4,801 matches
-
de ani nu-mi mai este frică. Noi avem și un anumit nivel de pregătire, dar nu îmi face deloc plăcere să-mi amintesc de perioada aceasta neagră din viața mea. Prețul patriotismului Dumitru VACARIU Un poem și o manifestare patriotică Constantin Ilaș: Domnule Vacariu, vă rog să-mi spuneți de ce ați fost arestat? Dumitru Vacariu 1: În 1955 am fost la Târgu Neamț, la Pipirig și la mânăstirile din ținutul Neamțului cu un coleg de facultate, un oltean din Cărbunești
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
o sărbătorire cu totul și cu totul deosebită, antrenând studenții întregii țări?" M-a prins ideea imediat. După un an, în 1956, la o oră de curs cu profesorul Constantin Ciopraga, care ne vorbea despre Eminescu și despre unele poezii patriotice ale sale, am scris o poezie care se numea Moldova însângerată, ce era bazată pe trăirile mele și ale lui Aurelian Popescu, mărturisite unul altuia, de-a lungul anilor de studenție petrecuți împreună. Să vă redau poezia respectivă pentru că m-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
D.V.: Nici n-aș putea să-i povestesc așa ceva! C.I.: Dar de ce? Pentru că, în fond, ați suferit fără nici un fel de vină. Din cele spuse de dumneavoastră, manifestarea aceea organizată la Putna a fost expresia unui entuziasm tânăr, sincer și patriotic. Nimic subversiv, nimic dușmănos, nimic care să atace statul și orânduirea socială. Dar, probabil că pe vremea aceea patriotismul sau sentimentul național nu era legitim pentru că toți comuniștii din toate țările trebuiau să se unească... D.V.: Acum încercați și înțelegeți
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cei copleșiți de trudnicul zilei; acolo vor îngenunchea mai marii oștilor și ai cetăților; acolo în taina mormântului se vor auzi șoapte de mângâiere, șoapte de înviorare a neamului, acolo cântăreții neamului vor veni să se inspire în accentele lor patriotice, cerându-le să se scoale din mormânt să lase arhimandritului toată grija schitului și suflând din corn o dată, de două ori, a treia oară să reînvie vremurile de odinioară de glorie și spor ale neamului"... Într-o comunicare despre „Îndatoririle
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
cugetători" care s-au înarmat „cu scop sumeț împotriva măsurilor stăpânirii", cum spuneau documentele vremii potrivnice noului, din care făceau parte spătarul Durmuz, paharnicul Tudor Sion, dar și Vasile Mălinescu, care adesea „a arătat către slujbașii Cârmuirii împotrivire", formând „asociație patriotică" a vasluienilor, al cărei secretar era chiar Teodor Rășcanu, avea strânse legături cu activitatea altor pașoptiști - Cuza, Kogălniceanu... Grăitoare în acest sens este scrisoarea lui Al. I. Cuza din 9 iunie 1846 trimisă lui Iordache Lambrino din Bârlad în care
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
din 9 iunie 1846 trimisă lui Iordache Lambrino din Bârlad în care, trecând în revistă situația politică din țară, concretiza: „Aici nimic nou în afară de sosirea condamnaților politici, surghiuniți ca pedeapsă în portul nostru și deținuți la cazarmă. Numele acestor victime patriotice sunt spătarul Tucidide și Teodor Sion. Amândoi sunt patrioți din Vaslui care se sacrifică pentru țară și deci sunt membri ai Asociației patriotice". Și în altă parte: „Am văzut cu durere tot ceea ce mi-ai scris în legătură cu acest biet Rășcanu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în afară de sosirea condamnaților politici, surghiuniți ca pedeapsă în portul nostru și deținuți la cazarmă. Numele acestor victime patriotice sunt spătarul Tucidide și Teodor Sion. Amândoi sunt patrioți din Vaslui care se sacrifică pentru țară și deci sunt membri ai Asociației patriotice". Și în altă parte: „Am văzut cu durere tot ceea ce mi-ai scris în legătură cu acest biet Rășcanu și tovarășii săi. Dar după ploaie iese soarele și mai bine mai târziu decât niciodată" (Bibl. Acad. S 13(2) LXXV). Gestul boierilor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clasa muncitorilor de pământ a țăranilor; numai trecutul lor nu se poate zice că au fost fericit, soarta lor trebuie a se schimba (art. 46 din Convenție) reclamă neapărat îmbunătățirea condiției țăranilor; inima părintească a Domnului și concursul luminat și patriotic al puterilor legiuitoare va face ca cu o zi mai înainte făgăduita îmbunătățire să devie un adevăr în Principatele Unite. Până atuncea însă, legea actuală care regulează relațiile reciproace dintre proprietate și dintre locuitori, trebuie să fie cu sfințenie păzită
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai stricte. Trebuie dură ca să fie tare și respectată de toți. Trebuie ca în viitor fiecare cetățean fără osebire să fie aparat în onoare, avere, și viața sa. Aceste mari bunuri sunt încredințate ocrotii ei autorităților publice". Aceste nobile și patriotice cuvinte, vor fi programul administrației mele. Ele trebuie să fie programul tuturor funcționarilor atârnat de ministerul în capul căruia m-au chemat încrederea Domnului. Răspunzător către Domn și către Adunare pentru stricta pază a legilor și a liniștei și a
