4,565 matches
-
care încercau o analiză a stării de fapt a societății în ansamblu. Majoritatea analiștilor vorbeau de "răspântiile" și "răscrucile" în care s-ar afla civilizația, de importanța depășirii celui de "al treilea val" pentru a păși în era postindustrialismului, a postmodernismului. Începând cu anii 70 s-a subliniat tot mai accentuat imperativul schimbării atitudinii umanității în raport cu devenirea. Motivul, consideră F. Mahler (1989, p. 88), este dat de faptul că "omenirea nu-și (mai) poate permite să aștepte ca schimbările să se
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
textualitatea și în vreme ce autorul se bucură de inventivitatea lui cititorul își cam blestemă zilele. El icnește și primul impuls e să depună armele: nu înțelege. Adevărata schimbare la față a literarului aș zice are loc după Modernism. Ezit să spun Postmodernism fiindcă termenul e din ce în ce mai vag, controversat și rău definit. L-am botezat cândva Desperado de dragul demonstrației, chiar dacă acest cuvânt are la fel de multe păcate ca și celelalte. Să considerăm, pentru moment, că de la Huxley (Brave New World) și Orwell (1984), de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
rupt, a murit. Acest tragism tematic este cauza neîncrederii formale a trans-romanului în convențiile de orice fel. 1.2. Postmodern sau Desperado? Secolul XX cunoaște două orientări majore în literatură: Fluxul conștiinței și Post-Fluxul conștiinței, sau ceea ce a fost numit Postmodernismul. Întrucât orice mișcare își are posteritatea ei, post-mișcări sau post-curente au existat dintotdeauna. Cele cu o individualitate clară au căpătat însă și un nume pe măsură. Criticii au formulat o teorie a Postmodernismului, care încă se zbate să se legitimeze
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Post-Fluxul conștiinței, sau ceea ce a fost numit Postmodernismul. Întrucât orice mișcare își are posteritatea ei, post-mișcări sau post-curente au existat dintotdeauna. Cele cu o individualitate clară au căpătat însă și un nume pe măsură. Criticii au formulat o teorie a Postmodernismului, care încă se zbate să se legitimeze. În acest moment, multitudinea de opinii reduc teoria la o stare amorfă și agonizantă. Ceea ce are specific perioada 1950-2010 în literatură, și nu numai, este refuzul colectivității, individualismul auctorial. Deviza este fiecare pentru
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poetului modernist Creația lui T.S. Eliot a acoperit o perioadă care a trecut de la multele curente mai mult sau mai puțin tradiționale la răvășirea modernistă a tuturor regulilor jocului și apoi la întoarcerile și nehotărârile care continuă și azi ale "postmodernismului". În ciuda influenței marcate din epocă a marelui prieten literar al lui Eliot, Ezra Pound, putem spune că adevăratul inovator este T.S. Eliot. El a urmat multe din sfaturile lui Pound, i-a adoptat preferințele literare în destule privințe, dar influența
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
general, au pierdut teren ori că, din contră, sunt mai pline de înțeles decât înainte? PA: Mă întrebi dacă istoria pierde din importanță în peisajul postmodern? Student: Exact. PA: Nu, nu cred. Nu mă folosesc de termeni ca Modernism ori postmodernism fiindcă ei n-au înțeles pentru mine. În ce privește, însă, conștiința istoriei, mie mi se pare că istoria nu face decât să crească. Atunci când am scris Hawksmoor, s-a considerat o glumă, un artificiu că am scris un roman plasat în
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Dar dislocarea rămâne. Au simțit și alții acest lucru când m-au citit, așa că trebuie să existe o explicație mai clară. Student: Știu că autorii de azi detestă să fie etichetați ori grupați într-un curent. Ce credeți, totuși, depre postmodernism? PA: Am mai spus, habar n-am ce-i cu el. Nu folosesc cuvântul, nu-mi este necesar. Presupun că, eu scriind în prezent, termenul se aplică și la mine prin forța lucrurilor, teoretic cel puțin, dar n-are nicio
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
îl joacă presa politică în formarea opiniei publice, în epocă 187. Valul contestatar, denigrator, resimțit încă din timpul vieții de gazetar, prin articolele lui Dimitrie Petrino, Alexandru Grama sau Macedonski, face adepți și în rândul generațiilor mai tinere, îndeosebi în postmodernism. Un element de referință în fenomenul de contestare a lui Eminescu îl constituie numărul 265, din 1998, al revistei Dilema, în care o serie de critici literari printre care se numără Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, alături de tineri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
265, din 1998, al revistei Dilema, în care o serie de critici literari printre care se numără Nicolae Manolescu, Ion Bogdan Lefter, Mircea Cărtărescu, alături de tineri scriitori, formulează afirmații denigrante la adresa lui Eminescu, tăgăduind valoarea operei poetului. Tendința de demitizare, specifică postmodernismului, conduce la afirmații dure la adresa cărturarilor români, începând cu Eminescu și continuând cu Iorga, Eliade și Noica, catalogați "incorecți politic" și acuzați de toate tarele nației române. Referindu-se la unul dintre cei mai vehemenți detractori ai operei eminesciene, Theodor
