5,549 matches
-
dacă viața lui ar fi de o zi. Se poate adăuga la aceasta că se cere aflată cauza pentru care, botezul fiind dat Bisericii (adică membrilor Bisericii - n. n.) pentru iertarea păcatelor, este dat ca regulă și pruncilor. Desigur, dacă în prunci nu ar fi nimic care să trebuiască a obține iertarea și clemența, harul botezului ar părea inutil”<footnote Origen, Omilii la Levitic, omilia a VIII-a, Studiu introductiv, traducere și note de Adrian Muraru, Editura Polirom, Iași, 2006, p. 313
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
tranșant: „Se botează mai întâi copiii ... apoi bărbații și femeile”<footnote La tradition apostolique, în Sources Chrétiennes, n. 11 bis, Les Éditions du Cerf, Paris, 1968, p. 80. footnote>. E apodictic deci că acesta e un argument solid al botezării pruncilor și o nezdruncinată mărturie de la Sfântul Ipolit al Romei. În timpul Fericitului Augustin, Și ulterior, întrebările baptismale referitoare la nou-născut erau încă adresate părintelui sau patronului său spiritual (nașului) la persoana a treia: „Crede în Dumnezeu?” etc., cu răspunsul, „Crede”. Încă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Astfel, botezul nou-născuților este inechivoc atestat de către Părinții apostolici (care au fost de fapt ucenici ai Apostolilor) și de către urmașii acestor Părinți, în texte care ne solicită să credem și să fim convinși că botezul era administrat și nou-născuților și pruncilor. Botezul copiilor în secolele IV-VI În privința botezului nou-născutului, și în această perioadă exista o convingere generală asupra apartenenței Și originii sale apostolice. Nici chiar ereticii pelagieni nu au făcut excepție, deși botezul nou-născutului nu se ajustează bine în sistemul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Arad, 1934, p. 271 și Ioan Saucă, op. cit., p. 300-301. footnote>, iar prin canonul 110 al Sinodului de la Cartagina din 418, se cerea botezarea copiilor întru iertarea păcatului strămoșesc: „... s-a hotărât să fie anatema oricine tăgăduiește sau zice că pruncii nou-născuți și copiii, fiind botezați din pântecele maicilor, nu se botează spre iertarea păcatelor și nici nu-și atrag ceva din păcatul strămoșesc al lui Adam care ar trebui curățat prin baia renașterii, de unde urmează că la aceștia nu s-
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
nașterea cea dintâi”<footnote Pr. Gheorghe Soare, op. cit., p. 3. footnote>. În duh apostolic, și scrierea Așezămintele apostolice, redactată în jurul anului 400, transmite informații despre practici și tradiții autentic apostolice, printre acestea numărându-se și prețioase indicații despre practica botezării pruncilor. „Botezați și copiii voștri și creșteți-i în supunerea și învățătura Domnului, căci zice (Domnul - n. n.): «Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i oprițiă”<footnote Așezămintele apostolice, VI, 15 apud Pr. Ioan Mihălcescu, Pr. Matei Pîslaru și Pr.
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
din care a fost alungat Adam<footnote Philip Schaff, History of Ancient Christianity, vol. II From Constantine The Great to Gregory The Great, Charles Scribner & CO, New York, 1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării pruncilor era adânc înrădăcinată în tradiția apostolică. În acest sens, redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în dreptatea
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
1867, p. 481. footnote>. Fericitul Augustin subliniază la rândul său că practica botezării pruncilor era adânc înrădăcinată în tradiția apostolică. În acest sens, redăm cuvintele antologice ale sale din opera Contra donatiștilor, 4, 23: „Potrivit Tradiției, toată Biserica recunoaște botezul pruncilor care, de bună seamă, încă nu pot crede întru inimile lor în dreptatea dumnezeiască, nici a mărturisi mântuirea precum a făcut oarecând tâlharul și care prin plânsetele și țipetele lor în timpul botezului chiar împiedică oarecum săvârșirea Tainei, dar cu toate
