11,157 matches
-
libertatea oferită, tulburând liniștea publică și lezând ordinea constituită. În perioada următoare domniei lui Domițian, persecuțiile contra creștinilor au fost izolate. Atitudinea oscilantă a împăraților succesivi, de a adopta o politică mai mult sau mai puțin favorabilă creștinismului, a devenit problematică la jumătatea secolului III, în plină perioadă de anarhie militară, în timpul domniei lui Decius. 2. Persecuțiile anticreștine din epoca Dominatului În Historia ecclesiastica a lui Eusebiu din Cezareea, se găsește un fragment referitor la martiriul unui soldat creștin din perioada
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
temporară, de soluțiile prezentate în acest studiu pentru lumea creștină antică, referitor la conciliația dintre apartenența la Biserica lui Cristos și la serviciul militar între secolele II-III p.Chr. Începând cu secolul IV p.Chr. situația creștinilor se schimbă complet: problematica creștinismului militarilor capătă anumite puncte fundamentale în direcția consistenței numerice a prezenței creștine în armata romană. Dacă la începutul domniei lui Constantin creștinismul militarilor avea o stabilitate destul de fragilă, nu același lucru putem să-l spunem ulterior când situația se
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
și pe simpatizanții lor, iar de câte ori era cazul îi arestau, judecau și întemnițau. Mărturii în acest sens sunt documentele sub formă de note, buletine, sinteze, informative și contra-informative etc. întocmite de aceste structuri și alte organisme ale statului pentru care problematica comunismului și comuniștii constituiau un capitol distinct și important în conținutul lor. Se prezintă, în premieră istoriografică, un astfel de document identificat - dosarul 80/1941 din fondul Direcției Generale a Poliției. Documentul este de fapt o listă a comuniștilor deosebit de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
secolul XX, mi-a suscitat curiozitatea și interesul de a cunoaște și mai amănunțit aspectele legate de activitatea informativă și contrainformativă din perioada interbelică românească, dar mai ales din cursul celui de-al doilea război mondial. De asemenea, aplecarea asupra problematicii serviciilor secrete mi-a fost într-un fel stârnită și de lectura lucrărilor unor autori străini privind spionajul și contraspionajul legat de conflictul planetar din 1939-1945 prin care a trecut și a pătimit omenirea. Atenția mi-a fost atrasă și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
românești, Serviciul Român de Informații, fondat în 1990, a suspendat cercetarea fondurile sale arhivistice după anul 2001, iar la CNSAS trebuie să recurgi la multe „subterfugii” pentru a studia documentele primite de la SRI sau SIE. Fără a schimba însă parametrii problematicii, perioada celui de-al doilea război mondial prin care a trecut România, reconstituirea și analiza ei istorică, nu poate fi dispensată de studiul evenimentelor de pe frontul secret ale căror acțiuni pot fi descifrate și restituite publicului doar din sursele arhivistice
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
ale armatelor altor state (Anglia, Franța, S.U.A. ș.a.). Pe baza concluziilor acestor studii, se formulau propuneri menite să îmbunătățească organizarea și structurarea activității S.S.I. Biroul 2 Personal, cunoscut și sub denumirea de Secția Administrativă, avea ca arie de competență toată problematica legată de personal: - angajări și eliberări din funcții; - detașări și mutări de orice natură; - evidența întregului personal bugetar, militar și civil. În cadrul acestui birou, funcționa un subbirou, care administra toate clădirile și localurile proprietate ale Serviciului Secret de Informații sau
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
Armatei române, periodic erau adresate rezidențelor chestionare cu obiectivele asupra cărora trebuiau să se informeze. Antonescu personal, după cum o relevă rezoluțiile sale de pe sintezele informative parvenite prin Biroul 2 al Cabinetului Militar al Conducătorului Statului, denumea ca fiind „foarte urgentă” problematica urmărită și verificată. De exemplu, în rezoluția de pe sinteza informativă din 9 decembrie 1940 solicita să se afle, cu cea mai mare urgență, dacă în Grecia „au debarcat trupe britanice și unde”, câte „avioane engleze operează în zonă și unde
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
italiene asupra teritoriului grec; - să se verifice informația conform căreia un prim lot de supuși greci, care au locuit la Berlin, Hamburg și Viena, a plecat spre patrie prin Iugoslavia; Potrivit cu evoluția evenimentelor politico-militare și diplomatice din zona conflictului italo-grec, problematica informativă cerută sau care trebuia verificată se modifica întotdeauna. La 25 februarie 1941, Agentura Frontului de Sud era obligată să verifice, să confirme sau să infirme prin rezidențele și agenții săi plasați la sud de Dunăre alte informații: - dacă se
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
întrucât nu mai dorea o altă ciuntire a teritoriului său, ca în vara lui 1940. IV. 5. Acțiuni informative pe Frontul de Est Cu toate că s-au editat foarte multe documente în colecții și au apărut nenumărate lucrări, având ca temă problematica celui de-al doilea război mondial, participarea românească este prezentată și astăzi de unele istoriografii (îndeosebi de cea rusă, dar și de către cele occidentale) controversat, conjunctural și adeseori incriminant, cel puțin până la 23 august 1944. La prima vedere, două considerente