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ei dizolvant, rămîne totuși marginea deviată a unui fenomen mai general : omul modernității tîrzii se simte înclinat să ia asupra sa gîndirea sensurilor spirituale, cercetarea tradiției, aplicarea luminii ei pe spectacolul lumii. Nu am aici în vedere acele teorii ale postmodernismului care susțin că marile texte sînt folosite de fiecare cititor ca un receptacul prestigios în care el își toarnă propriul sens, propriile invenții, limitări, fantasme. Am în vedere tradiția ca lanț de deschideri către adevărul ultim, ca polifonie a mărturiilor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
la ce este în jurul nostru. "Să se revizuiască, primesc", dar să nu înțelegem prin asta orice, oricum, sau oricât. Deci, ca o concluzie, piesele kitsch rămân la nivelul a ceea ce sunt" (Cătălin Liviu Ștefan, "Muzica elicopterică și alte ciudățenii ale postmodernismului", în Revista Noi, nu, 07.07.2006, http://www.revistanoinu.com/Muzica-elicopterica-si-alte-ciudatenii-ale-postmodernismului.html). Alți vorbitori preferă să transforme [Nonsensul] în [Redundanță], încercând astfel să anuleze ascendența pe care textemul caragialesc a ajuns să o dobândească în ultima vreme asupra lexemului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
dezvoltat până în acest moment. Dacă construcția imaginarului științific modern s-a realizat pe baza cenzurii celorlalte imagini în momentul de maxim al acestuia se încearcă și cenzura lui, pentru a se propaga și alte imagini. Acest demers a fost numit postmodernism. Scopul său a fost printre altele să sublinieze incapacitatea mecanicismului de a ocupa singur întreaga arie a cunoașterii: "principalul principiu epistemologic al postmodernism-ului susține că știința își joacă propriul joc și este incapabilă să le legitimeze pe celelalte"6
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
se încearcă și cenzura lui, pentru a se propaga și alte imagini. Acest demers a fost numit postmodernism. Scopul său a fost printre altele să sublinieze incapacitatea mecanicismului de a ocupa singur întreaga arie a cunoașterii: "principalul principiu epistemologic al postmodernism-ului susține că știința își joacă propriul joc și este incapabilă să le legitimeze pe celelalte"6. Incapacitatea aceasta a determinat un nou mod de a reprezenta lumea prin care s-au introdus noi forme de cunoaștere pentru același tip
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o vom numi, simplificat, narativă (...)"7. Astfel putem urmări tendința de cenzură a unei imagini pentru a o înlocui cu ceva nou sau cu forme deja existente, dar ocultate. Chiar dacă acesta prin structura sa induce ideea unei perioade postmoderne, termenul postmodernism și, ulterior cel de transmodernism 8 încearcă surprinderea unor aspecte teoretice ce se dezvoltă într-un mod diferit față de momentele istorice numite în mod generic modernitate și care au determinat apariția curentului cultural modernism. Prin introducerea prefixului post-, termenul își
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concluziei lui Lyotard din introducerea realizată culegerii de articole numită L'Inhumain cum că: "Termenul de postmodern a servit, mai mult rău decât bine, dacă mă gândesc la rezultate, pentru a desemna ceva din această transformare"9, vom folosi termenul postmodernism pentru a desemna totalitatea de transformări de la nivel teoretic prin care se încearcă schimbarea imaginarului 10 modern cu o nouă imaginea asupra lumii. Cu toate că discursul despre știință s-a modificat, aceasta își păstrează rolul său, dar, numai prin conștientizarea propriilor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
nu s-ar introduce principii teoretice noi). De aceea vom rămâne la conceptul de epistemologie, urmărind doar trăsăturile specifice manifestărilor contemporane care încearcă să aducă o reformă la nivelul epistemic. În dorința de a găsi anumite caracteristici specifice ideii de postmodernism în epistemologie, am căutat identificarea unor caracteristici specifice noii perioade din gândirea umană și le-am urmărit în universul epistemic. Pentru aceasta am folosit trăsăturile identificate de G. Vattimo, trăsături pe care le considerăm ca fiind cele mai explicite. Pornind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
umană și le-am urmărit în universul epistemic. Pentru aceasta am folosit trăsăturile identificate de G. Vattimo, trăsături pe care le considerăm ca fiind cele mai explicite. Pornind de la textul volumului Sfârșitul modernității 12, putem identifica următoarele trăsături fundamentale ale postmodernismului: 1. Critica noțiunii de "depășire", "progres". Prin aceasta se elimină ideea unui evoluționism prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
