KorAP: Find »[drukola/base=plictisi & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...160 161 162 ...204 >

5,084 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361

opera unui psihopat. Trebuia să-și găsească dosarul. Jack stinse luminile și zgîrie ușa cu zimții de la cătușe, ca să-i facă să creadă că fusese o spargere. Decolă de acolo fără o țintă anume, mergînd cu mașina la Întîmplare. *** Se plictisi repede să conducă mașina, așa că găsi o zonă cu moteluri și se opri la o bombă care Închiria camere cu ora: Oscar’s Sleepytime Lodge. Plăti pentru o săptămînă, cără sacoșele Înăuntru, făcu un duș și Îmbrăcă la loc hainele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
din presă sînt niște minciuni. L-a văzut beat și sictirit. El le ura pe prietenele ei, iar unicul lui prieten, Miller Stanton, a dispărut din peisaj după ce Jack a dat-o În bară cu Badge of Honor. S-a plictisit de Karen și a Început să caute reviste porno; a ajuns să se Înnebunească după ele. A Încercat din nou să identifice persoanele din fotografii. Nimic. A mers la Tijuana, a cumpărat alte reviste cu porcării, dar fără nici un rezultat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Atunci o să vă spun că Vincennes a fost Întotdeauna un pîrlit de polițai pus pe ciugulit. Dacă lăsăm asta deoparte, Îmi amintesc că pe vremea cînd lucram la cazul cu pornografia, era puțin cam nervos. Cred că Nite Owl Îl plictisea. A participat la arestarea acelor negri, era acolo cînd băieții noștri au găsit mașina și puștile și tot plictisit părea. Din nou nici un fapt concret, doar pure intuiții. — Domnule sergent, gîndește-te! Comportamentul lui Vincennes din perioada anchetelor din cayurile Nite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
deoparte, Îmi amintesc că pe vremea cînd lucram la cazul cu pornografia, era puțin cam nervos. Cred că Nite Owl Îl plictisea. A participat la arestarea acelor negri, era acolo cînd băieții noștri au găsit mașina și puștile și tot plictisit părea. Din nou nici un fapt concret, doar pure intuiții. — Domnule sergent, gîndește-te! Comportamentul lui Vincennes din perioada anchetelor din cayurile Nite Owl și cel cu pornografia. Orice amănunt ieșit din normal legat de el. GÎndește-te. Stathis ridică din umeri. — Poate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Loew! CAPITOLUL 46 Mickey Cohen spuse: — Am propriile mele necazuri. Cazul fershtunkener Nite Owl și acele fershtunkener de cărțulii cu măscări pe care nu le știu din Biblie - altă carte pe care n-am citit-o vreodată. Afacerea m-a plictisit ți acum cinci ani, iar la ora actuală e o chestie moartă În păpușoi. Am propriile mele probleme, cum ar fi, să am grijă de copilașul meu. Bud coborî privirea. LÎngă șemineul lui Mickster hîrÎia de zor un buldog cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Împreună cu un celebru chirurg plastic (evident, T. Lux), care Îi ajusta pe prostituați/ prostituate ca să arate ca vedetele de film, pentru a face mai mulți $. e) Prostituații obțineau $ prin extorcare de la clienții homosexuali căsătoriți și Împărțeau banii cu P.P. f) Plictisită de Întrebările pe tema Nite Owl (evident, nu are habar cine e vinovat). Uluitor de cutezătoare perversiune. Ed ajunse la șirul de cabine și verifică oglinzile. Fisk și falsa Ava discutau. Kleckner și Yorkin stăteau la o bere. Terry Lux