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și fapte ce nu au fost cunoscute, cel puțin în privința atitudinilor și relațiilor populației maghiare și cehoslovace cu trupele române, participante pe Frontul de Vest. Fără nici o rezervă, aceste documente merită a fi făcute cunoscute, întrucât aduc alte nuanțe asupra problematicii participării Armatei române în Campania din Vest față de prezentările de până acum ale istoriografiei românești, în special, ale celei militare. Cei care au provocat actul de la 23 august 1944, prin întoarcerea armelor și participarea, alături de tabăra sovieto-anglo-americană, la campania contra
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
pe comuniști și pe simpatizanții lor, iar de câte ori era cazul procedau la arestări. Mărturii în acest sens aduc documentele sub formă de note, buletine, sinteze, informative și contrainformative etc., întocmite de aceste structuri și alte organisme ale statului, pentru care problematica comunismului și comuniștii constituiau un capitol distinct și important în conținutul lor. Alăturat prezentăm un astfel de document identificat în dosarul 80 din anul 1941 din fondul Direcției Generale a Poliției. Documentul este, de fapt, o listă a comuniștilor deosebit de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
în afara contextului internațional, a fost și clasa politică românească în ansamblul ei. În octombrie 1941, comportamentul acesteia a fost bine surprins de Mareșalul Ion Antonescu într-un răspuns la un memoriu al fruntașului liberal C. I. C. (Dinu) Brătianu referitor la problematica teritoriilor cedate în iunie, august și septembrie 1940: „Ați avut România Mare, încredințată dumneavoastră spre păstrare de fratele dv. și cei 800 de mii de morți și invalizi ai Marelui Război. Ce ați făcut cu ea ? Cum îndrăzniți dv. și
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
manieră sincronică, în funcție de structura electoratului lor. Paradigma celor patru clivaje fundamentale, prezentată în 1967 de către Stein Rokkan și pe care noi am perfecționat-o, va servi drept suport al analizei. APARIȚIA PARTIDELOR POLITICE ÎN EUROPA Vom aborda, conform schemei adoptate, problematica originii partidelor politice. Apoi vom schița direcțiile importante ale schemei teoretice a lui Stein Rokkan, și la sfîrșit vom stabili o tipologie genetică a familiilor de partide din Europa Occidentală. I. Abordarea problemei Originea partidelor politice poate fi abordată în
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
soluțiilor de abordare efectivă, în spiritul căreia trebuie format și educatorul însuși. Pe acest fond interpretativ, corelat și cu metaparadigmele tratate în volumul anterior, a fost necesară aducerea acum în prim planul analizei a macro și microparadigmelor specifice metodologiei realizării problematicii educației, iar nu doar ale instruirii școlare (de unde nelimitarea la școală și utilizarea termenilor de bază pentru cei implicați: educați și educatori). Opt dintre capitolele demersului (2-9) sunt afectate construirii argumentelor în găsirea unei soluții actuale pentru o eficientă și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
tehnicilor", ca analiză teoretică sistematică a diversității metodelor conceperii și realizării educației generale (nu numai în instruire, învățare, cunoaștere, formare) și a cercetării ei (analize contextuale, studii comparative sau analize calitative ș.a.). Aceasta tocmai pentru a identifica și a interpreta problematica utilizării lor în realitatea practicii educației, mai ales că există astăzi variate paradigme în abordarea esenței educației, ca studiu teoretic al pedagogiei (Joița, 2009). Într-un proiect real de formare-dezvoltare a educaților (cu accent pe instruire sau pe educare sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru depășirea obstacolelor, câștigă adeziunea grupului și generează căi de dezvoltare, până la o altă schimbare de paradigmă. Nu poate fi recunoscută dacă nu este construită pe realitatea obiectivă a practicii, nu pe cea subiectivă, oferă soluții pertinente de înțelegere a problematicii, nu oferă deschideri viabile mai generale, nu oferă abordări argumentate, generalizabile, facilitatoare de transfer pentru alte rezolvări practice eficiente. Reținem că ulterior și alți autori subliniază valoarea paradigmelor specifice în construirea unei anumite viziuni despre realitatea practicii educative, în abordarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
ceea ce pare familiar, de a o plasa în diferite alte structuri, prin abordarea de alte relații, neașteptate, introducând noi idei prin explorarea și altfel a conceptelor, relațiilor, pe baza analogiilor, transferului. Ca și în situația conturării paradigmelor esențiale ale studiului problematicii științei educației, demersul întreprins în identificarea, formularea, definirea, verificarea, aprecierea valorii acestora, a putut fi regăsit și în cazul celor care privesc metodologia practicii educaționale. Este procesul pe care îl analizăm acum, tocmai pentru a sesiza cum se produc schimbările
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