trăsături fundamentale ale postmodernismului: 1. Critica noțiunii de "depășire", "progres". Prin aceasta se elimină ideea unui evoluționism prin care tot ceea ce reprezintă trecut este inferior prezentului și viitorului. Întoarcerea la un illo tempore existențial este soluția pe care o adoptă postmodernismul în locul progresului. 2. Ontologia obiectivă este înlocuită cu o ontologie subiectivă. Cosmosul se dezvoltă în jurul individului. "Ontologia nu este nimic altceva decât interpretarea condiției sau situației noastre, tocmai fiindcă ființa nu este nimic în afara așa-zisei ei "întâmplări", care are
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în evidență cunoașterea narativă ca formă specifică noii perioade. Cunoașterea științifică este specifică unei perioade moderne, iar acum rigiditatea sa trebuie depășită. Cunoașterea narativă devine o caracteristică a perioadei ce urmează modernității, și prin aceasta putem introduce ideea de relativitate. Postmodernismul se manifestă într-un univers al contextului în care instrumentele folosite influențează evoluția științei. În noul context, instrumentele se diversifică introducându-se și cele specifice mediului social. Educația devine o modalitate de a construi o imagine asupra lumii completă. În ciuda
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a secolului XX este o nouă paradigmă 21 (o nouă formă de imaginar) sau doar o dezvoltare a vechii paradigme (atingerea unei stări de maxim imagistic). Trecerea de la valorile 22 specifice perioadei moderne, adevăr, obiectivitate, raționalitate, la cele complementare atribuite postmodernismului, credințele, subiectivitate, stilul comunității științifice, poate reprezenta atât o perioadă de cenzură, dar și una de complementaritate la nivelul imaginarului descris anterior. Structurile aparent de opoziție pot fi doar forme de completare a unei imagini/paradigme. Valorile identificate ale celor
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că există o ruptură între ele, ci mai degrabă un transfer de la real spre imaginar, transfer specific unei plinătăți de imagine. Momentul de dezvoltare aduce la un moment dat după sine o stare de preaplin imagistic: acesta este reprezentat de postmodernism. La nivelul epistemologiei, transformările au venit să completeze imaginea modernă. Toate noutățile sunt datorate unor descoperiri științifice. Negarea științei moderne pornește chiar din sânul acesteia. Noile descoperiri au provocat un nou mod de a percepe lumea. Toate aceste trăsături ne
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
noutățile sunt datorate unor descoperiri științifice. Negarea științei moderne pornește chiar din sânul acesteia. Noile descoperiri au provocat un nou mod de a percepe lumea. Toate aceste trăsături ne duc cu gândul la aceeași concluzie. Chiar dacă în cazul universului epistemic postmodernismul și-a făcut loc mai târziu, prin schimbarea ce s-a realizat, datorită trecerii de la realitate la imagine a universului, ne aflăm în plină mentalitate postmodernă. Totuși, limbajul și atitudinea oamenilor de știință arată că știința încă nu și-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Bohm, David, Plenitudinea lumii și ordinea ei, Editura Humanitas, București, 1995. Boia, Lucian, Pentru o istorie a imaginarului, Editura Humanitas, București, 2000. Bonardel, Francoise, Filosofia alchimiei, Editura Polirom, 2000. Bonaventura, Intinerariul minții în Dumnezeu, Editura Științifică, București 1994. Botez, Angela, "Postmodernismul și epistemologia sa", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie august), 1994. Braudel, Fernard, Timpul lumii, Editura Meridiane, București, 1989. Bruno, Giorado, Oeuvres completes, Les Belles Lettres, Paris, 1994. Bruno, Giordano, Despre cauză, principiu și unu, Editura Humanitas, București, 2002
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura Humanitas, București, 1999, p. 88. 4 Ibidem, p. 101. 5 Stephen E. Toulmin, "Modelul evoluționist al dezvoltării științelor naturii", în Ilie Pârvu, Istoria științei și reconstrucția ei conceptuală, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1981, p. 350. 6 Angela Botez, "Postmodernismul și episemologia sa", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1994, p. 345 7 Jean-Francois Lyotard, Condiția postmodernă. Raport asupra cunoașterii, Editura Babel, București, 1993, p. 25. 8 Termenul de transmodernism introdus de Rosa María Rodríguez Magda, ideea dezvoltată în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 8. 10 Sensul cuvântului imaginar este dat de imaginea despre lume. Termenul nu limitat la "fantastic", ci cuprinde în sine toate elementele specifice imaginii sau modalităților de influențare ale acesteia. 11 Angela Botez, "Postmodernismul și valorile postepistemice", în Revista de Filosofie, nr. 4 (iulie-august) 1993, pp. 361-370. 12 Gianni Vattimo, Sfîrșitul modernității, Editura Pontica, Constanța, 1993. 13 Ibidem, p. 7. 14 Ibidem, p. 10. 15 G. H. von Wright, Explicație și înțelegere, Editura Humanitas
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]