21,807 matches
-
a regimului și a liderului pe care îi glorificase. Nici un alt poet dintre contemporanii lui Pasternak n-a făcut compromisuri. Mandelstam a sfârșit în gulag și a fost executat. Esenin s-a sinucis. Alții au cunoscut lungi perioade de clandestinitate poetică. Există în viața lui Pasternak un episod pe care poetul și l-a reproșat până la moarte și anume o convorbire telefonică cu Stalin, care l-a întrebat dacă e prieten cu Mandelstam. Acesta scrisese un poem satiric de 16 versuri
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/4993_a_6318]
-
douăzeci de ani în urmă, Eugen Coșeriu a ținut la Iași câteva lecții, publicate apoi în Prelegeri și conferințe, un supliment al „Anuarului de Lingvistică și Istorie Literară” editat de Institutul „Al. Philippide”. Am comentat-o pe cea intitulată Limbajul poetic în România literară nr. 41 din 1994. Nu îmi amintesc să mai fi citit alte comentarii despre conferințele marelui lingvist, emigrat după război în Germania, unde l-am întâlnit în 1967 prin intermediul lui Paul Miron. Lipsa de ecou a unor
Despre poezie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4996_a_6321]
-
le spun lingviștii celor mai multe dintre ele) nu sunt de obicei prezente în mintea vorbitorului. Ele sunt latente, neactualizate decât rareori în vorbirea uzuală. Poezia este acea formă de vorbire în care aceste relații se actualizează în permanență. Scrie Coșeriu: „Limbajul poetic, în care se actualizează tot ceea ce ține de semn, este limbajul cu toate funcțiunile lui, este, adică, plenitudinea funcțională a limbajului”. Nu selecție, nu deviere, nu opoziție față de limbajul uzual sau de limbajele științifice (al matematicii, de exemplu, în Poetica
Despre poezie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4996_a_6321]
-
poetic, în care se actualizează tot ceea ce ține de semn, este limbajul cu toate funcțiunile lui, este, adică, plenitudinea funcțională a limbajului”. Nu selecție, nu deviere, nu opoziție față de limbajul uzual sau de limbajele științifice (al matematicii, de exemplu, în Poetica matematică a lui Solomon Marcus), așa cum au încercat să-l definească poeticienii de toate culorile: limbajul poetic este limbajul în deplinătatea funcțiilor sale. Doar în poezie instrumentul posedă toate clapele, corzile, gamele, bemolii și diezii. Orice alt act de vorbire
Despre poezie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4996_a_6321]
-
adică, plenitudinea funcțională a limbajului”. Nu selecție, nu deviere, nu opoziție față de limbajul uzual sau de limbajele științifice (al matematicii, de exemplu, în Poetica matematică a lui Solomon Marcus), așa cum au încercat să-l definească poeticienii de toate culorile: limbajul poetic este limbajul în deplinătatea funcțiilor sale. Doar în poezie instrumentul posedă toate clapele, corzile, gamele, bemolii și diezii. Orice alt act de vorbire e limitat. Avea dreptate poetul german Joseph von Eichendorff, contemporanul lui Goethe, citat de G. Călinescu în
Despre poezie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4996_a_6321]
-
literare, analize filosofice îndelung argumentate, texte care se desfășoară pe zeci de pagini ori tablete condensate în câteva rânduri. Autoarea se arată când prin vocea specialistului care despică, precis, idei și concepte, când prin confesiuni la limita insolită dintre stilul poetic și cel diaristic. Pe scurt: totul respiră stilul puternic individualizat al Martei Petreu. Această nouă carte nu face decât să clădească, printr-un strat proaspăt, opera deja voluminoasă a autoarei clujene și este cu nimic mai prejos de volumele anterioare
Între critică, filosofie și însemnări personale by Iulia Iarca () [Corola-journal/Journalistic/4399_a_5724]
-
de o grupare anume, ci de un singur scriitor. Lui Vasile Baghiu îi priește ipostaza donquijotescă. Și e perseverent. Așa se face că între 1998 și 2010 a publicat patru manifeste ale „curentului” himerist, considerându-l cea mai coerentă direcție poetică de la oniriști încoace. Cu ecouri, ce-i drept, cam firave. Programul teoretic l-a susținut cu 12 volume, majoritatea de poezii (inclusiv antologii de autor) și doar două de proză: povestirile din Punctul de plecare (2004) și romanul Ospiciul (2006
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
sunt aproape imposibile, iar cele exotice țin de iluzoriu, scriitorul își inventează un alter ego livresc ce călătorește în locul lui prin zone idealizate. Se conturează astfel o formă de libertate. Doar că imaginarul nu rămâne la un stadiu al visării poetice; el este convertit într-un fel de ontologie a vieții trăite direct prin poezie. Sintetic formulat, himerismul structurează dedublarea în variațiuni ale expresionismului, privilegiind un eu liric ce aparține unui globe trotter cu antene romantice, un Himerus Alter - cum își
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
