4,025 matches
-
numeroși polonezi sau unguri aveau prieteni sau rude plecate În America, iar mulți alții s-ar fi dus și ei dacă ar fi putut. Fără Îndoială, guvernul Statelor Unite și diferite agenții private - mai ales Fundația Ford - se străduiau să reducă prăpastia ce separa Europa de America: anii ’50 și Începutul anilor ’60 au constituit marea epocă a investițiilor culturale străine, de la centrele culturale de tipul America Houses la bursele Fulbright. În unele locuri - cu deosebire Republica Federală Germană - consecințele au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
care apărea săptămânal În benzile desenate de limbă franceză și flamandă. America, reală sau imaginată, devenea un cadru natural pentru divertismentul facil de toate genurile. Influența americană asupra tinerilor europeni a contribuit direct la ceea ce era deja deplâns ca o „prăpastie Între generații”. Concetățenii lor mai vârstnici observau și regretau tendința tinerilor europeni de pretutindeni de a condimenta conversațiile cu americanisme reale sau imaginare. Un studiu a estimat că, pe parcursul anilor ’60, aceste „americanisme” s-au multiplicat de paisprezece ori În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Între o generație prosperă, sigură de sine, răsfățată și independentă cultural și cea a părinților lor, neobișnuit de mică, nesigură, marcată de Marea Criză și traumatizată de război, exista nu distanța convențională dintre două grupuri de vârstă, ci o adevărată prăpastie. Acești tineri păreau să se fi născut Într-o lume care se transforma - schimbându-și cu reticență valorile, stilul și regulile - sub ochii și la comanda lor. Muzica pop, cinematograful și televiziunea erau invadate de tineri și Îi solicitau din ce În ce mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a comunismului fusese parțial camuflată În primul deceniu postbelic de reconstrucție și solicitările ei. Dar, spre Începutul anilor ’60, după ce Hrușciov afirmase că Occidentul va fi „depășit” de comunism, iar proclamațiile oficiale susțineau că tranziția spre socialism s-a Încheiat, prăpastia dintre retorica partidului și penuria zilnică nu mai putea fi mascată de Îndemnurile zilnice la repararea pagubelor provocate de război sau la o producție sporită. Iar ipoteza că responsabili de marșul șchiop al comunismului erau sabotorii - culaci, capitaliști, evrei, spioni
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
lor a scăzut definitiv. Coloniștii repatriați au eșuat În Încercarea de a forma un partid de extremă dreaptă al naționaliștilor blazați. În situația dată, apariția unei Portugalii democratice era o realizare absolut remarcabilă. Pentru călătorul care traversa Pirineii În 1970, prăpastia dintre Franța și Spania era imensă. Domnia lui Franco timp de 30 de ani accentuase Înapoierea socială și izolarea culturală În care Spania zăcea de două secole, iar regimul lui autoritarist contrasta acum față de cultura politică a Europei moderne și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
internetului. Tinerii votanți din Est erau astfel mai cosmopoliți și chiar mai sofisticați, dar acest lucru provoca simultan o ruptură cu părinții și bunicii lor. La un deceniu de la declararea independenței, un sondaj făcut printre tinerii slovaci scotea la iveală prăpastia dintre generații. Tinerii erau complet rupți de trecutul de dinainte de 1989, despre care nu știau mai nimic. În schimb, se plângeau că În minunata lume nouă a Slovaciei postcomuniste părinții lor erau debusolați și neputincioși: ei nu le puteau oferi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În Mezzogiorno la sfârșitul anilor ’80 era de trei ori mai mare decât cea din nordul țării. În vreme ce nordul și centrul Italiei erau comparabile ca bogăție și servicii cu Franța sau Marea Britanie, sudul rămăsese și mai mult În urmă, iar prăpastia nu putea fi acoperită decât prin transferuri masive de bani lichizi. În anii ’80, o nouă alianță politică, Liga Lombardă (devenită apoi Lega Nord), a Început să exploateze convingerea generală că „sudul” profitase destul de prosperitatea nordului. Umberto Bossi, fondatorul și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dominantă - transformare Însoțită de un val de solicitări din partea flamanzilor, care doreau avantaje politice pe măsura noii lor superiorități economice. Pe scurt, Belgia reunea toate ingredientele mișcărilor naționaliste și separatiste din Europa: o Împărțire teritorială străveche 1, agravată de o prăpastie lingvistică la fel de veche și aparent insurmontabilă (dacă locuitorii din regiunile flamande vorbesc franceza măcar puțin, majoritatea valonilor nu știu o boabă de olandeză) și Întărită de puternice contraste economice, la care se mai adăuga o complicație: În scurta istorie a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