epistemologice referitoare la esența, rolul praxisului. De fiecare dată s-au formulat modele interpretative asupra acțiunii rezultate din raportarea la contextele de cercetare, la metodele aplicate, la accentul pus pe diferite aspecte și implicit s-au conturat și consecințe asupra problematicii acțiunii educative, a praxisului efectiv educațional. Anumite referințe (Baudouin și Friedrich, 2001, pp. 27-28) sugerează chiar analize, perspective din care poate fi abordată educația în raport cu câteva paradigme și modele interpretative ale acțiunii: cea teleologică, cea multidisciplinară, cea praxiologică, cea a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
face față noilor provocări. În caz contrar, sunt necesare modificări, introduceri de noi caracteristici, noi instrumente, conturându-se o fază de tranziție spre o altă structură și funcționalitate internă a ansamblului reconstruit, adaptat. Astfel o paradigmă conturată din interiorul domeniului, problematicii poate influența viziunea asupra lumii sale exterioare, arătând schimbarea vechii paradigme (paradigm shift) asupra faptelor, privite altfel acum, utilizarea altor abordări ale problemei și căutându-se noile avantaje, roluri, efecte, acumulări posibile. Atunci și fiecare practician al educației trebuie să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
încă soluții adecvate, pentru că nu sunt suficient cercetate și fundamentate științific, se persistă în conservatorism, întârziind schimbarea, nu se sintetizează adecvat faptele semnificative acumulate, așteptările, condițiile maturizate. Un aspect important totuși putem semnala aici: diversitatea faptelor-puzzle normale și a celorlalte problematice solicită metodologii eficiente, analize științifice complexe, situație care a fost preluată inadecvat, în defavoarea științei educației, de către "științele educației" (Joița, 2009, pp. 125-132). Cercetarea și practica pedagogică metodologică nefiind încă fundamentate propriu, sistematizate, eficiente aici, criza pedagogiei s-a adâncit, prin
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metaparadigma, pentru procesul definirii lor, a esenței, a particularităților, a construcției lor, a proiectării sau evaluării lor globale și ca un rezultat al abordării în sistem a paradigmelor anterioare (microparadigme → macroparadigme). Din această construcție progresivă de cunoaștere, acum și a problematicii metodologiei educației, rezultă și nevoia unei interpretări integrative, de maximă generalitate (Joița, 2009). Se ajunge astfel la un nivel superior paradigmatic, trecând dincolo de abordările, reflecțiile particularizate, asupra semnificațiilor acum cuprinzătoare, organizate, cu o înțelegere de ansamblu, unitară, care să acopere
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
determinările economice (pentru formarea competențelor, a pregătirii pentru viața profesională), • în nevoia realizării interculturale a dezvoltării (în înțelegerea și promovarea tradițiilor culturale variate), • în sprijinirea dezvoltării spirituale (educația confesională diversificată), • în conceperea managementului (soluții variate administrative, organizatorice, proiective, metodologice), • în problematica politicii educaționale (rezolvarea așteptărilor diferitelor grupuri sociale, culturale), • în respectarea principiilor ecologice, ale dezvoltării durabile ale mediului, • în diversificarea instituțiilor educative, alături de cele oficiale (clasicul sens al alternativelor educaționale). Paradigma alternativelor educaționale a rezultat, dincolo de aceste determinări obiective, contextuale, la
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
schimbării de paradigmă Acuza tot mai evidentă adusă educației formale, sistemului educativ atual că nu formează explicit eficient, eficace pentru reușita, succesul socio-profesional ulterior finalizării programelor sale, a determinat reconsiderarea elementelor de bază ale acesteia. În primul rând, prin redefinirea problematicii finalităților sale, dar în contextul general al educației, concepută a se realiza de-a lungul întregii vieți, tocmai pentru continua dezvoltare a personalității, în raport cu așteptările proprii, ale societății, ale profesiunii, ale mediului. Din perspectiva paradigmei umaniste, firesc era atunci ca
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
competenței generale, nu sprijină reflecțiile asupra acesteia și ar arăta o vagă corelare transversală, interdisciplinară. Așadar, competențele real solicitate sunt cele transversale, transdisciplinare și se reflectă în mai multe discipline, arată cum cunoștințele procedurale devin efective, mobilizabile în contexte ample, problematice reale, complexe. ► Locul cunoștințelor clasice, declarative este luat de relația între cunoștințe și cultură, știință și cunoștințele procedurale devenite competențe transversale. Iar cunoștințele simple, curente, ca repertoriu cognitiv asimilat, spre deosebire de cunoștințele generale, savante, concepte de bază, cultură generală, de durată
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
apelul la comunicare și cooperare ș.a. Capitolul 3 Curriculumul: Paradigma centrării pe sistemul integrat al elementelor necesare în formarea competențelor versus paradigma centrării pe conținutul informațional 3.1. Nevoia de reconstrucție conceptuală a curriculumului Modul în care se poate dezbate problematica curriculumului, ca (macro)paradigmă în sine, o raportăm la nevoia unei mai bune cunoașteri, înțelegeri, interpretări, actualizări ale sale. Nu recurgem la o didacticistă analiză, ci la una epistemologică unde ne aflăm cu abordarea lui, ce cunoaștem și ce ar
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]