este refăcută doar de textul memorialistic al tatălui, Grigore Barna, pe care fiul Vili, naratorul, îl transcrie în timpul unei burse culturale în Occident. Aceasta este și povestea romanului. O confesiune de departe, cu teleportări întrun trecut ramificat, după modelul manifestului poetic. Nu lipsesc desele afilieri biografice, de la care pornesc ficțiuni plăpânde pentru a masca sinonimiile. Planuri de viață nu este un roman cu lipici. Mai întâi pentru că vocea narativă este atât de melancolică, încât impresia e că citim un Musset la
Resemnări profesioniste by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4404_a_5729]
-
pentru a-l submina numaidecât prin alunecarea în burlesc. Când însoțitorul său o ia înainte pe drumul spre Bistrița, scriitorul compune o scrisoare în versuri umoristice despre decăderea mitologiei în timpurile moderne lipsite de sentimentul sacrului. Înălțarea la ceruri prin poetice simțiri îi prilejuiește întâlnirea cu zeii aflați acum în ipostaze degradate: bătrânul Zeus e foarte amărât întrucât l-au lăsat grecii și s-au făcut păgâni; cocheta Junona se dă cu suliman, în timp ce Marte se întrece cu Venus în cancan
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
drumuri de munte apar destule citate din autorii clasici, iar reminescențele livrești evidențiază contrastul hazliu cu câte un model ilustru. Deviza băutorilor care își umplu mereu paharul bis repetita Deo placent (25) este construită pe tiparul expresiei horațiene din Arta poetică, 365 proclamând ideea dăinuirii operelor valoroase (haec deciens repetita placebit). Încântarea de a descoperi o poiată plină cu fân capătă pregnanță prin folosirea unui termen din manifestul clasicismului augustan care indică bucuria dorinței împlinite transmisă prin vers (Arta poetică, 75
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
Arta poetică, 365 proclamând ideea dăinuirii operelor valoroase (haec deciens repetita placebit). Încântarea de a descoperi o poiată plină cu fân capătă pregnanță prin folosirea unui termen din manifestul clasicismului augustan care indică bucuria dorinței împlinite transmisă prin vers (Arta poetică, 75): Sententia compos voti! ar fi strigat cu entuziasm Horațiu, dacă și el ar fi avut prilejul fericit de a fi cal pentru o singură noapte măcar (198). Alea iacta est, expresia atribuită de Suetoniu lui Caesar la trecerea Rubiconului
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
poate hrăni cu imaginația: dumneata, domnul meu, care cugeți cu capul unei generațiuni dispărute și care ești un anacronism în carne și oase, îmbrăcat pe deasupra cu o manta cât toate zilele, poți prea bine privi lucrurile numai pe partea lor poetică; eu însă, care am cinstea de a fi om din timpul meu, cu o simplă venghercă de doc pe spate, am nevoie de ceva mai substanțial pentru a-mi hrăni cugetarea. Cei doi călători neasemănători în vestimentație aparțin în fapt
Un călător „anacronic” by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/4403_a_5728]
-
la o manieră de școală ori generaționistă nu-l impietează. Textul decurge nestînjenit, mulîndu- se pe accidentele stărilor de suflet, ficționalizînd în contul varietății lor. Amestecul de lirism și „proză” e curent. Ia naștere astfel un contrast care potențează tabloul poetic precum alăturarea nudului de un alb dominant de chipul negresei în Olympia lui Manet: „Cum să mai locuiești/ în casă/ cu sfînta/ noaptea întreagă se roagă/ în bucătărie// citește peisaje din Paradis/ în gînd și fumează” (Paradisul din bucătărie). Temeritatea
O poezie a contrariilor by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/4407_a_5732]
-
mai multe studii și chiar un colocviu anual la Sibiu. Nego a îmbrățișat din prima clipă cea mai radicală poziție modernistă, întrecându-l până și pe maestrul său, E.Lovinescu, atât în privința „simbolismului” critic, cât și în aceea a reducerii poeticului la lirismul pur, neîntinat de anecdotă, de retorism sau de vreun corelat obiectiv. În perioada în care a fost sufletul Cercului și al Revistei, Nego era un veritabil dandy, estet și gay ireductibil, îmbrăcat extravagant, cu o pelerină mov care
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
interpretarea antumelor de către G.Călinescu, dar o face în maniera lui personală și absolută. Întrebarea este dacă acest Eminescu al unor primordiale profunzimi romantice este real sau doar virtual. Două lucruri se opun validării tezei. Primul este precaritatea lingvistică și poetică a majorității postumelor, pătate de greșeli de limbă și de licențe. Al doilea este și mai important: puține imagini sau poeme confirmă plutonicul. Până și amplul poem Panorama deșertăciunilor, din care ediția Maiorescu reia un fragment, este mai degrabă neptunic
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
Asia, cuib verde de lebedeargintii”. Frumos, ca orice vers parnasian, este cu siguranță: dar nu și caracteristic. Tot așa ca al lui Eminescu, citat mai sus. Neajunsul formulei critice moderniste a lui Nego constă în supunerea forțată a unor texte poetice variate de către o concepție unică și, inevitabil, neadecvată în toate cazurile. Păcat de tinerețe, de care Nego nu se va lepăda niciodată.