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252

întrebare, cu înțelesul deja pierdut. Observase asta de nenumărate ori, dar continua să verifice și să se arunce asupra câte unui grup cu întrebările cele mai neașteptate. Era ca un joc, dar atât de cunoscut în întimitatea lui, încât se plictisea nu în timp ce-l lăsa să se desfășoare, ci chiar în clipa în care îl începea sau chiar mai înainte, când, mai mult în subconștient, hotăra să-l joace iar. Gândurile îi erau, de aceea, risipite în toate părțile, oricum nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
întrebare, cu înțelesul deja pierdut. Observase asta de nenumărate ori, dar continua să verifice și să se arunce asupra câte unui grup cu întrebările cele mai neașteptate. Era ca un joc, dar atât de cunoscut în întimitatea lui, încât se plictisea nu în timp ce-l lăsa să se desfășoare, ci chiar în clipa în care îl începea sau chiar mai înainte, când, mai mult în subconștient, hotăra să-l joace iar. Gândurile îi erau, de aceea, risipite în toate părțile, oricum nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
și să ne călărească; și ce mijloc ar fi fost mai nimerit decât circul acesta cu principialitatea? Dar aveai și tu dreptate, mai credeai, naivă, că activiștii ăia se vor bucura, pentru ei cazul redactorului-șef era încheiat, sigilat, îi plictisea, voiau capul altcuiva, iar tu credeai că se vor liniști dacă vor auzi ce credeai că vor să audă - „O, eram nebună, bineînțeles că eram nebună!“. Atunci cred eu că ai greșit. Adică ai crezut că se dorește un anumit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
ce ar fi avut vreo valoare și trebuia păstrat, să îngrămădească prisosul în coșuri pe care să le ducă pe rând la crematoriul din subsol, cu Andrei Vlădescu alături, mai degrabă privind-o și ținându-i companie să nu se plictisească decât amestecându-se și el în acele nenumărate hârtii ce i-ar fi putut apărea fără valoare poate exact când acelea ar fi avut-o, din moment ce i-ar fi putut lipsi verigi, date, nume și locuri între care să facă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
ce-o fi urmărind. M-am uitat și eu de vreo câteva ori, cât se bărbierea în baie, și n-am văzut nimic mai deosebit, numai o perindare de haine, culori și învălmășeală care nici măcar nu-ți lua ochii, mă plictisea și nu-mi spunea nimic. Nu știu ce-o fi urmărind, dar stă la fereastra biroului și se uită în stradă ceasuri întregi și ascultă zgomotele fără să se miște, fără să se plictisească, fără să-și clintească în vreun

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
nici măcar nu-ți lua ochii, mă plictisea și nu-mi spunea nimic. Nu știu ce-o fi urmărind, dar stă la fereastra biroului și se uită în stradă ceasuri întregi și ascultă zgomotele fără să se miște, fără să se plictisească, fără să-și clintească în vreun fel poziția: ușor aplecat înainte, cu mâinile așezate în fața sa pe birou și cu degetele răsfirate, doar capul îl întoarce din când în când într-o parte și în cealaltă, fără să scoată o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
pe care nici nu se știe când le înșira, pentru că nu părea să fie atent decât la spectacolul pestriț al străzii, și pe care le lăsa cu indiferență pe birou când se ridica să mănânce sau să doarmă sau se plictisea poate pur și simplu. Au socotit că ar fi un semn bun, dar nici unul din casă nu înțelegea hieroglifele. Și-au zis totuși că își va relua activitatea și-o să fie iarăși un as și se va entuziasma pentru orice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
Nu i-a răspuns. „Uneori cred că te temi de ceva și nu înțeleg de ce anume.“ Vorbea rar, cu pauze după fiecare frază, uitându-se fix la el. „Uneori cred că vrei să scapi de mine sau că te-ai plictisit. Uneori mă faci să-mi fie frică. Uneori mă îngrozesc. Nu știi că te iubesc?“ „Știu.“ „Nu te înțeleg. Ești în stare să sari în sus ca să-ți ajuți nu știu ce prieten sau prietenă, cum ai făcut cu Rodica Dumitrescu, și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
altele. Mă uitam la lacul înghețat și la ciorile care se învârt deasupra copcilor părăsite și probabil înghețate din nou, îmi ziceam. Ascultam ecoul hămăitului câinelui care cine știe prin ce ogradă o fi lătrând și îmi ziceam că se plictisește, iar lătratul lui îmi amintea niște scene asemănătoare din copilărie, dar numai așa, ca simple imagini. Dar asta nu era totul. Pentru că simțeam și gândeam lumina asta lăptoasă care a trezit în mine un gând mai vechi, al luminii fierbinți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
pot să uit ce spune clar: că nu există ceva mai plictisitor în lume decât o femeie și decât o femeie care suferă și știu foarte bine asta, până și eu, așa cum oi fi, nu prea deșteaptă, ajung să mă plictisesc de mărunțișurile mele cotidiene și de tertipurile mele și, din clipa în care mi-am dat seama de asta, mă ascund și nici nu vreau să mă mai gândesc și n-am chef deloc să mai și citesc într-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
n-ar dori ca el să gândească atâtea câte gândește. Uite, întrebările pe care le pune el se leagă, exact ăsta e cuvântul, se leagă unele de altele și vrea să afle răspunsurile la toate, iar oamenii mari ori se plictisesc ori nu știu toate răspunsurile ori socotesc că el nu trebuie să le afle, ceea ce nu poate fi înțeles. Umbra ce merge încet de la un gard la altul înseamnă că soarele se mișcă - dar cum adică se mișcă soarele și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
asta m-a mirat, nu mă așteptam să fie de acord, eram sigur că-mi va da răspunsul lui clasic că are treabă, pe care de atâtea ori îl auzeam la vreo petrecere sau vreo întâlnire cu prietenii, când se plictisea. Primul meu gând, neclar încă, a fost că este cu siguranță ceva în neregulă, altfel nu mi-ar fi răspuns în felul acela. Ne-am întors pe aceeași cărăruie, acum el călcând în spatele meu. Yvonne Alexa ne-a sărit ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
de ce nu-ți cumperi niște blugi? Știu pe cineva care vinde o pereche mișto, nici nu-i dă scump... Ia zi, ce faci toată ziua în casa asta? Văd că n-ai nici instalații de muzică, nici mașină, nu te plictisești să citești toată ziua? Eu aș muri, de-a dreptul. Alfă că și eu citesc enorm, dar nu prea am timp, sunt teribil de ocupată, n-apuc să iau cartea în brațe decât uneori seara târziu, adorm după câteva pagini

