4,062 matches
-
leu în luptă..." etc. Adevărata istoriografie moldoveană începe cu Grigore Ureche († c. 1647). Cronica lui românească mergând până la 1594 e doar o prelucrare de izvoare, fără experiență directă, însă într-o limbă cu aroma mierii, plină de metafore. Moldovenii au "picat" "cît au nălbit poeana" (tablou floral). În vremea lui Petru Șchiopul a fost secetă "și unde prindea mai nainte pește acolo ara cu plugul". Copacii au săcat de săcăciune; dobitoacele nu aveau ce paște vara, ce le-au fost dărămînd
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
să ne fii domn; el zise: Dar ce aș vrea eu cu domnia? de vreme ce ca un domn sunt la casa mea, nu-mi trebuește să fiu". Cutare comedie e vrednică de imaginația lui Lorenzo de Medici. Un pretendent la tron pică în mâinile Brîncoveanului, care are gustul de a da împricinatului savante onoruri voievodale. "Domnul" cu suita lui în fiare și cătuși, sprijinit de subțiori, e dus cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
corbul ce zărește În prăpastia adâncă. Hoțul lui Alecsandri e cam în stilul piraților romantici, grandilocvent, teatral, omorâtor de ciocoi (genul lui Ed. About pare evident): Iar ciocoiul cum se pleacă, De mă vede la potică! Cum, smerit, în genunchi pică Și de fală se dezbracă! Am doi zmei de bună cale, Doi!... nici vântul nu-i întrece! Am tovarăși doisprezece Și la brâu patru pistoale. Ceea ce supără îndeosebi pe cititorul de azi este erotica lui Alecsandri cu dulcegăria ei prea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ideală de-a lungul indi vidului metafizic Zoroastru-Dan-Dionis- 8 . Dealtfel luna este edenul lui Eminescu, și Sărmanul Dionis, Comedia sa divină. Paradisul nu este exteritorial, ci pământul cu miezul lui vital, stăpânit de factorul inconsciu și de colosalul geologic. Omul picat în acest mediu leșină de parfumul cel lunatic, devine strigoi. Aci coniferii uriași au "scorburi" de tămâie, umbra se adună în prunduri, cireșii, formând păduri, aruncă atâta floare încît omul e troienit, vegetația și fauna sunt euforice, își țipă bucuria
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
de observație excelent în mediul țărănesc. Cu toate că scriitorul deschide nuvelele printr-un fel de acord stilistic, e severă, fără excese artistice. Popa Tanda e un fel de Robinson Crusoe, cu o intenție de economie politică absorbită în ficțiune. Părintele Trandafir, picat într-un sat de leneși, după ce încearcă zadarnic să-i îndrepte prin predici, își vede de treburile lui și izbutește prin bunul exemplu mai mult decât prin ocară. Întrupare a spiritului de colonizare, Popa Tanda e o figură de neuitat
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tipicul Filimon și Hogaș. Tălmăcitorul își adună forțele lexicale acolo unde comparația este mai rurală: Cum pe la țară venind din laturi protivnice argații Seceră brazde prin holda de grâu sau de orz pe pământul Unui bogat moșier și dese poloagele pică; Astfel troienii și aheii se tot secerau cu grămada, Unii la alții sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Într-un templu turcesc, ard în sfeșnice vechi de aramă trei lumânări de ceară, iahturile albe, roșii și negre ancorează simetric, după culori, în portul blond din nord debarcă marinari bruni din sud, un rege plînge-n cavou lăsând să-i pice lacrimi sonore pe bazalt, părerile de rău trec în domul sufletului în odăjii de arhiereu, un matelot cântă solemn "ca-ntr-o cetate spaniolă când orologiul din cupolă anunță fiecare oră, printr-un preludiu de mandolă", caicele trec pe Dunărea
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adevăr sufletesc, de cea mai rară pătrundere. Danton apare la începutul piesei cu șervetul la gât, ieșind din sufragerie, în această ținută sunt puse la cale întîmplă-rile istorice ale Revoluției. Nevasta lui Danton leșină în așteptarea loviturii. Danton, întorcîndu-se biruitor, pică de somn și întreabă casnic: "Ce-i asta?... De ce nu mi-ați făcut patul?" În plină încordare ministerială, el are timp să-și aducă aminte că era odată pasionat de Shakespeare și să răsfoiască o ediție. La Arcis sur I
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