Veșnic tânăr și ferice by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4415_a_5740]
-
conțin pe principiul cutiilor chinezești, creează împreună un întreg sistem de recurențe - idei, teme, simboluri migrează dintr-o zonă în alta, reformulate, recontextualizate, reinterpretate.” (idem). Se cuvine făcută precizarea că nu vorbim de poezie epică sau de proză (ori dramaturgie) poetică. Gellu Naum nu este un Dimitrie Anghel ori un George Bacovia, iar proza sa nu e un discurs liric travestit ori insuficient sublimat. De aceea, exegeta vorbește, în studiul introductiv, de interferențe și, respectiv, de o rețea de recurențe, prin intermediul
Proza lui Gellu Naum by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4422_a_5747]
-
reguli de compoziție, poeții vremii strângeau competențe, fără să privilegieze (chestiune de gust încă nedescoperit) un șablon sau altul. Asta-i permite lui Alexandrescu să fie și declamativ, și duios, și revoltat, și comic, fără să aibă fracturi de personalitate poetică. Pe de altă parte, realitățile unei țări care-și căuta drumul, și de care poezia era mai legată decât oricând după aceea, îi cer să scrie o panoramă. Să vadă tot, să fie oriunde, să pună în vers bune și
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
Dumnezeu a putut să învieze pe Traian.” Se vede că geografia și istoria n-au nimic a face cu simbolurile, așa cum le fixează memoria. De aici, din acest romantism implicit, de loc al minunilor, vine și metoda unei întregi familii poetice, din timpul când istoria se retocmește pe versuri. Saltul de valoare între, de pildă, Trecutul. La mănăstirea Dealu și Umbra lui Mircea. La Cozia e incontestabil, deși ele aparțin aceleiași perioade. Să fi funcționat spusa călugărului ca o izbăvire de
Fără părtinire by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4437_a_5762]
-
dualităților (caracter cult și popular, registru sublim și burlesc, frumusețe și urâțenie, lumină și întuneric etc.), în forme insolite. Ea ilustra o artă a Frumuseții absolute, bogată în imagini senzoriale, cu sonorități inedite și cu un lexic somptuos, cu îndrăzneli poetice nemaiîntâlnite, mai cu seamă în cele trei mari poeme, Fábula de Polifemo y Galatea (1612), Soledades (1613), Panegírico al duque de Lerma (1617). Cerebralul și imaginativul Góngora țintea absolutul, prin detașarea de realitatea imediată. Caracterul și comportamentul său sunt reflectate
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
literaturii spaniole sau exponenții unei Epoci de argint . Mari admiratori și cunoscători ai poeziei lui Góngora, ei au fost primii care, nutrind aceleași aspirații novatoare, în contextul avangardelor europene, au înțeles pe deplin performanțele poeziei gongorine bazate pe o artă poetică și o atitudine estetică foarte asemănătoare cu noile propuneri artistice de la începutul secolului XX. Scriitorii amintiți au prețuit originalitatea limbajului poetic al lui Góngora și noutatea universului său liric. Mai mult, pentru Dámaso Alonso, de pildă, „Góngora nu era de
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
nutrind aceleași aspirații novatoare, în contextul avangardelor europene, au înțeles pe deplin performanțele poeziei gongorine bazate pe o artă poetică și o atitudine estetică foarte asemănătoare cu noile propuneri artistice de la începutul secolului XX. Scriitorii amintiți au prețuit originalitatea limbajului poetic al lui Góngora și noutatea universului său liric. Mai mult, pentru Dámaso Alonso, de pildă, „Góngora nu era de neînțeles, nu era absurd, nu era vag, nu era nebulos. Era dificil, strâns, perfect, exact, strălucitor. Era consecvent cu sine însuși
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
critică și bilingvă, însoțită de note și comentarii, cum este, la noi, volumulLuis de Góngora y Argote realizat de hispanistul Darie Novăceanu și apărut în 1982, la Editura Univers. Tot în spațiul nostru cultural se remarcă amplul studiu Un experiment poetic romanic. Góngora și gongorismul al Victoriei Lumința Vleja, publicat la Editura Excelsior Art, 2007, care propune o viziune contextualizatoare a creației lui Góngora în spațiul romanic din epoci diferite.
Góngora la o dublă aniversare by Dana Diaconu () [Corola-journal/Journalistic/4442_a_5767]
-
mei. Pe plan intelectual, datorez mult pionierilor care au deschis în Franța calea studiilor despre autobiografie, Georges Gusdorf și Jean Starobinski. Cu toate acestea, meditația mea asupra angajamentului biografic și asupra efectelor sale datorează mult mai ales lingvisticii enunțării și poeticii. În toamna anului 1972, am scris Pactul autobiografic, citind, pe de o parte, Probleme de lingvistică generală de Émile Benveniste, pe de altă parte Figuri III de Gérard Genette, carte care tocmai apăruse și care a fost „Biblia” mea. La
Philippe Lejeune: „Neliniștea pe care cititorul o încearcă față de istoria sa personală...“ by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4441_a_5766]