până la urmă În Belgia, respectiv În Marea Britanie nu e fiindcă sentimentele lor naționale erau mai puțin intense decât cele reapărute În țările foste comuniste. Dimpotrivă: dorința de autoguvernare era net mai pronunțată În Catalonia, să zicem, decât În Boemia, iar prăpastia dintre flamanzi și valoni mai mare decât cea dintre cehi și slovaci sau chiar dintre sârbi și croați. Diferența e că statele occidentale nu mai erau doar unități naționale de sine stătătoare, cu o autoritate deplină asupra locuitorilor de pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
putință. Existau motive solide. Chiar și cele mai bogate dintre țările dornice de aderare - Slovenia sau Republica Cehă - erau net mai sărace decât membrele UE, iar majoritatea erau chiar extrem de sărace. După orice criteriu, Între Vest și Est exista o prăpastie imensă: mortalitatea infantilă În statele baltice era În 1996 dublă față de media celor 15 țări membre UE. Durata medie de viață a bărbaților din Ungaria era cu opt ani mai scurtă decât media europeană, iar În Letonia cu 11 ani
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și-au exprimat deschis Îndoielile legate de potențialul democratic al țării pe termen lung. Existau apoi dificultăți practice: ca stat membru, Turcia ar fi fost al doilea ca mărime În UE după Germania, dar și unul dintre cele mai sărace - prăpastia dintre extremitatea vestică prosperă și Întinderile estice sărace era imensă și, dacă ar fi avut ocazia, milioane de turci ar fi plecat probabil spre Occident, În căutarea unui salariu decent. Implicațiile acestui fapt pentru politicile naționale de imigrație, ca și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și misiuni de menținere a păcii. La Îndemnul Franței și spre iritarea vizibilă a Casei Albe, guvernele europene se apropiau și de un acord privind o organizație autonomă de apărare, capabilă să acționeze la distanță și independentă de NATO. Dar prăpastia atlantică nu era doar un dezacord pe teme militare. și nici un conflict economic, deși Uniunea Europeană era acum suficient de mare pentru a forța Congresul și producătorii americani individuali să se conformeze normelor și regulamentelor sau să fie scoși de pe piața
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Washingtonului pentru tratatele internaționale, perspectiva sa originală asupra Încălzirii globale sau asupra dreptului internațional și, mai ales, atitudinea părtinitoare În criza israeliano-palestiniană. În nici unul dintre aceste cazuri, politica americană nu s-a schimbat radical după alegerea președintelui Bush În 2000; prăpastia atlantică Începuse să se deschidă cu mult Înainte. Dar tonul inflexibil al noii administrații le-a confirmat comentatorilor europeni o bănuială mai veche: acestea nu erau simple dezacorduri În câteva probleme concrete. Constituiau dovada imposibil de ignorat a unui antagonism
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
471-473; Partidul Leninist Comunist (PCP) 472; Partidul Socialist 472; pierderea coloniei Goa 470; posesiuni imperiale 259; privatizarea 510; revolta angoleză 470; standardul de viață 469 Poujade, Pierre 268, 448, 678 Poulidor, Raymond 713 Powers, Gary 234 Pozsgay, Imre 559, 575 prăpastia atlantică 716-719 PRE - vezi Programul de Reconstrucție Europeană (PRE) Presser, Jacob 741 Priestley, J.B. 157, 325 Primăvara de la Praga 405, 519, 545, 566, 603, 635, 750 Primul Conciliu Vatican 347 primul război mondial, probleme nerezolvate 17 privatizări 723; condiție esențială
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
morți!... Cu ochii duși dincolo de clipa când aștern pe hârtie aceste rânduri, privesc și ascult freamătul pădurii, susurul izvoarelor ce-mi dezmierdau auzul și-mi descrețeau fruntea ca o rugăciune. Atunci, plin de înflăcărare și nădejdi, urcam înălțimi și biruiam prăpastii adânci. Mă năpădesc gânduri învolburate care răscolesc în suflet nori negri, șuvoaie de pătimiri înroșindu-mi fața și înmulțindu-mi bătăile inimii acum când le retrăiesc... Timpul s-a grămădit în oasele mele, mult chinuite și pângărite iar pătimirea, care
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate și neputințe și nu percepe adâncul prăpastiei în care coboară și e târât, zi de zi, de cruzimea celor fără Dumnezeu și nu mai caută drum de întoarcere, care este unul singur: drumul Golgotei lui Iisus Hristos. Azi, însăși așezarea creștină a lumii se clatină. S-a
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
și senzația de inconsistență, „obsesia vidului”. Magda afirmă direct: „ceea ce se schimbă nu există”, Georges Fotiade crede inițial că efectiv există, dar când atinge ceva totul se destramă și „golul își arată fața”, astfel încât personajul se imaginează permanent pe buza prăpastiei, iar lui Leon Bulgăreanu schimbarea îi provoacă o stare de neliniște și teamă. Romanul a fost numit de critică un „simpozion pe tema morții” sau „un tratat de tanatologie deghizat literar”. Schematic vorbind, perspectiva ideologică a autorului combină idei vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