obsesii. Toate romanele lui Gib Mihăescu (lirice în substanța lor) tratează aceeași apetiție a eroului către o femeie ideală, inaccesibilă. Pentru locotenentul Ragaiac, așezat cu un detașament de pază la Nistru, idealul e "rusoaica", femeia îndrăzneață și intelectuală care poate pica oricând din cețurile scitice. Iliad, un alt ofițer, a prins în mâini o rusoaică sublimă, deși plină de paraziți, care, gonită de colonel, se îneacă în Nistru. Epicul este constituit din expedițiile detașamentului în frunte cu ofițerul și atinge senzaționalul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Din depărtate sălbăticii cu stele mari doar căprioare vor pătrunde în orașe să pască iarba din cenușă. Cerbi cu ochii uriași și blânzi intra-vor în bisericile vechi cu porțile deschise - uitîndu-se mirați în jur. Plugurile înseși sunt niște întraripate picate din spațiul extra-cosmic, de care se cuvine să te apropii cîntînd: Pe dealuri, unde te-ntorci, cu ciocuri înfipte-n ogor sănătos sunt pluguri, pluguri, nenumărate pluguri: mari paseri negre ce-au coborât din cer pe pământ. Ca să nu le
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
care a fost eliminat din ediția critică folosită de noi pentru Legenda celor trei însoțitori. Textul prezentat aici este mai simplu și mai vechi. Trebuie să observăm că doar aici și în codicele amintit apare numele mamei Sfântului Francisc, doamna Pica. Aceasta este povestirea fratelui Nicolaie de Assisi. Casa tatălui meu era lipită de casa Fericitului Francisc. Mama mea spunea că, pe când mama Fericitului Francisc stătea întinsă pe pat, așa cum fac de obicei femeile după naștere, și câteva femei din apropiere
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Francisc, a început să ceară cu insistență și să spună că vrea să vadă pruncușorul. Femeile prezente au încercat să-l îndepărteze, dar el repeta că n-ar fi plecat niciodată înainte de a-l vedea pe copilaș. Atunci, mama, doamna Pica, a spus: «Aduceți-i copilul ca să-l vadă». După ce l-a îmbrățișat, etc., a spus aceste cuvinte: «S-au născut doi copii în aceeași zi pe această străduță. Unul, adică acesta, va fi printre cei mai buni oameni din lume
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
spăimîntă, Cugetul de crimă pe unde se-ntinde Tot desfigurează, ca trăsnet Încinde; Foc negru și roșu lumina se preface, Plumb e ușurința și cerul se desface; Cad rebelii-n spațiu și vîjÎie căzînd, Haos, abis mare-i așteaptă căscînd. Pică și se schimbă pe cît trec din cer: Capete de angeli, de demoni picioare, Aripă cerească una se mai vede, Alta infernală la vale-nnegrește, Monstru la alți capul În abis precede Talpele, lumină În cer mai lucește. Neagră, fumegîndă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
un „cuib al spaimei”, spectacol de cruzimi materiale: „În funduri de prăpăstii se bat mereu de maluri Șiroaie care poartă cadavre pe-a lor valuri; Și aburi Într-amurgul din ele se ridică Ce-n rouă sîngerîndă pe frunzi uscate pică, Sau merg de se așează pe stînci, pe vîrf de munte Ca palide vedenii cu pletele cărunte. O crîncenă orgie de sînge, de cruzime Îmbată umbra mută ce zace la desime, Ș-ades În mez de noapte s-aude prin
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cresc portocale? 2. Sinceritate Ei, ai auzit matale De Ion Luca Caragiale? A răspuns cam trist Matei: De nici unul dintre ei! 3. La ora de limbă română Într-o zi elevul Voinea Întrebat fu: Ce e doina? El, ca și picat din luna, A răspuns: E față bună! 4. Vorbe Două vorbe-i sunt plăcute: „A manca” și „A dormi”, I-au rămas necunoscute: „A scrie” și „A citi”. 111 ¾ GHICITORI O cutie cu fereastră În zadar te uiți la mine
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
păsări. Totuși unele specii care sunt dotate cu o capacitate mare de acomodare au rezistat și s-au adaptat noilor condiții de viață ducând la înmulțirea numărului lor în orașe, specii ca mierla (Turdus merula figura nr. 23), coțofana ( Pica pica), cioara de semănătură (Corvus frugilegus), graurul ( Sturnus vulgaris). 6.2 Să ajutăm păsările din parcurile urbane Cauzele primordiale ale declinului populațiilor de păsări și ale distrugerii habitatelor lor se datorează presiunii umane, iar aceasta crește pe măsura dezvoltării tehnologiei și
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni. (Ă) Progresul cine-o să ni-l fure?/ E ora-n care cad canoane. Ca-ntr-un sfârșit de aspre toamne,/ frunzișul pică prin pădureă (Ă) Geamiile se-ndoaie peste roade/de calcar și de piatră cu abubă, ne-nfașă delta-n valuri ca o șubă/rămasă-n seară plină de noroade. Ce doldora de spice, - nelumească/mocirla piere cu posomorâțiiă N-au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