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

se duce repede să se alăture conversației din cealaltă parte a încăperii. Între timp, sus, în camera copiilor sunt alți doi membri care vor avea un rol în istoria familiei. Roddy și Hilary, de nouă și șapte ani, s-au plictisit de căluțul de lemn, de trenulețul electric, de setul de ping-pong, de păpuși și marionete. S-au plictisit de încercările de a o trezi pe bona Gannet, gâdilând-o sub nas cu o pană. (Pana respectivă aparținuse anterior unei vrăbii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
sunt alți doi membri care vor avea un rol în istoria familiei. Roddy și Hilary, de nouă și șapte ani, s-au plictisit de căluțul de lemn, de trenulețul electric, de setul de ping-pong, de păpuși și marionete. S-au plictisit de încercările de a o trezi pe bona Gannet, gâdilând-o sub nas cu o pană. (Pana respectivă aparținuse anterior unei vrăbii pe care Roddy o doborâse cu pistolul lui cu aer comprimat, mai devreme, în aceeași după-amiază.) Tocmai sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
luase ceva mai puțin de douăsprezece minute de scris: nu era rău pentru o începătoare. I-l duse redactorului-șef adjunct, care începu prin a-i tăia titlul, apoi îi întinse o coală de hârtie peste birou, după ce se uitase plictisit peste articol câteva clipe. — Nu cer mai mulți bani, spuse el. — Poftim? — Minerii. Nu pentru asta fac grevă. Hilary își încreți fruntea. — Sunteți sigur? Foarte sigur. — Dar eu credeam că toate grevele se fac pentru a cere mai mulți bani

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
imediat încrederea doamnei Nuttall, soția fermierului, ale cărei monologuri pitorești despre neajunsurile și bucuriile vieții bucolice anunțau cel puțin încă o jumătate de oră de discuții despre ceva aparent atât de simplu cum era cumpărarea câtorva cartofi. Ca să nu mă plictisesc în asemenea ocazii, am fost prezentat unui lucrător la fermă pe nume Harry, care mă lăsa să-l însoțesc la treburile lui, uneori permițându-mi chiar să hrănesc porcii sau să mă urc în scaunul șoferului unei combine. Și în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
actriță americană incredibil de frumoasă, care joacă acum într-un film care rulează în toată țara și care a venit de la Hollywood special pentru această ocazie. — Și ce-ar trebui să spun la toate astea? E clar că te-ai plictisit de acești oameni și preferi să-ți petreci timpul cu mine aici, la capătul pământului. — Nu neapărat. Îl consider un weekend de lucru. La urma urmelor, existența mea atârnă de cultivarea tinerilor talentați: și pe tine te consider talentată. Complimentul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
absolut nimic. — Ce-i cu el? Se lăsase amurgul. Roddy și Phoebe stăteau pe terasa care dădea spre iazul Cavendish și beau un Chateau-Lafite din 1970, scos atunci din pivniță. Făcuseră repede turul casei, pe parcursul căruia Roddy își expusese cam plictisit cunoștințele în materie de coloane ionice și arcade de răchită, iar Phoebe se străduise politicoasă să admire motivele romboidale ale cărămizilor, cheile de boltă, colțurile ornamentate și timpanele sculptate. Acum părea că lui Roddy îi era gândul la altceva. În timp ce

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]