crizelor. Dezvoltând aceeași idee, U. Beck (1992) observa că trăim Într-o societate a riscului În care preocuparea pentru siguranța personală, securitate și bine colectiv au ajuns În topul agendei politice și sociale. Societatea de risc este caracterizată printr-o prăpastie Între expectanțele cetățenilor și eforturile liderilor, managerilor de prevenire și management al crizelor. I. Criveanu și L. Crăciun (2000, 337) precizează că gestiunea crizelor are ca axe principale: prevenirea declanșării crizei, sporirea eficacității intervențiilor și permanentizarea procesului de analiză și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
prag se suprapune peste anii ’60, în America Latină; c) al treilea prag este al anilor ’90 în Europa de Est. În toate aceste momente s-a căutat un alt tip de răspuns la ceea se întâmpla: „stagnarea economică, represiunea politică și lărgirea prăpastiei între țările bogate și cele sărace” (So, 1990, p 92). Să reținem că, iată, criza sistemului de gândire sincronizant se producea în anii ’60 în America Latină și atingea SUA doar în anii ’70 (teoreticienii americani iau așadar act de criza
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
De asemenea, am văzut care sunt grupurile sociale țintite și categoriile de proiecte pentru care se acordă finanțare. Putem identifica două mari tipuri de obiective, generale (Narayan, Ebe, 1997; Lustig, 2000; Batkin, 2001): rezolvarea/ameliorarea problemelor curente, metaforic exprimată prin „prăpastia nevoi/resurse”, cum ar fi furnizarea unor servicii sociale și beneficii de bază clienților aflați în nevoie acută/situație de risc. „Acoperirea prăpastiei” (bridging the gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii de bază în comunitățile sărace, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de obiective, generale (Narayan, Ebe, 1997; Lustig, 2000; Batkin, 2001): rezolvarea/ameliorarea problemelor curente, metaforic exprimată prin „prăpastia nevoi/resurse”, cum ar fi furnizarea unor servicii sociale și beneficii de bază clienților aflați în nevoie acută/situație de risc. „Acoperirea prăpastiei” (bridging the gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii de bază în comunitățile sărace, dar cu accent pe creșterea capacității clientului (autonomie vs dependență); dezvoltarea unor acțiuni care să preîntâmpine manifestarea unor factori ce ar putea duce la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
gap) presupune acțiuni eficiente în direcția furnizării unor servicii de bază în comunitățile sărace, dar cu accent pe creșterea capacității clientului (autonomie vs dependență); dezvoltarea unor acțiuni care să preîntâmpine manifestarea unor factori ce ar putea duce la apariția acestei prăpastii. Scopul acestor acțiuni este de a genera în viitor modalități mai eficiente de preîntâmpinare a dezechilibrelor și crizelor, vizând: comunitatea, prin: sprijinirea acesteia în dezvoltarea unor mecanisme eficace de identificare a nevoilor locale și de utilizare eficientă a structurilor administrative
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a se teme de consecințe. Spiritele aveau să se calmeze, în cele din urmă, în ianuarie 1979, după o scurtă vizită a lui Ștefan Andrei la Kremlin. În cursul întrevederii, ambele părți au convenit să nu adîncească și mai mult prăpastia dintre ele1969. La sfîrșitul anului 1978, relațiile româno-americane s-au finalizat în aceeași manieră în care începuseră, adică prin acorduri. În ianuarie, ambele țări reglementaseră comerțul cu bumbac, printr-un prelungit program de schimb din domeniul științific și tehnic pentru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele sale consecințe logice, dogmaticul ortodox pășește pe gura prăpastiei eretice, dacă nu cumva se și prăvălește în ea, când afirmă că "nu există om anațional. Nici Adam măcar n-a fost anațional [...]. Un om pur, necolorat din punct de vedere național, fără determinante naționale, este o abstracțiune" (Stăniloae, 1939
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
indirect al regentei: a) cu referire la subiectul regentei: Am luat un soldat care știa drumul peste culme și am pornit-o așa cum mă găseam. Se văd parcă pâlcurile de oameni cum trec de pe un munte pe altul, cum ocolesc prăpăstiile, cum coboară pe potecile înguste spre gura minei. b) cu referire la complementul direct din regentă: Astfel o păstrează el cum a fost. Aș simți-o că-i aproape și aș ști c-o înțeleg. c) cu referire la complementul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]