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în dreptatea dumnezeiască, nici a mărturisi mântuirea precum a făcut oarecând tâlharul și care prin plânsetele și țipetele lor în timpul botezului chiar împiedică oarecum săvârșirea Tainei, dar cu toate acestea, nici un creștin nu va zice că botezul nu va fi pruncilor de vreun folos. Iar dacă cineva va întreba de porunca dumnezeiască pentru așa ceva, apoi ce împlinește toată Biserica, chiar de nu va fi statornicit prin sinoade, dar ceea ce totdeauna era în practică, acestea nu sunt socotite altminteri decât drept poruncă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mila lui Dumnezeu. Părintele Profesor de vrednică amintire și pomenire - Constantin Galeriu - mărturisea la una din conferințele sale susținute la Iași că noi îndrăznim a crede că acești copii ai noștri care mor nebotezați ar beneficia de botezul sângelui, precum pruncii uciși de Irod. footnote>. El susține în lucrarea De peccatorum meritis et remissione (scrisă în 412) că omul nu moare în virtutea naturii sale, ci din cauza păcatului, că păcatul lui Adam trece și la urmașii lui și că pentru ștergerea păcatului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Studii de teologie patristică, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 2004, p. 421). footnote>. Sunt multe și referințele Sfântului Vasile cel Mare pe această temă. Din scrierile sale, se poate lesne observa că practica botezării pruncilor era una firească, ce nu era supusă dezbaterilor<footnote În secolul al IV-lea, istoricul Sozomen (Istoria bisericească, V, 2, P. G. LXVII, col. 1213) ne informează că împăratul roman Iulian Apostatul (361-363) a fost botezat din copilărie și a
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
secolul al IV-lea, istoricul Sozomen (Istoria bisericească, V, 2, P. G. LXVII, col. 1213) ne informează că împăratul roman Iulian Apostatul (361-363) a fost botezat din copilărie și a fost instruit în Sfintele Scripturi, ceea ce înseamnă că practica botezării pruncilor era demult generalizată. footnote>. În acest sens, aducem și o mărturie: „În privința scufundării de la botez, (...) tu însuți Știi că acea scufundare întreită simbolizează cele trei zile (cât a stat Mântuitorul în mormânt). Căci nici n-ai putea scufunda copilul de
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
cuvântarea a II-a, 23, traducere Și studiu introductiv de Pr. Dumitru V. Georgescu, în col. Comorile pustiei, vol. 32, Editura Anastasia, București, 1999, p. 89-90. footnote>. Într-o epistolă al cărei adresant este Origen, Sfântul Vasile amintește de anumiți „prunci, strălucitoare mostre ale bunătății tale, care mi-au făcut totdeauna multă plăcere Și pe care i-am îmbrățiȘat cu drag ... (pentru ei - n. n.) mă voi ruga ca Domnul să reverse asupra lor tot ceea ce părintele lor însuși cere în rugăciunile
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
ruga ca Domnul să reverse asupra lor tot ceea ce părintele lor însuși cere în rugăciunile lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 17, în col. cit., p. 150. footnote>. Or dacă Sfântul Vasile făgăduiește a se ruga pentru acești prunci, de bună seamă că aceștia erau botezați. Aceeași tradiție apostolică a botezării pruncilor de care amintea Origen, Augustin etc. o transmite și Sfântul Dionisie Areopagitul (sfârșitul veacului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
în rugăciunile lui”<footnote Sf. Vasile cel Mare, Epistole, epistola 17, în col. cit., p. 150. footnote>. Or dacă Sfântul Vasile făgăduiește a se ruga pentru acești prunci, de bună seamă că aceștia erau botezați. Aceeași tradiție apostolică a botezării pruncilor de care amintea Origen, Augustin etc. o transmite și Sfântul Dionisie Areopagitul (sfârșitul veacului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate pe cei ce luau în batjocură - ca și neoprotestanții din zilele noastre - botezul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
o transmite și Sfântul Dionisie Areopagitul (sfârșitul veacului al V-lea și începutul celui de-al VI-lea). Acesta îi combate pe cei ce luau în batjocură - ca și neoprotestanții din zilele noastre - botezul copiilor, scriind următoarele: „Iar că și pruncii care nu înțeleg încă cele dumnezeiești, se fac părtași de nașterea din Dumnezeu și de împărtășirea dumnezeiască de prea sfintele simboale pare celor profani, precum zic, un lucru vrednic de râs, dacă ierarhii îi învață cele dumnezeiești pe cei ce
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
noi dumnezeieștii noștri învățători, avându-le în amintire din tradiția veche<footnote Acești „dumnezeiești învățători” sunt fără îndoială Sfinții Apostoli. În același sens vorbesc Sfinții Părinți și scriitori bisericești din veacurile următoare. footnote>. Căci spun, ceea ce este și adevărat, că pruncii înălțați în legea sfântă, vor ajunge la deprinderea sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
spun, ceea ce este și adevărat, că pruncii înălțați în legea sfântă, vor ajunge la deprinderea sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții naturali ai pruncului adus să predea pruncul vreunui pedagog bun, introdus în cele dumnezeiești, și după aceea să stea copilul sub el ca sub un părinte duhovnicesc și naș al sfintei mântuiri. Deci, ierarhul
