscovici, Iosif Nahmansohn, Iancu Rabinovici, Avram Rappaport, Noe Schapira, I. Schnapic, I. Bernstein, F. Moscovici, Zalman Schwab, Debora Zilbernstein, Gh. Mihail (strada Căsăpiiloră, Iosef Moisescu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
producției industriale a orașului Bacău este ilustrată și prin înființarea de noi fabrici, dintre care amintim: fabrica de postav „A. Isvoranu” (1919), fabrica de încălțăminte „C. Iordănescu” (1919), turnătoria specială și atelierul mecanic „V. Andreescu” (1920), fabrica de mezeluri D. Pascal (1920), fabrica de casânci (broboade înflorate) și tricotaje „Camelia” (1923), fabrica de panglici și șireturi „Sield” (1924), fabricile de postav (1928) și încălțăminte (1930) din cadrul Întreprinderilor „Filderman” ș.a. Marea majoritate a acestor întreprinderi au fost utilate, modernizate și extinse în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Mayer; fabrică de lenjerie - Leon Iacob & Avram Segal; fabrică de haine țărănești - Herșcovici & Natansohn; fabrici de lumânări (2) - „Lumina”A. Herșcovici și cea aflată în proprietatea lui Froim Natalia; fabrici de mezeluri, șuncă și jambon (2) - Constantin Gheorghițanu (1911) și Pascal Dumitru (1920); fabrică de petrol/rafinării (2) - B. Blüm & Fiii (1891) și Mendel Brill (1914; ambele se aflau la ieșirea din Bacău spre Mărgineni); fabrici de plapume (2) - Solomon Marcusohn și I. Z. Aringer; fabrici de postav (3) - A. Isvoranu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secolului al XIV-lea și mai ales la sfîrșitul secolului al XVI-lea și începutul secolului al XVII-lea. Practicile. Practicile pe care le antrenează aderarea la creștinism se observă pretutindeni. Unele sînt obligatorii, ca messa duminicală, confesiunea și împărtășania pascală, postul și abstinența în unele perioade ale anului, primirea *sacramentelor care jalonează viața individuală (botez, prima împărtășanie, căsătorie, maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici oficiale, mai sînt
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
exigentă fondată pe ideile lui Jansenius. În 1653, papa condamnă cinci propoziții presupuse a rezuma Augustinus, dar Arnauld ripostează distingînd între drept (cele cinci propoziții sînt condamnabile) și fapt (ele nu se găsesc în Jansenius). Pentru a apăra Port-Royal, Blaise Pascal scrie în 1656 Provincialele, pamflet feroce împotriva iezuiților, care are un succes enorm. Cearta jansenistă abia începe. Reluarea luptei împotriva Casei de Austria Războiul de 30 de ani și tratatele din Westfalia. Intervenția Franței în războiul de 30 de ani
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
rigoare, respectul regulilor și imitarea anticilor, căutarea grandiosului și a maiestuosului. În anii 1660-1685, o pleiadă de scriitori, folosind admirabilul instrument care devenise limba franceză, strălucesc în genurile cele mai diverse și devin modele pentru toată Europa: Racine, Molière, Bossuet, Pascal, La Fontaine, pentru a nu-i cita decît pe cei mai mari. Versailles. În același timp regele cere celor mai buni artiști ai timpului său să-i construiască o reședință demnă de el: din 1662 pînă în 1702, Versailles este
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de progres ștințific care începe către mijlocul secolului al XVII-lea. Alături de olandezul Huygens, de englezul Newton, de germanul Leibniz, de suedezul Linné, pentru a nu cita decît cîteva nume mari, francezii își joacă propriul rol, adesea de prim plan. Pascal, apoi Clairaut, d'Alembert, Lagrange, Monge contribuie la progresele decisive ale matematicii. Bouguer, Maupertuis, Laplace se dedică confirmării ipotezelor astronomice ale lui Newton. Lavoisier (1743-1794), unul din cei mai mari savanți ai scolului al XVIII-lea, este veritabilul fondator al
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
muzicii, mai ales în provincie, provincie care cunoaște o adevărată redeșteptare, atestă o îmbogățire culturală remarcabilă. Faptul că publicul, a cărui importanță și a cărui calitate a cererii sînt mai mari, nu are acces la căutările agreabil marcate de "formalism" (Pascal Ory) ale creatorilor este o altă poveste. Lumea literară din anii de după război, ani care moștenesc anii '30, privilegiază angajarea, pentru care un Jean-Paul Sartre sau un Albert Camus par să întrupeze modelul. O parte a intelighenției suferă hegemonia intelectuală
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
nu și-a însușit încă înțelepciunea necreștinească a lui Solomon. Dar acela care ocolește spitalele și închisorile și trece în fugă prin cimitire și vorbește mai degrabă despre opera bufă decît despre infern, acela care îi consideră pe Cowper, Young, Pascal, Rousseau niște bieți oameni bolnavi și jură, toată viața - lipsită de griji - pe Rabelais ca pe un înțelept acceptabil, adică vesel - omul acela nu e vrednic să se așeze printre morminte și să spargă țărîna jilavă și verde cu admirabila