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
mai în urmă, cu spații de funcționare când în pridvorul unei biserici, când în curtea căminarului Nicolae Chiriac, construcția de la 1846 a clădirii proprii pentru aceeași școală, atestă interesul pentru învățătură și a celor de jos, dar mai ales actul patriotic de stimulare a încercărilor de către numeroși bărbați de stat care au făcut cultură în localități. În 1860 la Vaslui funcționa și pensionul francez condus de Alexandru Leblanch, iar legea instrucției publice în 1860 face ca învățământul primar să devină obligatoriu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
maiorescian este ostil acestei pedagogii iresponsabile ce acordă frazeologiei capacitatea de a edifica, din nimic, o lume de mucava. Dincolo de arhitectura pe care elitele locale o admiră se află profunzimea unui nivel de evoluție seculară ignorat în clipele de entuziasm patriotic. Politica, invocarea marilor cuvinte în ocaziile ritualice nu se pot substitui efortului delicat și tenace de a pregăti un sol fertil care să dea grefei potențialul unei dezvoltări naturale și sănătoase. Critica junimistă nu invită, în nici un moment al ei
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
sănătoase. Critica junimistă nu invită, în nici un moment al ei, la replierea către un trecut nebulos al tradiției. „Letargia orientală“ de dinainte de 1830 nu poate fi alternativa la modernizare. Nu poate fi acceptată o perspectivă a modernizării întemeiată pe iluziile patriotice ale raționalismului politic. În lectura junimistă pe care o inaugurează Maiorescu, nu există soluțiipanaceu. Predilecția pentru exercițiul spiritului critic este inse parabilă de viziunea duratei lungi. Observațiile lui Alexandru Duțu în marginea reflecției maioresciene trimit la această dialectică a solidarităților
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
la realitate și încercarea de resuscitare a fondului organicității autohtone. În termenii lui Maiorescu, „Era nouă“ este expresia voinței de a conferi formelor importate un fond semnificativ, în acord cu solul național. Principiile de civilizație trebuie să rodească, iar potemkiniada patriotică trebuie descurajată, fără compasiune pentru lipsa de inteligență. Politica este acea îndeletnicire modestă care acordă instituțiilor șansa de a exista și de a se afirma. Misiunea junimistă este organizarea sta tului, asumată simbolic de Carp. Junimismul este expresia unei direcții
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
devenit principala bază pentru revendicări teritoriale, iar a dezbate interpretarea istoriei anumitor regiuni înseamnă a pune sub semnul întrebării validitatea revendicării respective. De asemenea, în Europa de Est conștiința națională este strâns legată de istorie și, de aceea, are accente emoționale și patriotice. [...] Puține alte zone sunt la fel de preocupate de istorie ca Europa Centrală și de Est. Acolo, istoria este poate cea mai importantă piatră de temelie a conștiinței naționale; trecutul nu e un subiect de discuții ușoare, inofensive”107. Drept urmare, scrie Hugh
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
le aduc câte ceva. Erau vremuri extrem de grele, de mari lipsuri, pentru ceea ce se numea rămășițele burghezo-moșierimii. Așa că n-aveam mustrări de conștiință că am venit. Dacă nu veneam eu, venea altul. Și nu se schimba nimic. Singura, modesta mea contribuție patriotică la acele vizite oficiale a fost transmiterea în birourile Președinției franceze a unor cereri de eliberare de pașapoarte, cereri încredințate mie de familii românești din Franța care aveau rude dincolo și nu reușeau să le scoată. La fiecare vizită oficială
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
între 1951 și 1960 sub conducerea lui Virgil Ierunca. Acesta i-a propus lui Constantin Amăriuței să scoată împreună o publicație literară. Acesta din urmă a fost de acord deoarece considera că, „pe vremea aceea, exilul nu cunoștea decât reviste «patriotice» (pentru a nu spune patriotarde) redactate în special de foști și prezenți legionari - divizați în tendințe ce se autodușmăneau, foști ofițeri, foști și fideli antonescieni, câțiva țărăniști de-ai lui Maniu, poate un liberal independent...”. în condițiile în care cei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comunitate românească, cineva scria că „la anul 1776 s-a declarat, după o luptă victorioasă, independența coloniilor, promulgarea constituțiunei și constituirea republicei cu un president ales pentru patru ani, a cărui nume nemuritor este George Washington, părintele acestei republici, om patriotic și luminat”. După aproape cinci decenii și jumătate, N. Iorga considera că “între America de la început, aceea de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, America luptelor pentru libertate, a Republicei, și America mistică a lui Lincon, America muncitorească de ieri și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