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
legea sfântă, vor ajunge la deprinderea sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții naturali ai pruncului adus să predea pruncul vreunui pedagog bun, introdus în cele dumnezeiești, și după aceea să stea copilul sub el ca sub un părinte duhovnicesc și naș al sfintei mântuiri. Deci, ierarhul îi cere acestuia, care mărturisește să crească (să înalțe
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
la deprinderea sfântă, liberi de toată rătăcirea și lipsiți de experiența oricărei vieți necurate. Aceasta având-o în minte dumnezeieștii noștri învățători, au cugetat să primească pe prunci în acest sfânt mod și părinții naturali ai pruncului adus să predea pruncul vreunui pedagog bun, introdus în cele dumnezeiești, și după aceea să stea copilul sub el ca sub un părinte duhovnicesc și naș al sfintei mântuiri. Deci, ierarhul îi cere acestuia, care mărturisește să crească (să înalțe) copilul în viețuirea sfântă
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
copilul în viețuirea sfântă, să rostească lepădările și sfintele mărturisiri și nu, cum spun aceia, râzând, ca și când s-ar introduce unul în locul altuia în cele dumnezeiești. Căci acesta nici nu spune: eu fac lepădările sau sfintele mărturisiri pentru copil, ci: pruncul se va lepăda și se va uni cu El, adică: mărturisesc să conving copilul să ajungă la o minte (înțelegere) sfântă prin învățăturile mele, ca să se lepede în întregime de potrivnici, să mărturisească și să lucreze mărturisirile dumnezeiești. Deci nu
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
uni cu El, adică: mărturisesc să conving copilul să ajungă la o minte (înțelegere) sfântă prin învățăturile mele, ca să se lepede în întregime de potrivnici, să mărturisească și să lucreze mărturisirile dumnezeiești. Deci nu e nimic absurd în faptul că pruncul e crescut spre înălțimea dumnezeiască, având un povățuitor și naș (primitor) sfânt, care îi sădește deprinderea în cele dumnezeiești și-l păzește neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face pruncul părtaș de sfintele simboale (Taine), ca să fie crescut în ele
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
mărturisirile dumnezeiești. Deci nu e nimic absurd în faptul că pruncul e crescut spre înălțimea dumnezeiască, având un povățuitor și naș (primitor) sfânt, care îi sădește deprinderea în cele dumnezeiești și-l păzește neispitit de cei potrivnici. Iar ierarhul face pruncul părtaș de sfintele simboale (Taine), ca să fie crescut în ele și să nu aibă altă viețuire decât pe cea care privește pururea la cele dumnezeiești și-l face părtaș de ele, viețuire întărită în deprinderea sfântă a acestora, înălțată în
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Despre ierarhia bisericească, VII, 11, în vol. Opere complete și scoliile Sfântului Maxim Mărturisitorul, Traducere, introducere și note de Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, București, 1996, p. 101. Sfântul Dionisie aici relevă faptul că unii râdeau și atunci de botezul pruncilor, menționând că e eronat ca alții să se lepede de cel rău și să mărturisească credința creștină în numele pruncilor inconștienți. Acestei idei îi subscriu în zilele noastre neoprotestanții. Autorul sfânt le răspunde că nașul nu înlocuiește pruncul în acest act
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
Pr. Dumitru Stăniloae, Editura Paideia, București, 1996, p. 101. Sfântul Dionisie aici relevă faptul că unii râdeau și atunci de botezul pruncilor, menționând că e eronat ca alții să se lepede de cel rău și să mărturisească credința creștină în numele pruncilor inconștienți. Acestei idei îi subscriu în zilele noastre neoprotestanții. Autorul sfânt le răspunde că nașul nu înlocuiește pruncul în acest act, ci asigură că ceea ce face el acum va face și pruncul, luându-și răspunderea să-l educe în această
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]
-
atunci de botezul pruncilor, menționând că e eronat ca alții să se lepede de cel rău și să mărturisească credința creștină în numele pruncilor inconștienți. Acestei idei îi subscriu în zilele noastre neoprotestanții. Autorul sfânt le răspunde că nașul nu înlocuiește pruncul în acest act, ci asigură că ceea ce face el acum va face și pruncul, luându-și răspunderea să-l educe în această direcție. „De fapt, pruncul nu va putea rămâne fără o educație favorabilă credinței sau contrară ei. Creșterea pruncului
Familia în societatea contemporană by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/130_a_148]