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Ilișiu (redactor-șef adjunct), Paul Petrescu (redactor-șef adjunct), Al. Dobre (secretar de redacție). Colegiul de redacție din 1985 are următoarea componență: Al. I. Amzulescu (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Corneliu Dan Georgescu, Ion Ghinoiu, Georgeta Caludi. Din 1986 colegiul de redacție îi cuprinde pe Al. Dobre (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Stanca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Corneliu Dan Georgescu, Ion Ghinoiu, Georgeta Caludi. Din 1986 colegiul de redacție îi cuprinde pe Al. Dobre (redactor-șef), Ion Ilișiu și Paul Petrescu (redactori-șefi adjuncți), I. Coteanu, Al. Balaci, Tiberiu Alexandru, Pascal Bentoiu, Andrei Bucșan, Stanca Ciobanu, Nicolae Constantinescu, Ion Ghinoiu, M. M. Robea, Speranța Rădulescu. Din 1987 secretar responsabil de redacție este Sabina Ispas, iar între membri sunt cooptați și Ion H. Ciubotaru, Ion Cuceu, Iordan Datcu, Ion Oprișan. Din 1988
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289202_a_290531]
-
în zilele noastre un model pentru explicarea Simbolului de credință. Substanțial, clar, sistematic și atrăgător, tratatul a fost unul dintre cele mai răspândite și mai apreciate mijloace de misiune în vechea Biserică. 6. De agni paschalis victima (Despre jertfa mielului pascal) este o scrisoare atribuită de Ghenadie al Marsiliei Sfântului Niceta. Lucrarea încearcă să motiveze data serbării Paștilor, propunând ca acestea să nu se prăznuiască înainte de ziua a XI-a a calendelor lui aprilie (22 martie) și nici după ziua a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
și o Academie, unde eruditul scriitor și teolog daco-roman a predat teologia ortodoxă și logica. Alcătuind biografia monahului daco-roman, se observă că viața și activitatea acestuia parcă se suspendă pe o perioadă de aproximativ douăzeci de ani, respectiv de la consultațiile pascale din anul 526 până la ultima parte a vieții petrecute la mănăstirea Vivarium. Este greu de crezut că un om cu preocupări administrative, duhovnicești și culturale ca el să-și întrerupă brusc activitatea. Această punere într-un con de umbră poate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
elaborate, comentate, care dovedesc o muncă științifică susținută, o deosebită competență și responsabilitate. Lucrările de cronologie creștină elaborate de Dionisie Exiguul sunt de o mare însemnătate pentru întreaga Biserică creștină. Bun cunoscător al calculului calendaristic oriental, el a întocmit tabela pascală bazată pe ciclul alexandrin, conformându-se regulii Sinodului I Ecumenic. 1. Traducerea în limba latină a unor scrieri patristice răsăritene, însoțite de prefețe personale. În perioada cât a stat la mult încercata Episcopie a Romei, Dionisie Exiguul a fost solicitat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
capitol, până la o sută șaizeci și cinci, precum se găsesc în actele grecești. Astfel, adăugând hotărârile Sfântului Sinod de la Calcedon, declarăm - conchidea Cuviosul Dionisie în Prefața la prima traducere a canoanelor - că prin acestea se sfârșesc canoanele grecești”. 4. Scrieri de comput pascal și de cronologie creștină Când se studiază contribuția lui Dionisie Exiguul la elucidarea problemelor privind ciclul pascal și cronologia creștină, se face referire la o Carte despre Paști. Este știut faptul că preocupările învățatului monah depășesc limitele unui sfert de
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Calcedon, declarăm - conchidea Cuviosul Dionisie în Prefața la prima traducere a canoanelor - că prin acestea se sfârșesc canoanele grecești”. 4. Scrieri de comput pascal și de cronologie creștină Când se studiază contribuția lui Dionisie Exiguul la elucidarea problemelor privind ciclul pascal și cronologia creștină, se face referire la o Carte despre Paști. Este știut faptul că preocupările învățatului monah depășesc limitele unui sfert de veac, însă cuprinsul unei cărți cu titlul de mai sus nu există. A închipuit-o doar editorul
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Pascalia adevărată, Regulile îndreptării și ale fixării începutului ei, Ciclul lunar de 19 ani, Pascalia pe 95 de ani, și traducerea latină a Epistolei Sfântului Proterie. În scrisoarea către episcopul Petroniu, marele învățat străromân arată că prelucrarea deplină a calculului pascal egiptean a făcut-o la Roma. Însă acestor preocupări el le-a dedicat o parte din viața sa, atâta timp cât cei mai „mulți” i-au cerut-o „de vreme îndelungată”. În epistola amintită, Dionisie declară de la început că s-a condus
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]