destul de mult comparativ cu alte subiecte. Mai în toate cazurile - observa cu îndreptățire cercetătorul citat - autorii erau vizitatori grăbiți și superficiali ai noului continent, a cărui civilizație nu o cunoșteau. Mai în toate cazurile se substituiau zel și fraze goale patriotice studiului științific al grupului nostru românesc din America. S-a arătat pe de altă parte foarte multă solicitudine sentimentală din țară, dar nici o măsură practică de ordin obiectiv și pozitiv nu s-a luat. [...] Cert este că nu s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lui Sergiu Nicolaescu, de către Dietmar Muller, și exaltarea suferinței sau luptei naționale în școala + literatura Iugoslaviei socialiste. îndeosebi, acest studiu, care demonstrează cum istoria iugoslavă începea să se destrame încă din anii ’70 din cauza perspectivelor naționale contradictorii, este exemplar. Temele patriotice, suprasolicitate emoțional, și prin povestiri în stil De Amicis, au condus la frenezia naționalistă ai cărei martori, nedumeriți sau îndurerați, am fost. Față de primul grup, este un progres indiscutabil. Studiile propriu-zis comparative sunt puține și, desigur, autorii lor nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
București, 1978-1988. L. Rusu, op.cit., pp. 56, 66-67. Istoria României, Editura Academiei RPR, 1964, vol. IV, p. 728; prin „Junimea” se realiza „ofensiva reacțiunii [...] `mpotriva reformelor domnitorului” (ibidem, p. 746), iar pe plan cultural societatea era văzută ca „ponegrind literatura patriotică și socială” (ibidem, p. 747). Ibidem, p. 728. Istoria României, manual pentru clasa a XI-a, 1965, p. 262. Z. Ornea, Viața..., ed. cit., vol. I, pp. 5-6. Ibidem. Ibidem, p. 6. Deschiderea marcată de apariția articolului lui L. Rusu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acționat ei Înșiși, ci au trimis servitoarele să avertizeze patrulele de soldați că În clădire sau În vecinătate trăiesc evrei care periclitează securitatea, că ar fi tras În Armată, ar fi semnalizat avioanelor sovietice ș.a., cu sentimentul Îndeplinirii unei datorii patriotice, acordând Încredere știrilor din presă și de la radio, comunicatelor, care toate Îl indicau pe evreu ca fiind vinovat de dezastrele României. În Încheierea acestui paragraf despre persoane cu ocupații intelectuale și funcționari care au participat la pogrom, Îi amintim și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
curtea Chesturii s-a organizat o a doua grupă de călăi, care au primit ajutorul măturătorilor de stradă ai orașului, organizați din timp de către coordonatorii pogromului, după cum au fost organizați și alți salariați ai primăriei, pentru a acorda un ajutor „patriotic” polițiștilor: „Ajunși la Chestură am fost Întâmpinați de către agenți de poliție și nemți care cu ciomegele În mână loveau fără Îndurare șirurile noastre care intrau În curte... lovituri nemiloase, care se succedau Într’un ritm sălbatec. După ce am intrat În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
reparație, trei autobuze și un număr de șoferi, trei taxatori, un ajutor de casier, un tâmplar și un ajutor de mecanic, doi paznici și doi muncitori - În total 12 persoane. În ziua progromului, muncitorii au acordat un ajutor spontan și „patriotic” polițiștilor și jandarmilor care aduceau convoaie de evrei la Chestură. Majoritatea s-au Înarmat cu bâte, lopeți, cu pari de lemn și bolovani, și „au lovit În evreii care treceau În coloană pe stradă”. Scena târârii În Chestură a medicului
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fie folosiți pentru cheltuielile regimentului, drept recompensă pentru contribuția lui la paza evreilor. Era clar că Întâlnirea dintre evrei și soldați trebuia să se soldeze cu un venit. La acest efort au avut și polițiștii din Tg. Frumos o contribuție patriotică profitabilă. Minipogromul organizat În comun de Învățătorul Atudori, comisarul adjunct Botez și polițiștii săi și de către garda de soldați a lui Marinescu a avut loc noaptea, Între orele 22.00 și 3.30. Mijloacele de convingere pentru predarea prăzii au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
să le transporte, nici un fel de compasiune pentru evrei ca ființe umane. Nu a fost antisemit sau fascist, dar ca și alți români educați - implicați fără voia lor În aplicarea politicii de lichidare a regimului antonescian -, și-a Îndeplinit obligația patriotică fără a-și pune Întrebări de ordin moral, fără a se referi la valori universale cu privire la ceea ce este permis sau nu, fără vreo abatere de la ordin, fără a reflecta câtuși de puțin la posibilitatea Încălcării lui, fără inițiativă sau asumarea
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]