etc. 2. Stilul auditiv: îmi sună bine textul; doar ascultă un pic asta; aud ce îmi spui; ceva îmi spune că asta nu este bine; nu mă mai bâzâi la cap cu problema asta etc. 3. Stilul kinestezic: mi-a picat în sfârșit fisa; mă descurc cu textul ăsta; dă-mi un exemplu concret; îmi storc creierii să descopăr despre ce e vorba; m-am blocat la subiectul acesta etc. Dar mai multe despre toate acestea în următoarea carte. Voi continua
Manual de citire rapidă by Silviu Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/1653_a_2991]
-
o scurtă escală la Moscova, informându-l pe Hrușciov de conținutul discuțiilor avute cu liderii chinezi. Când primul-ministru Ion Gheorghe Maurer i-a relatat conducătorului PCUS acest amănunt, Hrușciov a avut o senzație neplăcută, presimțind "că românii ne mai purtau pică pentru că am redat Basarabia Uniunii Sovietice, după război" (Anton: 2007, 176; Harrington, Courtney: 2001, 231). Imediat după recucerirea provinciei de către Armata Roșie, Moscova a început un proces intens și sistematic de sovietizare a acesteia, încercând să anihileze prin toate mijloacele
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
june "artist" în devenire. Ca să nu mai vorbesc de mutrele sarcastice ale colegilor și cunoscuților care îmi spuneau aha, te duci la București, la regie, pentru că sunt 50 pe un loc și asta dă bine... dar ce te faci dacă pici, că sunt unii care au dat examen și de șapte ori și tot n-au intrat încă. Presat în fel și chip dinăuntrul meu, dar și dinafară, am simțit că, pentru a putea continua, trebuie să am un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Ana. Prima variantă. Iris adusese un personaj nou, Andrei, fratele Anei, iar relația dintre frați sugera o bogăție de trăiri... și juriul a decis: "Incest în Meșterul Manole? Nu... niciodată!" Și cu scenariul ăsta ai participat la concursul CNC? A picat... și după aceea am scris un nou scenariu Ana și m-am dus la Adrian Sârbu, la PRO TV, și i-am spus: "Adriane, eu știu că ție nu-ți place Meșterul Manole și nu vei face niciodată un film pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noștri, atît de multă vreme netrebnică a trecut și peste armia română. Imediat după '89 au apărut semnele schimbării, dar dacă vedem imagini din trecut ale oștirii noastre e greu să distingem unde se află continuitatea croielii. Mai mult: cînd pică iarna, trupeții (dar și ofițerii) poartă niște căciuli care ne bagă frica-n oase. Sigur, n-o să le pretindem să poarte cușma lui Peneș Curcanul, dar nici hidoasa căciulă cu urechi rusești nu-i soluția care să ne liniștească odată
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
tritrandafiriu îmbarbișonat al unei foarte mici și cam fanate dar mereu disponibile echipe de subrete, care echipă, dincolo de aprofundarea unor momente-bornă din trecutul strămoșesc, la care transpiră pe termen lung (deodorant, nu?), își oferă ser(viciile) nurlii de cîte ori pică de la drum lung istoricul șef. Subretele, cu barbă, cu mustăți, glabre, ca-ntr-un mîlos-bahluian Fellini, humectate foarte de prezența bărbatului stînd rect în jilț domnesc (numai în sală de voievozi, prezidentul ăsta, al treilea, cum altfel), chivuțele istoriei, deci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
și-așa. Bubuitură sub fereastra atelierului: s-au ciocnit două Mercedesuri. Cei doi coboară, calmi, se privesc în ochi, după care își dau mîna, se urcă la volan și pleacă. Lume bună! 22 februarie Lumea bună a literelor românești a picat într-un soi de lamento din care se înțelege că schimbîndu-se, după '89, vremurile, încercata noastră literatură cunoaște, iarăși, un pasaj încețoșat, din care nimeni nu vede ieșirea. Toate tînguielile duc spre același motiv, spre vremea dictaturii, cînd, deși cruntă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
maniacal, greu de frînat. Noroc de limita emisiunii. Și cînd nu mai sînt decît cîteva secunde, filosoful... special aruncă ultima grenadă fumigenă: dacă i-ar fi avut, la examenul de marxism, pe Dej și pe Ceaușescu, sigur i-ar fi picat.. (Îl omisese, din pudoare, pe Iliescu?). Cine credeți că fusese invitatul mai ceva decît special? Nu altul decît mult solicitatul și titratul Henri Wald. Înainte de '89. Și, puțintel, după. Ministrul de Externe al lui Napoleon III, în discuția sa cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]